3ra-223/23 — anularea actulului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 Cod administrativ in vigoare la 1 septembrie 2025
3ra-223/23 — anularea actulului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Andrei Groza împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale, privind anularea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
împotriva decizie din 2 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-223/23
NR. PIGD 2-21134477-02-3a-03032022)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.246 Cod
administrativ (în vigoare la 1 septembrie 2023). Dezacordul recurentului cu
decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: O. Melniciuc,
Instanța de apel: Gr. Dașchevici, V. Negru, E. Palanciuc,
5 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Casa
Națională de Asigurări Sociale
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 septembrie 2021, Andrei Groza a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la
anularea deciziei CTAS Ciocana nr. 95/2020/66913 din 17 decembrie 2020
și obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită actul administrativ
individual favorabil privind stabilirea lui Andrei Groza a pensiei pentru
limita de vârstă, cu includerea în stagiul de cotizare pentru calcularea pensiei
a perioadei studiilor de doctorat la zi, de la 20 noiembrie 1980 până la 20
noiembrie 1983.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 2 noiembrie 2020, a depus actele
pentru stabilirea pensiei pentru limită de vârstă la CTAS Ciocana, fiind
informat că, perioada studiilor la doctorat, la zi (20 noiembrie 1980 - 20
noiembrie 1983) nu va fi inclusă în stagiul de cotizare, nefiind acordate alte
explicații.
Ulterior prin răspunsurile CTAS Ciocana, nr. 5860 din 11 noiembrie
20 și CNAS nr. G-2623/20 din 18 decembrie 2020 i s-a comunicat același
fapt, motiv din care a depus o acțiune în instanța de judecată, însă acțiunea a
fost declarată inadmisibilă din motivul neînlăturării neajunsurilor.
Astfel, prin decizia CTAS Ciocana nr. 95/2020/66913 din 2 decembrie
2020 i s-a stabilit pensia fără a fi inclusă perioada respectivă, respectiv,
primind decizia dată la 2 august 2021 a depus la CNAS o cererea prealabilă
la 20 august 2021, solicitând includerea în stagiul de cotizare pentru
calcularea pensiei pentru limită de vârstă perioada studiilor la doctorat, la zi,
perioada – 20 noiembrie 1980 – 20 noiembrie 1983, care prin răspunsul din
3 septembrie 2021 a fost respinsă. Or, art. 76 alin. (2) din Codul educației,
indică că, studiile de doctorat sunt studii superioare, iar art. 50 alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 156 din 14.10.1998 privind sistemul public de pensii și pct. 63
subpct. 7) din Regulamentul privind modalitatea de calculare a pensiilor și
modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor,
1
aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 165 din 21 martie 2017, prevede că,
acestea se includ în stagiul de cotizare.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a admis cererea de chemare în judecată în contencios administrativ,
depusă de Andrei Groza împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
privind obligarea la emiterea anularea actului administrativ individual
defavorabil și obligarea la emiterea actului administrativ individual
favorabil. S-a anulat decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Ciocana
nr. 95/2020/66913 din 17 decembrie 2020, ca neîntemeiată. S-a obligat Casa
Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual
favorabil privind stabilirea dlui Groza Andrei a pensiei pentru limita de
vârstă, cu includerea în stagiul de cotizare pentru calcularea pensiei a
perioadei studiilor de doctorat la zi, de la 20 noiembrie 1980 până la 20
noiembrie 1983.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 decembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 03 decembrie 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei
instanțe și emiterea unei noi decizii prin care cererea intimatului să fie
respinsă ca neîntemeiată.
La 16 martie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus cerere
de apel motivată prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și
emiterea unei noi decizii prin care cererea intimatului să fie respinsă ca
neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva
hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 03 decembrie 2021.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut prevederile art.11 alin.
(1), 5 alin. (2) lit. g), art. 50 alin. (1) lit. e) din Legea privind sistemul public
de pensii nr. 156-XIV din 14.10.1998, pct.61 subpct. 8, pct.63 subpct.7 și
pct. 78 al Regulamentului privind modalitatea de calculare a pensiilor și
modalitatea de confirmare a stagiului de cotizare pentru stabilirea pensiilor,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.165 din 21.03.2017.
2
A subliniat că, prima instanță just a concluzionat netemeinicia
refuzului Casei Naționale de Asigurări Sociale privind includerea în stagiul
de cotizare la determinarea cuantumului pensiei, a perioadei de la 20
noiembrie 1980 până la 20 noiembrie 1983, obligând stabilirea pensiei
pentru limita de vârstă Andrei Groza, ținând cont de și de perioada studiilor
de doctorat la zi, de la 20 noiembrie 1980 până la 20 noiembrie 1983.
Completul instanței de apel a respins ca neîntemeiat argumentul
apelantului precum că, instanța eronat face trimitere la art. 5 alin. (2) lit. g)
din Legea nr. 156/1998, care indică perioadele necontributive ale
asiguratului asimilate stagiului de cotizare, perioadele în care au fost
realizate activitățile specificate la art.50 alin.(l) lit. d) și e) până la 01 ianuarie
Notând că, perioada de 05 ianuarie 1980 – 20 decembrie 1982 cade
sub incidența normelor citate, respectiv în stagiul de cotizare se includ
perioadele în care s-au desfășurat activități până la 1 ianuarie 1999, așa ca
studiul în instituțiile de învățământ superior de zi.
Curtea de apel Chișinău a reținut că Casa Naționale de Asigurări
Sociale urma să-i includă la stabilirea lui Andrei Groza a pensiei pentru
limita de vârstă, în stagiul de cotizare pentru calcularea pensiei a perioadei
studiilor de doctorat la zi, de la 20 noiembrie 1980 până la 20 noiembrie
1983, conform Legii.
Totodată instanța de apel nu a putu reține argumentele apelantei, Casei
Naționale de Asigurări Sociale, menționând că acesta interpretează eronat
normele de drept și situația de fapt,
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 noiembrie 2022 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus
recurs nemotivat împotriva decizie din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și emiterea unei
noi decizii.
La 02 martie 2023 Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs
motivat împotriva decizie din 02 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea deciziei și emiterea unei noi decizii.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel, Casa
Națională de Asigurări Sociale o consideră neîntemeiată, deoarece instanța
de apel nu a analizat multilateral actele normative și legislația în vigoare ce
reglementează astfel de litigii, precum și nu au fost dovedite circumstanțele
considerate de prima instanță și instanța de apel ca fiind stabilite.
3
Comunică recurentul că, potrivit documentelor din dosarul de
pensionare, intimatului începând cu data de 2 noiembrie 2020 conform
cererii depuse i-a fost stabilită pensie pentru limită de vârstă în baza Legii
nr. 156/1998.
Pensia pentru limită de vârstă a fost calculată pe baza venitului mediu
lunar asigurat valorizat de 24169,32 lei, luând în considerare stagiul de
cotizare de 40.1 ani și constituie 13593,03 lei lunar.
Menționează că, în stagiul de cotizare au fost incluse perioadele de
activitate realizate până la 1 ianuarie 1999 în baza înscrierilor din carnetul
de muncă, și pentru perioada realizată după 1 ianuarie 1999 perioadele de
activitate confirmate prin datele contului personal de asigurări sociale pentru
care au fost achitate contribuțiile de asigurări sociale de stat, precum și
perioada studiilor superioare la zi 01 septembrie 1975 – 20 iunie 1980 și
perioada serviciului în organele afacerilor interne 05 iulie 1991-13 noiembrie
1998.
Referitor la obligarea CNAS prin actele judecătorești privind
includerea în stagiul de cotizare a perioadei de studii postuniversitare la
doctorantură (20 noiembrie 1980 - 20 noiembrie 1983), Casa Națională o
consideră neîntemeiată și urmează a fi respinsă integral.
La acest capitol recurenta mai atrage atenția asupra următoarelor
aspecte, conform art. 5 alin. 2) lit. e) al Legii nr. 156/1998 privind sistemul
public de pensii, (în vigoare din 01 ianuarie 2017), ca perioadă
necontributivă a asiguratului asimilat stagiului de cotizare este perioada de
rezidențiat în învățământul postuniversitar obligatoriu.
Potrivit art. 50 alin.1) lit. e) în stagiul de cotizare realizat până la 1
ianuarie 1999, se include perioada studiilor în instituțiile de învățământ
superior de zi, care se confirmă prin diplomă sau prin certificat de arhivă cu
privire la perioada și absolvirea studiilor.
La art. 121 alin. 5) din Codului educației este prevăzut că studiile de
rezidențiat se organizează cu durata de 2-5 ani de către Ministerul Sănătății
și au ca obiectiv formarea profesională obligatorie a medicilor și
farmaciștilor pe specialități. (7) Studiile de rezidențiat se finalizează cu
susținerea examenului de absolvire și cu eliberarea diplomei de medic
specialist, care conferă dreptul de a desfășura activitate practică
independentă conform calificării obținute și de a urma studiile de secundariat
clinic.
4
Iar potrivit art. 76 alin. 3) din Codului educației în cadrul studiilor
superioare de doctorat și post-doctorat se realizează activități de cercetare,
dezvoltare și inovare.
Dat fiind faptul că în stagiul de cotizare pentru stabilirea pensiei pentru
limită de vârstă se include numai perioada de rezidențiat în învățământul
postuniversitar obligatoriu, temei de a fi incluse studiile postuniversitare la
doctorantură în stagiul de cotizare, reieșind din normele legale expuse, nu
este.
Consideră că, instanța de apel nu a verificat totalitatea circumstanțelor
relevate mai sus, emițând acte judecătorești neîntemeiate.
Recurentul opinează că aprecierea probelor dată de instanța de apel a
fost una defectuoasă și arbitrară fapt ce vine în contradicție cu prevederile
legislației procedurale civile cât și cu dreptul la un proces echitabil.
Indică că, la cazul supus examinării, constatările instanței de apel nu
conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la
materialele cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției
emise.
Notează că, instanța de apel nu a exercitat un control judiciar complet,
în fapt și în drept, cu respectarea efectului devolutiv al apelului, asupra ceea
ce a hotărât prima instanță, iar drept consecință a interpretat și aplicat în mod
eronat normele de drept material și procedural pertinente speței, fapt ce a
succedat adoptarea unei soluții nemotivate.
POZIȚIA INRIMARULUI
Prin referința depusă la 20 martie 2023 Andrei Groza a solicitat
respingerea recursului depus de Casa Națională de asigurări Sociale cu
menținerea deciziei Curții de Apel Chișinău din 2 noiembrie 2022.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
5
Art. 245 Cod administrativ (în vigoare până la 1 septembrie 2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel
transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.
Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile
de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,
motivarea recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 din Codul administrativ (în vigoare până la 1 septembrie
2023):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art.245 alin.(1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art.245 alin.(2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233
alin.(1) și (2) și art.234 alin.(2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit
de Curtea Supremă de Justiție.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei la 02 noiembrie 2022 și la 19 februarie 2023 decizia
motivată a fost notificată recurentului (f.d. 97) prin intermediul poștei
electronice. Prin urmare, recursul este în termen.
Din analiza prevederilor legale citate supra, rezultă că admisibilitatea
/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință
nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 3 judecători.
În această ordine de idei, completul Curții Supreme de Justiție reține
că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului
6
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile
și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne
deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a
erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19
februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
7
În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de avocatul Casa
Națională de Asigurări Sociale.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
8