2ac-509/24 — confirmarea licitației

La 06 februarie 2024, executorul judecătoresc Veronica Casian a depus un demers, prin care a solicitat confirmarea procesului-verbal al licitației nr. 058-365/18 din 22 decembrie 2023 de vânzare a bunului imobil cu destinație locativă, ap. xxxxx din str. xxxxx nr. xxxxx, mun.Chișinău, cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 38,4 mp și a bunului imobil cu destinație locativă, ap. xxxxx din str. xxxxx, nr. xxxxx, mun.Chișinău, cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața totală de 13,9 mp, ce aparțin cu drept de proprietate debitorului Clavdia Boicenco, în vederea executării silite a documentului executoriu nr. 2-2509/2016 din 18 ianuarie 2017, emis de Judecătoria Chișinău, sediul Centru, privind încasarea de la Clavdia Boicenco în beneficiul lui Nicolae Șișchin a datoriei în mărime de 21 000 de euro.

La 15 aprilie 2024, Clavdia Boicenco a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad.

Prin încheierea din 31 iulie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a respins cererea depusă de Clavdia Boicenco cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad și s-a remis cauza Curții de Apel Chișinău pentru examinare în ordine de recurs.

Prin încheierea din 18 noiembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a amânat examinarea recursului depus de către Clavdia Boicenco împotriva încheierii din 16 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pentru data de 16 decembrie 2024, ora 09:00, fără participanții la proces.

La 13 decembrie 2024, Clavdia Boicenco a depus cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad.

În motivarea cererii de strămutare s-a invocat că Curtea Supremă de Justiție strămută cauza spre judecare de la o instanța competentă la o altă instanță egală în grad numai în cazul în care prin aceasta se poate obține soluționarea obiectivă, rapidă, completă și se asigură desfășurarea normală a procesului. Strămutarea cauzei poate fi cerută de președintele instanței de judecată sau de una dintre părți. Cererea de strămutare înaintată de părți trebuie să fie motivată, iar documentele pe care se bazează cererea, se anexează la aceasta de către partea care solicită strămutarea.

Totodată, a precizat că a solicitat anularea licitației, în care s-a diminuat esențial prețul imobilului și i s-a încălcat dreptul de a participa la licitație, recursul se află în procedura judecătorului raportor Olga Cojocaru.

Clavdia Boicenco a considerat că părțile care au participat nemijlocit la licitație, anterior au mai avut câștig de cauză de la judecătorul Olga Cojocaru, de aceea a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de acealși grad. Părțile participante la licitație sunt persoane care permanent participa la diverse licitații, cu încălcarea procedurii de efectuare a licitației, prin care sunt lipsite de unicul spațiu locativ.

De asemenea, a menționat că în acest imobil locuiește împreună cu copii minori, rămași fără părinți în urma decesului acestora. Alt domiciliu nu au. Astfel, există riscul evacuării.

În opinia Clavdiei Boicenco, participanții la licitație au interes meschin și se contrazic cu prețul real al imobilului, cu încălcările de 2 procedură. Cererea cu privire la anularea licitației se afla pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, fiind în proces de examinare. Cu procedura de licitație nu este de acord nici Nicolai Șișchin.

La fel, a susținut că judecătorul Olga Cojocaru nu va examina cauza obiectiv și sub toate aspectele, deoarece a dat câștig de cauza anterior persoanelor în favoarea cărora a fost admisă licitația.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, judecătorii trebuie nu numai să îndeplinească criterii obiective de imparțialitate, ci să fie și percepuți ca fiind imparțiali. Miza este încrederea pe care instanțele trebuie să o inspire justițiabililor dintr-o societate democratică. O instanță de judecată trebuie să reafirme încrederea publicului în integritatea corpului judiciar. Justiția nu doar trebuie făcută, trebuie să se și vadă că s-a făcut justiție. Percepția de imparțialitate se măsoară prin standardul observatorului rezonabil. Instanța trebuie să fie imparțială și din punct de vedere obiectiv, adică trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în această privință. Ceea ce este în joc, e încrederea pe care instanțele dintr-o societate democratică trebuie să o inspire populației, inclusiv și acuzatului. Jurisprudența CtEDO, prin prisma art.6, prevede norme detaliate cu privire la independența sistemului judiciar care sunt concepute pentru a-l proteja de presiunile din exterior și pentru a garanta neutralitatea. Aceste reguli se referă la modul de desemnare a membrilor instanțelor, la durata mandatului și la existența garanțiilor față de presiunile din exterior. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a constatat că independența care este inerentă și exercită atribuțiile de a pronunța hotărâri, înseamnă că o instanță acționează ca terță parte în raport cu autoritatea care a adoptat decizia contestată. Independența cuprinde, de asemenea, alte două aspecte: instanța nu este supus niciunei imixtiuni sau presiuni din exterior și „imparțialitatea internă” care asigură că părțile la procedură beneficiază de condiții echitabile. Art. 6 din CEDO garantează dreptul la un proces echitabil. Proclamă principiul supremației legii, pe care este construită o societate democratică, precum și rolul primordial al sistemului judiciar în administrarea justiției, care reflectă moștenirea comună a Statelor Contractante. Articolul garantează drepturile părților la proceduri civile (articolul 6 §1) în acest sens, trebuie subliniatele exigențele referitor la instanța de judecata în acest sens, faptul că „fiecare din părțile în proces să- și poată susține cauza, în condiții în care să nu o dezavantajeze în mod substanțial pe tot parcursul procesului în raport cu partea adversă” Tot în acest domeniu, a subliniat că aceeași prezumție de nevinovăție „nu este un principiu în întregime distinct, ci o aplicare deosebită a exigenței echitații”. De asemenea, dezbaterea contradictorie în cadrul unui proces public, specificând că „publicitatea procedurilor îi apară pe justițiabili împotriva unei justiții secrete care scapă controlului publicului”, fapt care constituie unul dintre mijloacele ce contribuie la păstrarea încrederii în tribunale. 3

Art. 20 din Codul de procedură civilă: „(2) La înfăptuirea justiției în cauze civile, judecătorii sînt independenți și se supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.”

Art. 43 din Codul de procedură civilă: „(1) Cauza pe care instanța a reținut-o spre judecare, cu respectarea normelor de competență, se soluționează de aceasta în fond, inclusiv în cazul devenirii ei ulterioare de competența unei alte instanțe. (2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: a) pîrîtul, al cărui domiciliu nu era cunoscut, cere strămutarea cauzei la instanța de la domiciliul său atestat prin dreptul de proprietate, calitatea de locatar sau viza de reședință; b) cauza a fost reținută spre judecare cu încălcarea normelor de competență jurisdicțională; c) ambele părți solicită strămutarea cauzei la instanța de la locul aflării majorității probelor; d) din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă; e) există motive pentru măsuri de securitate publică; f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces; g) în circumstanțe excepționale, instanța competentă să judece cauza nu poate funcționa timp îndelungat. (3) Strămutarea cauzei de la o instanță la alta din motivele specificate la alin.(2) lit.a), b) și c) se face în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, în temeiul unei încheieri motivate a instanței în care este intentat procesul. Încheierea de strămutare a cauzei nu se supune niciunei căi de atac, dar poate determina ridicarea unui conflict negativ de competență. (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, prezenta cauză se află în procedura Curții de Apel Chișinău, drept urmare a contestării cu recurs a încheierii din 16 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, de către Clavdia Boicenco (Vol.I, f.d.191-197).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în motivarea cererii de strămutare, în esență, Clavdia Boicenco a pretins fără a 4 specifica un temei expres în sensul art. 43 alin.(2) din Codul de procedură civilă, că, judecătorul Curții de Apel Chișinău, Olga Cojocaru, nu va examina cauza obiectiv și sub toate aspectele, deoarece a dat câștig de cauza anterior persoanelor în favoarea cărora a fost admisa licitația.

În context, deși nu este indicat expres norma ce a determinat înaintarea acestei cereri de strămutare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că pretinsa lipsă de obiectivitate a judecătorului Curții de Apel Chișinău, Olga Cojocaru, nu este decât declarativă, or, această nu este confirmată prin anumite probe concludente.

De altfel, cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de legislația procesuală civilă și bazată pe argumente plauzibile, probe, ce confirmă temeinicia cererii formulate, iar lipsa identificării acestora, ar reprezenta un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale părților.

Subsecvent, argumentele Clavdiei Boicenco nu pot determina admiterea cererii de strămutare formulate, în condițiile în care în Curtea de Apel Chișinău activează mai mulți judecători, iar legiuitorul a stabilit și alte pârghii legale în vederea apărării drepturilor pretinse a fi încălcate, în special, dacă consideră că există împrejurări care pun la îndoială obiectivitatea și imparțialitatea judecătorului raportor în procedura căruia se află spre examinare cauza dată.

În corolar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că la caz nu se profilează anumite circumstanțe ce ar justifica strămutarea cauzei, or, în lipsa unor probe plauzibile, argumentele aduse nu sunt decât declarative. Iar invocarea la general de către Clavdia Boicenco a jurisprudenței CtEDO referitor la imparțialitatea judecătorilor, nu poate determina admiterea cererii de strămutare în sensul formulat, având în vedere lipsa temeiurilor de drept raportate situației faptice.

În altă ordine de idei, art.6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale cere instanței, să fie imparțială. Imparțialitatea, în mod normal, denotă absența prejudecății sau părtinirii, existența sau absența acesteia putând fi probată în diferite moduri.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa, face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză și o abordare obiectivă, determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens. În situația în care într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială 5 poate fi obiectiv justificată. Orice bănuială referitor la nepărtinirea magistraților urmează să fie obiectiv justificată.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide de a respinge cererea de strămutare a cauzei, formulată de către Clavdia Boicenco, cu restituirea cauzei Curții de Apel Chișinău, pentru examinare în ordine de recurs.

Ținând cont de cele expuse, în conformitate cu art. 43 alin. (4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de Clavdia Boicenco privind strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Centru (Chișinău) la o altă instanță de același grad, pentru examinare în ordine de recurs. Restituie Curții de Apel Centru (Chișinău) cauza civilă intentată la demersul executorului judecătoresc Veronica Casian cu privire la confirmarea procesului-verbal al licitației din 22 decembrie 2023, la cererea de recurs depusă de Clavdia Boicenco împotriva încheierii din 16 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, pentru examinare în ordine de recurs. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6