2ac-4/25 — Rivind confirmarea procesului verbal al licitației

La 17 octombrie 2023 executorul judecătoresc Guțu Svetlana a depus un demers privind confirmarea procesului-verbal al licitației.

Prin încheierea din 27 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca fiind neîntemeiat demersul executorului judecătoresc Guțu Svetlana privind confirmarea procesului-verbal al licitației nr.074P- 990r/2023 din 06 octombrie 2023.

Nefiind de acord cu încheierea instanței de fond, la 09 noiembrie 2023 Bătrînac Ianuș a declarat recurs împotriva încheierii din 27 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii de admitere a demersului executorului judecătoresc.

Prin decizia din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins recursul declarat de Bătrînac Ianuș și s-a menținut încheierea din 27 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, adoptată în cauză civilă, la demersul executorului judecătoresc Guțu Svetlana privind confirmarea procesului-verbal al licitației.

La 12 februarie 2024, Batrînac Ianuș, în temeiul art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

La 05 decembrie 2024, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, Batrînac Ianuș a depus cerere, prin care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea cauzei în ordine de revizuire (f.d.150).

În motivarea cererii Batrînac Ianuș a susținut că din conținutul prevederilor art.43 alin. (2) lit. f) și alin. (4), coroborată cu dispozițiile art. 26 alin. (3) din Codul de procedură civilă, cu art. 6 par. 1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, în interpretarea oferită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (cauzele Piersack c. Belgiei, cererea nr. 8692/79, Padovani c. Italei, cererea nr. 13396/87), reiese cert că instanța de judecată are obligația de a oferi toate garanțiile suficiente, de a exclude orice dubii rezonabile referitoare la 1 imparțialitatea instanței, inclusiv prin prisma calității participanților la proces, aparențele având în acest scop un rol decisiv.

A mai susținut că potrivit standardelor de conduită judiciară instituite de principiile de la Bangalore, testul de conflict de interese trebuie să cuprindă atât conflictele reale dintre interesul personal al Judecătorului și obligația de a judeca imparțial, cât și împrejurările în care un observator rezonabil - o persoană „rezonabilă, dezinteresată și informată” ar putea percepe un conflict.

În acest sens, a reiterat că dreptul recunoscut oricărui justițiabil de a avea acces la o instanță de judecată, constituită legal, este o parte componentă incipientă a dreptului la un proces echitabil, garantat la art.6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Or, însăși Constituția Republicii Moldova, la art.20 consacră dreptul oricărei persoane la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime, fapt care exclude îngrădirea accesului la justiție.

Așadar, reieșind din cele expuse mai sus și cadrul legal invocat și cel pertinent, deduce că rolul instanței, potrivit principiilor de la Bangalore privind conduita judiciară și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în pricinile referitoare la dreptul la un proces echitabil, garantat de art.6 al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, este asigurarea nu doar a înfăptuirii justiției, ci și asigurarea viziunii de înfăptuire a acesteia din perspectiva unui observator rezonabil.

Astfel, consideră în vederea asigurării principiilor nominalizate consider necesară strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad în vederea înlăturării dubiilor referitoare la nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, generate de circumstanțele specifice prezentei pricini, evoluția acesteia, deoarece în speță se constată că dubiile referitoare la imparțialitatea acestora sunt justificate reieșind din atitudinea exprimată exclusiv în detrimentul său și a drepturilor sale procedurale, inclusiv dreptul constituțional la apărare, solicitare generată exclusiv de necesitatea excluderii percepției denaturate a justițiabilului asupra procedură de înfăptuire a justiției în prezenta cauză, inclusiv prin prisma controlului ierarhic superior.

Prin încheierea din 05 decembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, cauză civilă, la demersul executorului judecătoresc Guțu Svetlana privind confirmarea procesului-verbal al licitației, s-a ridicat de la examinare și s-a remis Curții Supreme de Justiție pentru soluționarea posibilității strămutării cauzei la o altă instanță, egală în grad, pentru examinarea cererii de revizuire.

Potrivit art.43 alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale speței deduse judecății, Completul de judecată apreciază că împrejurările descrise în puntele 8-11 din încheiere, constituie niște alegații pur declarative și nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Centru (anterior Curtea de Apel Chișinău) la examinarea cererii de strămutare, după cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad pentru examinare, însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma argumentelor invocate în pct. 9 din încheiere, ce ar justifica strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru (anterior Curtea de Apel Chișinău) la o altă instanță de același grad pentru examinarea cererii de strămutare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de 3 natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor, or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că depunerea cererii de strămutare la 05 decembrie 2024, în ziua în care urma să fie examinată cererea de revizuire depusă de Batrînac Ianuș, împotriva deciziei din 18 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, de către Curtea de Apel Chișinău, denotă intenția autorului cererii de strămutare de tergiversare a examinării speței deduse judecății în Curtea de Apel Chișinău.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, conform art. III alin.(1) – (2), pct.1) din Legea Nr. 135 din 13 iunie 2024 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată 27 iunie 2024 în Monitorul Oficial Nr. 271-274: (1) legea nominalizată a intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția prevederilor art. I care vizează anexa nr. 3 în partea ce se referă la arondarea judecătoriilor Ungheni și Orhei la circumscripția Curții de Apel Nord, care intră in vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova; (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 2) Curtea de Apel Chișinău se redenumește în Curtea de Apel Centru.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de Batrînac Ianuș, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Centru (anterior Curtea de Apel Chișinău), pentru judecare în ordine de revizuire.

În conformitate cu art.43 alin.(4) și art.269-270 din Codul de procedură civilă,