2ra-521/24 — cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat, în temeiul art. 433 1 lit. f Cod de procedură civilă. Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-521/24 — cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Alina Cojuhari,
reprezentată de avocatul Lilian Zavalișca,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Alina Cojuhari împotriva lui Sergiu Savin, intervenienți accesorii Direcția
Asistență Socială și Protecția Familiei Dubăsari, Direcția Asistență Socială și
Protecția Familiei Ștefan Vodă cu privire la stabilirea domiciliului copiilor
minori și încasarea pensiei de întreținere, și
la cererea reconvențională depusă de Sergiu Savin împotriva lui Alina
Cojuhari, intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecția
Familiei Dubăsari, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan
Vodă cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei
de întreținere,
împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-521/24
NR. PIGD 2-21132495-01-2ra-08052024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul vădit neîntemeiat, în temeiul art. 433
(1) lit. f) Cod de procedură civilă. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari: jud. A. Cerbu
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi
07 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian
Zavalișca,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 septembrie 2021, Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian
Zavalișca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Sergiu Savin,
intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
Dubăsari, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă cu
privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f. d. 1-1-verso).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Alina Cojuhari
a indicat că cu pârâtul Sergiu Savin a fost în relație de concubinaj.
În familia lor s-au născut doi copii minori, XXXXX, născută la XXXXX
și XXXXX, născut la XXXXX.
A precizat că, deși a sperat la o relație trainică, viața în concubinaj a
eșuat, pârâtul avea un comportament agresiv, aplica forța fizică, fapt pentru
care a fost aplicată ordonanță de protecție pe un termen de 30 de zile. La
momentul actual cei doi nu mai locuiesc împreună. După expirarea ordonanței
de protecție pârâtul a venit cu solicitarea să fie lăsați copiii în grija sa pe
perioada vacanței, însă Savin Sergiu a refuzat categoric să aducă copiii acasă.
Reieșind la faptul că pârâtul știe cu certitudine că copii necesită
întreținere și grijă, ultimul nu se interesează de ei și nici nu propune careva
ajutor material sau financiar pentru întreținerea lor.
Conform informației prezentată de Biroul Național de Statistică, coșul
minim de consum a unui copil cu vârsta cuprinsă între 1-6 ani este de
1 757,1 de lei, iar unui copil cu vârsta cuprinsă 7-17 ani constituie 2 057,9 de
lei.
1
Având în vedere că pârâtul nu este angajat oficial în câmpul muncii, a
considerat că urmează să achite lunar pensie pentru întreținerea copiilor
într-o sumă bănească fixă.
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 63, 74-76 din Codul familiei, 166-167 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta Alina Cojuhari a solicitat stabilirea domiciliului copiilor
minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX cu
mama Alina Cojuhari, încasarea de la pârât a pensiei de întreținere pentru
copiii minori în mărime de 1 000 de lei, lunar pentru fiecare copil, începând
cu data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea
majoratului de către copii.
Prin încheierea din 08 iulie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan
Vodă, prezenta cauza civilă, a fost strămutată la Judecătoria Criuleni, sediul
Dubăsari, în temeiul art.42 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură civilă
(f. d. 48).
La 08 august 2022, Sergiu Savin, reprezentat de avocatul Eugeniu
Glușcenco, a depus cerere reconvențională împotriva lui Alina Cojuhari,
intervenienți accesorii Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei
Dubăsari, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă cu
privire la stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de
întreținere (f. d. 67-72)
În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că, în temeiul art. 63
din Codul familiei, art. 8 din Legea nr. 338 din 15 decembrie 1994 privind
drepturile copilului, art. 8 din Convenția internațională cu privire la
drepturile copilului, adoptată la 20 noiembrie 1989, art.12 din Convenția de
la New York, art.8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art.3 din
Legea privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor
separați de părinți nr.140 din 14 iunie 2013, pârâta a recunoscut în cererea
de chemare în judecată că din luna iulie 2021 până în prezent copiii
domiciliază la reclamantul Sergiu Savin.
2
Din luna iulie 2021 copiii practic nu au contactat cu mama, deși
reclamantul încerca din propria inițiativă să asigure întrevederile copiilor cu
mama, dar aceasta boicota orice contacte.
Totodată, asemenea situație nu a avut loc datorită unor acțiuni sau
influențe din partea tatălui sau a familiei tatălui. Din contră, însăși mama
copiilor a creat o astfel de atmosferă, prin lipsa dorinței de a menține legătura
cu copiii.
A susținut că ambii copii frecventează instituțiile de învățământ din s.
Oxentea, r-nul Dubăsari, fiica XXXXX este elevă la Gimnaziul Oxentea,
r-nul Dubăsari, iar XXXXX frecventează grădinița-creșă „Izvoraș” din
Oxentea, r-nul Dubăsari, fapt confirmat prin certificatele anexate.
Conform Caracteristicii eliberate de la locul de muncă al
reclamantului, SRL „Moldretrail Grup”, acesta activează în calitate de
vânzător în sala de comerț, iar pe parcursul activității a dat dovadă de
responsabilitate, punctualitate, amabilitate, atenție.
Conform adeverinței de salariu, reclamantul are un salariu lunar mediu
de aproximativ 7 000 de lei. Totodată, ambii copii manifestă dorința
categorică de a locui cu tata.
Astfel, reclamantul dispune de condițiile favorabile de trai, surse
financiare și calități morale pentru întreținerea, creșterea și dezvoltarea
multilaterală a copiilor. La fel și regimul de muncă, oferă posibilitatea de a
acorda atenție copiilor și de a participa direct și în volum necesar la educația
lor. Suplimentar la toate, reclamantul are ajutor și din partea buneilor
copiilor.
La fel, va continua să întreprindă măsuri pentru menținerea legăturii
stabile a copiilor cu mama lor.
Sergiu Savin, reprezentat de avocatul Eugeniu Glușcenco, a solicitat
admiterea cererii reconvenționale, respingerea acțiunii inițiale, stabilirea
domiciliului copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX,
născut la XXXXX cu tata Sergiu Savin, încasarea de la pârâtă a pensiei de
întreținere pentru copiii minori în mărime de a câte 1 200 de lei, lunar pentru
3
fiecare copil, până la atingerea majoratului de către copii, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată în mărime de 10 100 de lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 02 decembrie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul
Dubăsari, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Alina
Cojuhari, ca fiind neîntemeiată și admisă parțial acțiunea reconvențională
depusă de Savin Sergiu. A fost stabilit domiciliul copiilor XXXXXS și
XXXXX cu tata Sergiu Savin. S-a încasat de la Alina Cojuhari în beneficiul
lui Sergiu Savin pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX în
mărime de 1 322 de lei, lunar, și XXXXX în mărime de 1 001 de lei, pentru
fiecare copil, începând cu data de 08 august 2022, până la atingerea
majoratului. În rest, pretenția a fost respinsă, ca neîntemeiată. S-a încasat de
la Alina Cojuhari în beneficiul lui Sergiu Savin taxa de stat achitată de
reclamant la depunerea acțiunii reconvenționale în mărime de 100 de lei și
cheltuielile pentru asistență juridică în mărime de 3 000 de lei. S-a încasat
de la Alina Cojuhari în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 836 de
lei, pentru pretenția privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor
minori (f. d. 126-126-verso, 137-142-verso).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 ianuarie 2023, Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian
Zavalișca, a declarat apel nemotivat (f. d. 134-134-verso) împotriva hotărârii
din 02 decembrie 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari, iar la 10
aprilie 2023, a declarat apel motivat, solicitând admiterea acestuia, casarea
hotărârii primei instanțe, rejudecarea cauzei cu emiterea unei noi hotărâri
prin care fie admisă cererea de chemare în judecată depusă de Aliona
Cojuhari și respinsă cererea reconvențională depusă de Sergiu Savin (f. d.
149-151-verso).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian
Zavalișca și menținută hotărârea din 05 decembrie 2023 a Judecătoriei
Criuleni, sediul Dubăsari (f. d. 180, 181-189).
4
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat cu
certitudine că din relația de concubinaj între Alina Cojuhari și Sergiu Savin
la XXXXX, s-a născut XXXXX, iar la XXXXX, s-a născut XXXXX.
Copiii minori XXXXX și XXXXX se află în grija și la întreținerea
tatălui Sergiu Savin, care dispune de condiții adecvate pentru educația și
dezvoltarea copiilor, fapt confirmat prin ancheta socială nr. 57 din 13
octombrie 2022.
Totodată, luând în considerare circumstanțele stabilite în ședințele de
judecată și cele constatate de către autoritățile tutelare, precum și din probele
prezentate în ședință și reieșind din opinia copiilor minori, instanțele de
judecată au ajuns la concluzia de a determina domiciliul copiilor minori
XXXXX , născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX cu tata Sergiu
Savin, în grija căruia se află în prezent copiii, care învață la gimnaziul și
grădiniță din localitate unde locuiesc cu tata.
Reieșind din prevederile art. 53 alin. (1), 63, 54 din Codul familiei,
art.12 din Convenția privind drepturile copilului adoptată la 20 noiembrie
1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie
1993 și interesul superior a copiilor minori, instanțele de judecată au
considerat oportună menținerea acestora în mediul actual de trai, în care
copiii au declarat că se simt bine și în siguranță.
La fel, în interesul superior al copiilor și pentru menținerea pe cât este
posibil a nivelului anterior de asigurare materială a copiilor, luând în
considerare datele Biroului National de Statistică privind minimul de
existență a copilului minor, vârsta copiilor, egalitatea în drepturi și obligații
a părinților, instanța de apel a susținut soluția primei instanțe privind
încasarea pensiei de întreținere pentru XXXXX, în cuantum de
1 322 de lei, lunar, pentru XXXXX, în cuantum de 1 001 de lei, lunar pentru
fiecare, începând cu data de 08 august 2022, până la atingerea majoratului.
La fel, instanțele de judecată au considerat că cuantumul sumelor fixe
lunare pentru un copil încasat de la Alina Cojuhari în beneficiul lui Sergiu
Savin, este un cuantum necesar și rezonabil și va fi în măsură să contribuie
la creșterea, întreținerea și educarea copiilor în vederea bunei dezvoltări a
acestora.
5
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 17 aprilie 2024, Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian
Zavalișca, a declarat recurs împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală
deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu rejudecarea cauzei
și pronunțarea unei noi decizii prin care să fie admisă acțiunea (f. d. 201-205,
208).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta Alina Cojuhari, reprezentată de
avocatul Lilian Zavalișca a indicat că instanța de fond cât și instanța de apel
au apreciat arbitrar probele și argumentele prezentate, fapt care au dus la
soluționarea greșită a cauzei, iar prin urmare la încălcarea flagrantă a art. 8
din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată recurentei și
reprezentantului acesteia, avocatului Lilian Zavalișca, în mod electronic, la
27 februarie 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
(f. d. 190), iar cererea de recurs a fost depusă la 17 aprilie 2024
(f. d. 201-205, 208).
Ulterior, în adresa părților a fost expediat copia recursului declarat de
Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian Zavalișca, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii
corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire și a avizului
de recepție anexate la materialele dosarului (f. d. 216, 223).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Sergiu Savin, Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Dubăsari și
6
Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă nu au făcut uz
de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
7
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta
s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,
respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Alina Cojuhari, reprezentată de avocatul Lilian Zavalișca,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel
Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există
aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
8
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
9
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Alina Cojuhari,
reprezentată de avocatul Lilian Zavalișca, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Alina Cojuhari, reprezentată de
avocatul Lilian Zavalișca, împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
10