2ra-1474/23 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1474/23 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Svetlana Baidan,
Andrei Baidan și Evdochia Baidan, inclusiv prin intermediul avocatului Ion
Mazur,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Svetlana Baidan, Andrei Baidan și Evdochia Baidan împotriva lui Nicolai
Papin, intervenient accesoriu Societatea pe Acțiuni „MOLDASIG” cu
privire la repararea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 13 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1474/23
NR. PIGD 2-21141510-01-2ra-25092023)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea prevederilor art.432 alin.(1) lit. a),e) din Codul de procedură civilă,
la caz nu constituie temei de admisibilitate a recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. L. Mitrofan,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de
Svetlana Baidan, Andrei Baidan și Evdochia Baidan, inclusiv prin
intermediul avocatului Ion Mazur,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 septembrie 2021, Svetlana Baidan, Andrei Baidan și Evdochia
Baidan, reprezentați de avocatul Oxana Ivanov, au depus cerere de chemare
în judecată, cu concretizările ulterioare, împotriva lui Nicolai Papin,
intervenient accesoriu S.A. „MOLDASIG”, solicitând încasarea
prejudiciului material în mărime de 83 580 de lei, încasarea prejudiciului
moral în sumă 100 000 de lei, câte 30 000 de lei pentru fiecare, precum și
cheltuielile pentru tratamentul Svetlanei Baidan, încasarea cheltuielilor de
asistență judiciară în mărime de 7 600 de lei și a cheltuielilor pentru
efectuarea expertizei în sumă de 5 000 de lei.
În motivarea acțiunii, reclamanții au invocat că la 19 mai 2021,
aproximativ la 07:20 dimineața, în rezultatul ignorării de către pârât a
prevederilor pct. 45 subpct. 1) lit. d) din Regulamentul circulației rutiere, a
fost tamponat gardul de beton armat a gospodăriei, conform procesului-
verbal cu privire la contravenție.
Totodată, au menționat că pentru restabilirea gardului capital și
amenajarea teritoriului, urmau a fi executate următoarele lucrări: evacuarea
elementelor demontate și distruse ale gardului; demontarea fundației
deformate a gardului; lucrări de excavare pe fundație; betonarea fundației și
a parapetului gardului; revizia elementelor metalice ale gardului; instalarea
stâlpilor de gard și a segmentelor acestuia; vopsirea gardului cu un strat
anticoroziv, aplicarea compoziției de vopsea; îmbunătățirea teritoriului.
Costul lucrărilor de reparații și restaurare a gardului constituie 83 580,25 de
lei, concluziile formulate referindu-se doar la obiectele expertizate.
Conform contractului nr. 60 din 28 iunie 2021 încheiat Biroul
Individual de Expertiză Judiciară, expert Anatolie Achimov și Andrei
Baidan, s-a convenit asupra necesității efectuării unor investigații a gardului,
în scopul stabilirii stării tehnice a acestuia în rezultatul accidentului rutier
comis la 19 mai 2021 și estimarea costurilor aferente restabilirii lui.
Reclamanții au mai afirmat că din procesul-verbal de audiere a
contravenientului din 19 mai 2021, rezultă că: „se obligă față de stăpânii
gardului să recupereze daunele materiale pricinuite”, obligație care nu a fost
1
îndeplinită de Nicolai Papin. Materialele aferente accidentului produs atestă
incontestabil culpa lui Nicolai Papin.
De asemenea, au menționat că pârâtul a refuzat repararea prejudiciul
moral cauzat prin acțiunile culpabile, care s-au manifestat prin stare de stres
și frustrare ținând seama de împrejuri în care s-a produs accidentul rutier,
precum și prin consecințele afective. Prejudiciul afectiv constă în suferințe
psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afecțiune, cuprind suferințele
psihice determinate de rănirea, mutilarea, desfigurarea, de limitare; privarea
temporară de anumite drepturi, cât și orice alte suferințe psihice similare.
Potrivit procesului-verbal de audiere a victimei din 28 mai 2021, din
dosarul contravențional, reclamanta Svetlana Baidan aflând-se în curtea
casei din municipiul Chișinău a văzut cum un mijloc de transport a tamponat
gardul gospodăriei. În rezultatul tamponării, s-a speriat și a căzut și în
consecință s-a lovit la mână, umăr, braț, gât și cap. Fiind în stare de șoc, a
fost dusă în casă cu ajutorului mamei Evdochia Baidan și Mariei Achirus
pentru a-și reveni. Ulterior a ieșit în stradă, a apelat „serviciul 112”
informând despre accidentul produs, pârâtul fiind împotrivă, a rugat-o să nu
apeleze, motivând prin rezolvarea situației pe cale amiabilă. La sosirea
angajaților de poliție a fost întocmit un proces-verbal cu privire la
contravenție prin s-a constatat paguba ca fiind considerabilă, pârâtul fiind
sancționat pentru contravenția comisă cu o amendă în mărime de 1 200 de
lei și 6 puncte de penalizare.
După efectuarea măsurilor de constatare de către organul de poliție, s-
a adresat la urgență și la policlinica de sector din cauza durerilor în rezultatul
căzăturii provocate de șoc, urmând apoi un tratament sub controlul riguros
al medicului timp de 10 zile. Potrivit raportului de constatare din 31 mai
2021, întocmit de Centrul de medicină legală, s-a indicat diagnosticul clinic:
„xxxxx”, suportând cheltuieli în sumă de 448 de lei, iar pentru tratamentul
medical la ziua audierii 18 mai 2021, suma de 3 000 de lei.
Reclamanții au declarat că imobilul le aparține cu drept de proprietate.
În rezultatul apelării la serviciul expertului pentru constatarea și estimarea
costurilor aferente restabilirii gardului, a fost întocmit raportul de expertiză
extrajudiciară din 10 august 2021.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin încheierea consemnată în procesul-verbal al ședinței de judecată
din 28 septembrie 2022, S.A. „MOLDASIG” a fost atrasă în proces în
calitate de intervenient accesoriu.
Prin hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, corectată prin încheierea din 13 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de
Svetlana Baidan, Andrei Baidan și Evdochia Baidan. S-a încasat din contul
lui Nicolai Papin în beneficiul Svetlanei Baidan suma de 20 000 lei cu titlu
2
de prejudiciu moral. S-a încasat din contul lui Nicolai Papin în beneficiul
Evdochiei Baidan și lui Andrei Baidan câte 5 000 de lei pentru fiecare cu
titlu de prejudiciu moral. S-a încasat din contul lui Nicolai Papin în
beneficiul Svetlanei Baidan, Evdochiei Baidan și Andrei Baidan suma de 5
000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică. În rest, acțiunea s-a
respins ca neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 21 decembrie 2022, Nicolai Papin, reprezentat de avocatul Andrei
Beruciașvili, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 30 noiembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia,
casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării prejudiciului moral și a
cheltuielilor de asistență juridică cu pronunțarea în această parte a unei
hotărâri de respingere a acțiunii, iar în rest să fie menținută hotărârea primei
instanțe.
La 21 decembrie 2022, Svetlana Baidan, Andrei Baidan și Evdochia
Baidan au declarat apel împotriva hotărârii din 30 noiembrie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, anularea
hotărârii primei instanțe.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
apelul declarat de Svetlana Baidan, Andrei Baidan și Evdochia Baidan. S-a
admis apelul declarat de Nicolai Papin și s-a casat hotărârea din 30 noiembrie
2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii pretenției
privind încasarea prejudiciului moral din contul lui Nicolai Papin în
beneficiul Svetlanei Baidan, Andrei Baidan și Evdochiei Baidan. S-a emis o
nouă hotărâre prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în
judecată depusă de Svetlana Baidan, Andrei Baidan și Evdochia Baidan
împotriva lui Nicolai Papin, intervenient accesoriu S.A. „MOLDASIG” cu
privire la repararea prejudiciului moral. S-a încasat din contul Svetlanei
Baidan, Evdochiei Baidan și lui Andrei Baidan în beneficiul lui Nicolai
Papin suma de 2 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică
acordată și suma de 75 de lei cu titlu de cheltuieli pentru taxa de stat achitată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel, analizând materialele anexate
la dosar în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic
litigios, a ajuns la concluzia că soluția dată de către instanța judecătorească
care a examinat fondul litigiului în cauză este eronată și pripită, din
următoarele considerente.
Redând prevederile art. 45 alin. (1) din Codul contravențional, art. 19
alin. (1) și (2), art. 1998 alin. (1) din Codul civil (în redacția în vigoare la
momentul survenirii raportului juridic litigios), instanța de apel a punctat că
prin prejudiciu se înțeleg rezultatele dăunătoare, de natură patrimonială,
consecințe ale încălcării drepturilor și intereselor legitime ale unei persoane.
3
Respectiv, prejudiciul este cel mai important element al răspunderii civile,
fiind o condiție esențială și necesară a acesteia, de sine stătătoare. Un
prejudiciu este cert atunci când existența lui este sigură, neîndoielnică și,
totodată, poate fi stabilită întinderea sa în prezent.
În conținutul prejudiciului efectiv sunt incluse: cheltuielile pe care o
persoană lezată într-un drept le-a suportat real la momentul intentării acțiunii
sau care urmează să fie suportate la restabilirea dreptului încălcat, adică
cheltuielile suplimentare.
Instanța a notat că pentru a putea da naștere răspunderii patrimoniale,
prejudiciul trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții: să fie
efectiv, să fie real și cert și să fie cauzat direct în patrimoniul reclamantului.
După cum s-a menționat în rezultatul accidentului din 19 mai 2021,
intimatul Nicolai Papin a fost recunoscut vinovat de comiterea contravenției
prevăzute de art. 242 alin. (2) din Codul contravențional. Din prevederile
legale enunțate rezultă că intimatul Nicolai Papin a fost recunoscut vinovat
de deteriorarea considerabilă a gardului din beton armat, de pe str. xxxxx nr.
xxxxx, mun. Chișinău, ce aparține cu drept de proprietate reclamanților.
Totodată, instanța a reținut că norma enunțată reglementează două
modalități de prejudiciere a părții vătămate prin acțiunile ilicite de încălcare
de către conducătorul de vehicul a regulilor de circulație rutieră, și anume:
cauzarea de vătămări corporale ușoare victimei, sau deteriorarea
considerabilă a vehiculelor, a încărcăturilor, a drumurilor, a instalațiilor
rutiere, a altor instalații sau a altor bunuri.
În contextul circumstanțelor de fapt constatate cu certitudine de
instanța de apel din probele administrate la materialele cauzei, atât din
procesul-verbal cu privire la contravenție nr. MAI05288003 din 24 mai
2021, cât și din certificatul de accident rutier nr. R-II 6359 se reține că
agentul constatator deplasându-se la fața locului, a constatat că Nicolai Papin
conducând mijlocul de transport de model „Renault” cu număr de
înmatriculare xxxxx, pe str. xxxxx nr. xxxxx, mun. Chișinău, a ignorant
prevederile art. 45 (1d) din Regulamentul circulației rutiere, nu a manifestat
prudență sporită la trafic, nu a ținut seama de situația rutieră și de condițiile
de mediu ca urmare, a tamponat în obstacol - gard beton armat, de pe str.
xxxxx nr. xxxxx, în rezultatul cărui fapt a cauzat prejudiciu material
considerabil Svetlanei Baidan, care este proprietarul acestui bun imobil (f.d.
14, 16).
În context, atât la etapa judecării cauzei în instanța de fond, cât și la
etapa judecării cauzei în instanța de apel, reclamanta/apelanta Svetlana
Baidan deși a invocat și a solicitat repararea prejudiciului moral cauzat prin
accidentarea sa în circumstanțele relatate supra, nu a prezentat nicio probă
pertinentă și suficientă care să confirme circumstanțele producerii acesteia.
4
Redând prevederile art. 122 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
instanța de apel a reiterat că nu a fost asigurat probatoriul în privința faptului
că pârâtul Nicolai Papin ar fi comis fapta prejudiciabilă în raport cu
reclamanții în maniera pentru a cauza prejudicial moral pretins. Pentru
angajarea răspunderii civile delictuale, fapta autorului urmează să
întrunească cele patru elemente definitorii: să existe o faptă ilicită, un
prejudiciu efectiv cauzat prin fapta ilicită, legătura cauzală dintre fapta ilicită
și prejudiciu, precum și vinovăția autorului. În speța examinată, deși se
indică la vinovăția lui Nicolai Papin în comiterea faptei încadrate în art. 242
alin. (2) din Codul contravențional, apelanții/reclamanți pretinzând și
existența unui prejudiciu moral în acest sens, a stabilit că la caz lipsește
legătura cauzală între faptă și prejudiciu, care ar dovedi faptul că anume din
cauza acțiunilor pârâtului, reclamanții au avut de suportat prejudiciul
invocat.
Prejudiciul moral urmează a fi reparat doar atunci când cel care
acționează față de altul, acționează în mod ilicit și cu vinovăție, iar în cazul
dat deși apelanții/ reclamanți pretind recuperarea prejudiciului moral,
instanța de apel a evidențiat că în conflictul din 19 mai 2021, Nicolai Papin
a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.242 alin. (2)
din Codul contravențional, fiindu-i aplicată sancțiunea contravențională în
baza deciziei agentului constatator de sancționare (f.d. 14).
Cu trimitere la art. 2036 alin. (1), art. 2037 din Codul civil, a menționat
că prevederile legale citate statuează că compensarea prejudiciului moral
este prevăzută doar în cazul provocării acestuia prin fapte ce atentează și
lezează drepturile personale nepatrimoniale, or, prejudiciul este moral doar
dacă este urmare a încălcării unor valori de aceeași natură. Odată ce
prejudiciul este suferit din cauza unei fapte recunoscute de lege ca una care
îndreptățește la repararea prejudiciului, ține de libertatea reclamantei să
scoată în evidență toate capetele de prejudiciu, adică toate formele în care ea
a suferit din punct de vedere fizic și psihic.
Instanței de apel la rândul său îi revine sarcina să analizeze pretențiile
invocate de părțile litigiului în coroborare cu probele administrate la
materialele cauzei, iar la caz, probe confirmative a argumentelor invocate în
instanța de fond și susținute de către apelanta Svetlana Baidan în instanța de
apel, la dosar nu au fost prezentate, circumstanță în care consideră
neîntemeiate atât concluziile instanței de fond privind temeinicia parțială a
pretenției Svetlanei Baidan, Andrei Baidan și Evdochiei Baidan privind
încasarea prejudiciului moral, cât și a pretenției din apelul declarat de
apelanții/reclamanți privind încasarea prejudiciului moral.
La determinarea cuantumului prejudiciului moral urmează să se
respecte criteriul echității, care presupune că, despăgubirile pentru
prejudiciul moral trebuie să fie juste, raționale și echitabile, adică trebuie
stabilite în așa fel încât să asigure efectiv o compensare suficientă a
5
prejudiciului moral cauzat, ca astfel să fie menținut echilibrul între daunele
efectiv pricinuite și suma acordată.
Cu referire la prevederile art. 82, art. 94 alin. (1), art. 96 alin. (1) și
(11) din Codul de procedură civilă, soluționând cererea de încasare a
cheltuielilor de asistență juridică acordată, instanța reține că pornind de la
practica Curții Europene a Drepturilor Omului, cheltuielile de asistență
juridică trebuie să fie necesare, realmente angajate și rezonabile ca mărime.
Caracterul rezonabil al cheltuielilor semnifică faptul că, în raport cu natura
activității efectiv prestate, complexitatea, riscul implicat de existența
litigiului sau și reputația celui care acorda asemenea servicii, ele să nu fie
exagerate.
Având în vedere că soluția pretenției privind încasarea cheltuielilor de
asistență juridică este efectiv subordonată rezultatului litigiului, urmând a fi
încasată doar în cazul în care partea are câștig de cauză, fiind totodată și
proporțională câștigului avut, la caz, din considerent că Nicolai Papin are
cîștig de cauză, pretenția reclamanților/apelanți Svetlana Baidan, Andrei
Baidan și Evdochia Baidan privind încasarea cheltuielilor de judecată
urmează soarta pretenției principale, urmând a fi respinsă.
Cu referire la cheltuielile de asistență juridică solicitate a fi încasate
de apelantul Nicolai Papin, instanța de apel a constatat că din materialele
cauzei se confirmă cu certitudine că pârâtul/apelant Nicolai Papin a fost
reprezentat în prezentul litigiu de către avocatul Andrei Beruceașvili, în baza
contractului de asistență juridică nr. 171 din 28 februarie 2023, mandatul
avocațial seria MA nr. 1850428 din 28 februarie 2023, anexat la materialele
cauzei. Potrivit bonului de plată seria GL nr. 479853 din 28 aprilie 2023,
Nicolai Papin a achitat în beneficiul lui Andrei Beruceașvili suma de 2 000
de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică acordată. Ținând cont de
esența prezentei spețe, munca efectiv depusă de către avocat, precum și de
faptul că pârâtul/apelant Nicolai Papin a avut câștig de cauză, instanța a
considerat că suma de 2 000 de lei solicitată a fi încasată cu titlu de cheltuieli
pentru asistența juridică acordată, la caz, reprezintă o compensație rezonabilă
și echitabilă pentru cheltuielile de asistență juridică suportate de către Nicolai
Papin, motiv pentru care urmează a fi încasată din contul apelanților/
reclamanți Svetlana Baidan, Andrei Baidan și Evdochia Baidan.
Totodată, având în vedere că la depunerea cererii de apel a fost achitată
taxa de stat în sumă de 75 de lei, fapt confirmat prin ordinul de încasare nr.
UCSK-B200 din 21 aprilie 2023, instanța de apel a considerat întemeiată și
cerința apelantului Nicolai Papin în privința încasării în beneficiul său a
cheltuielilor de judecată pentru achitarea taxei de stat.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 22 septembrie 2023, prin intermediul poștei electronice (Vol.II,
f.d.104) și în original la 25 septembrie 2023, Svetlana Baidan, Andrei Baidan
6
și Evdochia Baidan au depus cerere de recurs, contrasemnată de avocatul Ion
Mazur, împotriva deciziei din 13 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe,
casarea deciziei instanței de apel, emiterea unei noi hotărâri de admitere
integrală a cererii de chemare în judecată în partea încasării prejudiciului
moral și compensării cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului, recurenții au invocat că Svetlana Baidan a
suportat un stres enorm la tamponarea gardului, deoarece era în apropierea
acestuia, iar din cauza zgomotului incidentului, cărămizilor și pieselor de
beton ce cădeau, s-a speriat, a căzut s-a lovit la mână, umăr, braț, gât și cap.
În probarea acestora, s-au referit la: trimiterea-extras din 19 mai 2021,
eliberată de Institutul de Medicină Urgentă, cu diagnosticul indicat; extrasul
de la secția imagistică al Institutului de Medicină Urgentă din 19 mai 2021,
în urma radiografiei umărului sau scapulei, coloanei cervicale și a sinusului
paranazal; trimiterea-extras eliberată de IMSP AMT Buiucani, la 25 mai
2021, conform căreia tratamentul ambulatoriu este pentru perioada 19 mai
2021-18 iunie 2021, 20 de zile în concediu medical; certificatul medical
pentru acest interval de timp; raportul de constatare din 31 mai 2021,
întocmit de Centrul de Medicină Legală, cu concluzia acestuia. Diagnosticul
clinic stabilit nu se supune aprecierii medico-legale în conformitate cu
prevederile pct. 17 din Regulament de apreciere medico-legală a gravității
vătămării corporale (aprobat prin ordinul MS nr. 199 din 27 iunie 2003,
publicat in Monitorul Oficial al RM nr. 170-172 din 08 august 2003), din
motivul nespecificării prin ce se exprimă aceasta contuzie (echimoza,
excoriație, edem). Conform certificatului nr. 120 din 15 februarie 2022,
eliberat de Centrul Comunitar de Sănătate Mintală AMT Buiucani, Svetlana
Baidan se află la monitorizare, urmează tratament cu xxxxx, diagnosticul:
xxxxx. Astfel suferințele atestă că prejudiciu încasat în folosul Svetlanei
Baidan nu este proporțional acestor suferințe.
În calitate de părinți, au suferit nu într-o măsură mai mică, însă având
în vedere vârsta înaintată și starea de anxietate care persistă pentru starea
fiicei și deteriorarea proprietății determina admiterea integrală a cuantumului
prejudiciului solicitat.
Decizia instanței de apel este total neîntemeiată și ilegală, în
contradicție cu jurisprudența CtEDO și a Curții Supreme de Justiție. În
concepția CtEDO, prejudiciu moral reprezintă „starea de neliniște, de
disconfort și de incertitudine ce rezultă din acea încălcare” (Comingersoll
S.A. c. Portugaliei, paragraf 29, cererea nr. 3582/97, CEDO 2000-IV) or a
„sentimentelor de neputință și de frustrare” generate de deposedarea ilegală
a reclamantului de un bun (Scordino c. Italiei (nr. 3), paragraf. 42, cererea
nr. 43662/98, CEDO 2000-IV).
Recurenții au opinat că starea de neliniște, de disconfort și de
incertitudine ca urmare a deteriorării gardului și leziunilor cauzate persistă,
7
având în vedere starea de sănătate precară a lor, fiind invalizi, pensionari, are
un impact major asupra sentimentelor de neputință și frustrare continuă.
Totodată starea indicată are un mai mare impact și din cauza emiterii
unei hotărâri extrem de abuzive de instanța de apel, conform căreia nu a
recunoscut prejudiciu moral cauzat, dar a și încasat cheltuielile pentru
asistența juridică în mărime de 2 000 de lei din contul lor. Suma de 2 000 de
lei este una echivalentă cu venitul lor lunar în urma alocațiilor de la bugetul
asigurărilor sociale.
Instanța nu a fost imparțială, în fapt, a tolerat comiterea de contravenții
rutiere și de altă natură, adresând un mesaj societății că poate comite astfel
de încălcări și dacă victima se va adresa în instanță, se va încasa și cheltuielile
pentru asistență juridică, neluând în considerare că litigiul e de pierdere.
La 03 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat
intimatului și intervenientului accesoriu copiile recursului declarat și a
încheierii de numire spre examinare a admisibilității acestuia, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea
de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire,
avizele de recepție, anexate la materialele dosarului (Vol.II, f.d.117-119).
Intimatul și intervenientul accesoriu nu au făcut uz de dreptul
procedural și nu au depus referințe la cererea de recurs.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au
intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.
XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi
examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din
sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția
temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea
Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat de Svetlana Baidan, Andrei Baidan și Evdochia
Baidan, inclusiv prin intermediul avocatului Ion Mazur, va fi examinat prin
prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură
civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 434 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
8
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 13
iulie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost comunicată
participanților la proces la 03 august 2023, prin intermediul poștei
electronice (Vol.II, f.d.99). Astfel, recursul depus la 22 septembrie 2023,
prin intermediul poștei electronice și ulterior în original, la 25 septembrie
2023, este în termen.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat, rezultă că Svetlana Baidan, Andrei
Baidan și Evdochia Baidan, inclusiv prin intermediul avocatului Ion Mazur,
au invocat ca temei de drept art.432 alin.(1) lit.a), e) din Codul de procedură
9
civilă, în vigoare la data înaintării recursului, conform căruia recursul este
admis dacă interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție și hotărârea sau decizia
este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor.
Argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurenților cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației, nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul
exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin.(2) din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs verifică în cazul invocării în recurs a temeiurile
menționate la art. 432 alin.(1) lit.d)–f) din Codul de procedură civilă, dacă
acestea au fost invocate și în apel sau dacă pretinsa încălcare a avut loc în
instanța de apel, nefiind stabilite la caz anumite încălcări ce ar fi fost comise
de instanța de apel.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Svetlana Baidan, Andrei
Baidan și Evdochia Baidan, inclusiv prin intermediul avocatului Ion Mazur,
10
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare prin prisma art.
433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433
alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul depus de Svetlana Baidan, Andrei Baidan
și Evdochia Baidan, inclusiv prin intermediul avocatului Ion Mazur,
împotriva deciziei din 13 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
11