2ra-521/24 — cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere

La 06 septembrie 2021, Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian Zavalișca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Savin, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Dubăsari, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f. d. 1-1-verso).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Alina Cojuhari a indicat că cu pârâtul Sergiu Savin a fost în relație de concubinaj.

În familia lor s-au născut doi copii minori, XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX.

A precizat că, deși a sperat la o relație trainică, viața în concubinaj a eșuat, pârâtul avea un comportament agresiv, aplica forța fizică, fapt pentru care a fost aplicată ordonanță de protecție pe un termen de 30 de zile. La momentul actual cei doi nu mai locuiesc împreună. După expirarea ordonanței de protecție pârâtul a venit cu solicitarea să fie lăsați copiii în grija sa pe perioada vacanței, însă Savin Sergiu a refuzat categoric să aducă copiii acasă.

Reieșind la faptul că pârâtul știe cu certitudine că copii necesită întreținere și grijă, ultimul nu se interesează de ei și nici nu propune careva ajutor material sau financiar pentru întreținerea lor.

Conform informației prezentată de Biroul Național de Statistică, coșul minim de consum a unui copil cu vârsta cuprinsă între 1-6 ani este de 1 757,1 de lei, iar unui copil cu vârsta cuprinsă 7-17 ani constituie 2 057,9 de lei. 1

Având în vedere că pârâtul nu este angajat oficial în câmpul muncii, a considerat că urmează să achite lunar pensie pentru întreținerea copiilor într-o sumă bănească fixă.

În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 63, 74-76 din Codul familiei, 166-167 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta Alina Cojuhari a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX cu mama Alina Cojuhari, încasarea de la pârât a pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime de 1 000 de lei, lunar pentru fiecare copil, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea majoratului de către copii.

Prin încheierea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, prezenta cauza civilă, a fost strămutată la Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari, în temeiul art.42 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură civilă (f. d. 48).

La 08 august 2022, Sergiu Savin, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco, a depus cerere reconvențională împotriva lui Alina Cojuhari, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Dubăsari, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere (f. d. 67-72)

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, în temeiul art. 63 din Codul familiei, art. 8 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind drepturile copilului, art. 8 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989, art.12 din Convenția de la New York, art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.3 din Legea privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor separați de părinți nr.140 din 14 iunie 2013, pârâta a recunoscut în cererea de chemare în judecată că din luna iulie 2021 până în prezent copiii domiciliază la reclamantul Sergiu Savin. 2

Din luna iulie 2021 copiii practic nu au contactat cu mama, deși reclamantul încerca din propria inițiativă să asigure întrevederile copiilor cu mama, dar aceasta boicota orice contacte.

Totodată, asemenea situație nu a avut loc datorită unor acțiuni sau influențe din partea tatălui sau a familiei tatălui. Din contră, însăși mama copiilor a creat o astfel de atmosferă, prin lipsa dorinței de a menține legătura cu copiii.

A susținut că ambii copii frecventează instituțiile de învățământ din s. Oxentea, r-nul Dubăsari, fiica XXXXX este elevă la Gimnaziul Oxentea, r-nul Dubăsari, iar XXXXX frecventează grădinița-creșă „Izvoraș” din Oxentea, r-nul Dubăsari, fapt confirmat prin certificatele anexate.

Conform Caracteristicii eliberate de la locul de muncă al reclamantului, SRL „Moldretrail Grup”, acesta activează în calitate de vânzător în sala de comerț, iar pe parcursul activității a dat dovadă de responsabilitate, punctualitate, amabilitate, atenție.

Conform adeverinței de salariu, reclamantul are un salariu lunar mediu de aproximativ 7 000 de lei. Totodată, ambii copii manifestă dorința categorică de a locui cu tata.

Astfel, reclamantul dispune de condițiile favorabile de trai, surse financiare și calități morale pentru întreținerea, creșterea și dezvoltarea multilaterală a copiilor. La fel și regimul de muncă, oferă posibilitatea de a acorda atenție copiilor și de a participa direct și în volum necesar la educația lor. Suplimentar la toate, reclamantul are ajutor și din partea buneilor copiilor.

La fel, va continua să întreprindă măsuri pentru menținerea legăturii stabile a copiilor cu mama lor.

Sergiu Savin, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco, a solicitat admiterea cererii reconvenționale, respingerea acțiunii inițiale, stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX cu tata Sergiu Savin, încasarea de la pârâtă a pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime de a câte 1 200 de lei, lunar pentru 3 fiecare copil, până la atingerea majoratului de către copii, precum și compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 10 100 de lei.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat cu certitudine că din relația de concubinaj între Alina Cojuhari și Sergiu Savin la XXXXX, s-a născut XXXXX, iar la XXXXX, s-a născut XXXXX.

Copiii minori XXXXX și XXXXX se află în grija și la întreținerea tatălui Sergiu Savin, care dispune de condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copiilor, fapt confirmat prin ancheta socială nr. 57 din 13 octombrie 2022.

Totodată, luând în considerare circumstanțele stabilite în ședințele de judecată și cele constatate de către autoritățile tutelare, precum și din probele prezentate în ședință și reieșind din opinia copiilor minori, instanțele de judecată au ajuns la concluzia de a determina domiciliul copiilor minori XXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX cu tata Sergiu Savin, în grija căruia se află în prezent copiii, care învață la gimnaziul și grădiniță din localitate unde locuiesc cu tata.

Reieșind din prevederile art. 53 alin. (1), 63, 54 din Codul familiei, art.12 din Convenția privind drepturile copilului adoptată la 20 noiembrie 1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993 și interesul superior a copiilor minori, instanțele de judecată au considerat oportună menținerea acestora în mediul actual de trai, în care copiii au declarat că se simt bine și în siguranță.

La fel, în interesul superior al copiilor și pentru menținerea pe cât este posibil a nivelului anterior de asigurare materială a copiilor, luând în considerare datele Biroului National de Statistică privind minimul de existență a copilului minor, vârsta copiilor, egalitatea în drepturi și obligații a părinților, instanța de apel a susținut soluția primei instanțe privind încasarea pensiei de întreținere pentru XXXXX, în cuantum de 1 322 de lei, lunar, pentru XXXXX, în cuantum de 1 001 de lei, lunar pentru fiecare, începând cu data de 08 august 2022, până la atingerea majoratului.

La fel, instanțele de judecată au considerat că cuantumul sumelor fixe lunare pentru un copil încasat de la Alina Cojuhari în beneficiul lui Sergiu Savin, este un cuantum necesar și rezonabil și va fi în măsură să contribuie la creșterea, întreținerea și educarea copiilor în vederea bunei dezvoltări a acestora. 5

Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată recurentei și reprezentantului acesteia, avocatului Lilian Zavalișca, în mod electronic, la 27 februarie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 190), iar cererea de recurs a fost depusă la 17 aprilie 2024 (f. d. 201-205, 208).

Ulterior, în adresa părților a fost expediat copia recursului declarat de Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian Zavalișca, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și a avizului de recepție anexate la materialele dosarului (f. d. 216, 223).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Sergiu Savin, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Dubăsari și 6 Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă nu au făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul 7 nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian Zavalișca, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de 8 dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). 9

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian Zavalișca, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian Zavalișca, împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Oxana Parfeni 10