2r-413/24 — cu privire la încasarea prejudiciului moral și obligarea să aducă scuze oficiale

La 13 octombrie 2023, Maria Olar a depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției cu privire la încasarea prejudiciului moral în sumă de 50 000 de lei, suportat în urma tragerii ilegale la răspundere contravențională în cadrul cauzei contravenționale MAI05127588 din 9 noiembrie 2020 și obligarea pârâtului să aducă scuze oficiale prin publicarea comunicatului pe site-ul oficial, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 24 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă Maria Olar. S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul Mariei Olar prejudiciul moral în mărime de 1 000 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 24 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 24 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 8 august 2024 a Curții de Apel Chișinău nu s-a dat curs apelului declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, s-a acordat apelantei un termen de 10 zile de la momentul recepționării încheierii respective, pentru a prezenta cererea de apel motivată și semnată corespunzător, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, a probelor invocate în susținerea apelului și înscrisurilor noi care nu au fost prezentate în prima instanță, pentru toți participanții la proces plus o copie pentru instanța de apel. S-a explicat apelantei că, cererea de înlăturarea a neajunsurilor menționate urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, la expirarea termenului acorda, cererea de apel va fi restituită de către un complet din 3 judecători, fără citarea participanților. 1

Prin încheierea din 19 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost restituit apelul declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor împotriva hotărârii din 24 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din motiv că apelanta nu a îndeplinit indicațiile instanței de apel din încheierea din 8 august 2024.

La 8 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 19 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitînd casarea încheierii contestate cu remiterea cauzei în instanța de apel pentru examinarea cererii de apel.

În argumentarea recursului, recurentul a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b) din Codul de procedură civilă, și anume: interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție.

A menționat că instanța de apel urma să se asigure că vă primi confirmarea recepționării încheierii din 8 august 2024 de către reprezentantul apelantei, avocatul Alexei Croitor, prin intermediul poștei electronice, la adresa de email indicată în cererea de apel, ceea ce nu a avut loc, la materialele dosarului fiind anexat extrasul prin care se confirmă expedierea încheierii, dar nu dovada recepționării acesteia. Mai mult, nu există nici dovada expedierii și recepționării încheierii din 8 august 2024 de către apelanta Maria Olar, prin intermediul poștei electronice, la adresa xxxxx.

A opinat că instanța de apel a interpretat excesiv art. 100 alin. (11) din Codul de procedură civilă, și contrar acestei prevederi, încheierea din 8 august nu a fost expediată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, ci la adresa de email a avocatului, astfel nu poate fi aplicată prevederea prin care actele de procedură se consideră recepționate la data expedierii.

În opinia reprezentantului recurentului, încheierea contestată este nemotivată și încalcă accesul la justiție garantat de art. 6 din Convenție, care prevede că orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa.

Prin referința depusă la 24 octombrie 2024, Inspectoratul General al Poliției a solicitat respingerea recursului declarat de Maria Olar cu menținerea încheierii din 19 septembrie 2024 a instanței de apel. 2

Art. 425 din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.”

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Art. 16 din Codul de procedură civilă: „Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.”

Art. 75 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă stipulează că: „În proces civil, persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat. Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: 3 „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 364 alin. (1) și 365 alin. (1) lit. d) din Codul de procedură civilă: „Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.” 4„... în cererea de apel se indică inter alia motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază apelul.”

Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.”

Art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art.368 alin.(1)...”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare”.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție studiind materialele dosarului, consideră că recursul împotriva încheierii contestate urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

Completul de judecată reține că prin hotărârea din 24 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă parțial acțiunea depusă Maria Olar. S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în beneficiul Mariei Olar prejudiciul moral în mărime de 1 000 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 24 mai 2024, prin intermediul poștei electronice, Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 24 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În conformitate cu dispozițiile art. 368 alin (1) din Codul de procedură civilă, Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din 8 august 2024 nu a dat curs apelului declarat de Maria Olar, reprezentată de avocatul Alexei Croitor, a acordat apelantei un termen de 10 zile de la momentul recepționării încheierii respective, pentru a prezenta cererea de apel motivată și semnată corespunzător, cu indicarea motivelor de fapt și de drept pe care se întemeiază, a probelor invocate în susținerea apelului și înscrisurilor noi care nu au fost prezentate în prima instanță, pentru toți participanții la proces plus o copie pentru instanța de apel. A explicat apelantei că, cererea de înlăturarea a neajunsurilor menționate urmează să fie prezentată și înregistrată nemijlocit în Direcția Evidență și Documentare Procesuală a Curții de Apel Chișinău în termenul stabilit, iar în caz de neîndeplinire a indicațiilor din prezenta încheiere, la expirarea termenului acorda, cererea de apel va fi restituită de către un complet din 3 judecători, fără citarea participanților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că încheierea din 8 august 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată apelantei și reprezentantului acesteia, la 29 august 2024, prin intermediul poștei electronice, la adresele de e-mail xxxxx și xxxxx , indicată în cererea de chemare în judecată (f.d.3), în cererea de apel (f.d.60).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că confirmarea expedierii documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice, anexat la materialele cauzei.

Extrasul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. 5

Instanța de recurs reține că, cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că astfel de mențiuni de eroare tehnică, odată cu expedierea actului judecătoresc la adresa electronică a recurentei și reprezentantului acesteia, lipsesc.

Prin urmare, la capitolul dat, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta ca viabil argumentul din recurs, precum că instanța de apel nu a asigurat confirmarea recepționării actului judecătoresc, or, acțiunile instanței de apel cu privire la expedierea copiei încheierii din 8 august 2024, se încadrează pe deplin în rigorile prevăzute la art. 100 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă.

Având în vedere că actul trimis destinatarului prin poșta electronică se consideră recepționat în ziua expedierii, termenul de 10 zile acordat de instanța de apel pentru lichidarea neajunsurilor cererii de apel, a început să curgă la data de 30 septembrie 2024 și a expirat la 9 septembrie 2024 (zi de luni).

La caz, însă, apelanta Maria Olar și reprezentantul acesteia - avocatul Alexei Croitor, nu s-au conformat obligațiilor impuse de lege și de Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 8 august 2024 și nu au prezentat instanței cererea de apel care să corespundă condițiilor prevăzute la art. 364 și 365.

Astfel, se constată că, în condițiile speței, apelanta și reprezentantul acesteia, nu au înlăturat neajunsurile la declararea apelului împotriva hotărârii din 24 mai 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în interiorul termenului acordat de Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din 8 august 2024.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că instanța de apel just și temeinic a restituit cererea de apel.

Instanța de recurs notează că, apelanta și reprezentantul acesteia, fiind interesați în soarta soluționării prezentului litigiu, urmau să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul lor de acces la instanță, prin executarea încheierii din 8 august 2024 a Curții de Apel Chișinău, cu prezentarea cererii 6 de apel motivate în interiorul termenului-limită acordat de instanța de apel pentru lichidarea neajunsurilor la depunerea cererii de apel.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Totuși, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6 § 1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6 § 1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and Others și McElduff and Others vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie 1998).

Conjunctura relevată profilează faptul că apelanta Maria Olar și reprezentantul acesteia, avocatul Alexei Croitor, nu au dat dovadă de diligență și interes suficient la utilizarea căilor procedurale de atac a hotărârii judecătorești.

În baza celor constatate, Completul de judecată notează că există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit în situația în care nu a fost efectuată înlăturarea neajunsurilor stabilite în termenul acordat, iar soluția instanței de restituire a apelului nu poate fi privită, în principiu, ca o restricție asupra dreptului de acces la un tribunal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or, argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare circumstanțelor cauzei, legislației procesuale și lipsite de relevanță.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă,