2ac-500/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- lipsa temeiurilor de stramutare a cauzei prevazute la art.198 alin.3 din Codul administrativ si art.43 alin.2 CPC
2ac-500/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii de strămutare a cauzei spre judecare la o
altă instanță de judecată de același grad, depusă de Asociația Obștească „Oguz
Land”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Asociația Obștească „Oguz Land” împotriva Direcției
teritoriale supraveghere tehnică și control Sud din cadrul Inspectoratului
Național pentru Supraveghere Tehnică, terț Primarul satului Congaz r-nul
Comrat, Primăria satului Congaz r-nul Comrat și Consiliul sătesc Congaz r-nul
Comrat cu privire la anularea actului administrativ,
(Dosarul nr.2ac-500/24
NR. PIGD 2-24107984-01-2ac-20122024)
Lipsa temeiurilor de strămutare a cauzei prevăzute la art.198 alin.(3) din Codul
administrativ și art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă.
05 februarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, cererea de strămutare a cauzei la o altă
instanță de judecată de același grad, depusă de Asociația Obștească „Oguz
Land”, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, Judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 septembrie 2024, AO „Oguz Land” a depus cerere de
chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva
Direcției teritoriale supraveghere tehnică și control Sud din cadrul
Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, solicitând suspendarea
executării procesului-verbal de control nr.XXXXX din 04 septembrie 2024 cu
privire la activitatea parcului de distracții din XXXXX și anularea procesului-
verbal de control nr.XXXXX din 04 septembrie 2024 cu privire la activitatea
parcului de distracții din satul XXXXX.
Prin încheierea din 27 septembrie 2024 a Judecătoriei Comrat,
sediul Central au fost atrași în proces în calitate de terți - Primarul satului
Congaz r-nul Comrat, Primăria satului Congaz r-nul Comrat și Consiliul sătesc
Congaz r-nul Comrat (f.d.43-44).
Prin încheierea din 27 septembrie 2024 a Judecătoriei Comrat,
sediul Central a fost admisă parțial cererea depusă de AO „Oguz Land” cu
privire la suspendarea executării actului administrativ și suspendată executarea
procesului-verbal de control nr.XXXXX din 04 septembrie 2024 cu privire la
activitatea parcului de distracții din XXXXX, în partea aplicării în privința AO
„Oguz Land” a măsurii restrictive sub formă de prescripție de suspendare a
activității parcului de distracții în XXXXX, până la înlăturarea tuturor
neconformităților. În rest, cererea cu privire la suspendarea actului
administrativ a fost respinsă ca neîntemeiată.
La 15 octombrie 2024, Inspectoratul Național pentru
Supraveghere Tehnică a declarat recurs împotriva încheierii din 27 septembrie
2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, prin care s-a admis parțial cererea
depusă de AO „Oguz Land” cu privire la suspendarea executării procesului-
verbal de control nr.XXXXX din 04 septembrie 2024 cu privire la activitatea
parcului de distracții din XXXXX.
La 16 decembrie 2024, AO „Oguz Land” a depus cerere la Curtea
de Apel Comrat, prin care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de
judecată egală în grad pentru examinarea cauzei în ordine de recurs.
În susținerea cererii de strămutare, cu trimitere la prevederile
art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de procedură civilă, AO „Oguz Land”
a invocat că are suspiciuni cu privire la obiectivitatea și imparțialitatea
1
judecătorilor Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul
secundar Comrat), deoarece tot corpul judecătoresc din cadrul acestei instanțe
judecătorești, din cauza presiunilor politice din partea guvernării, care are un
interes propriu în prezenta cauză, pot emite o soluție ilegală pe marginea
litigiului dedus judecății.
Astfel, la caz, consideră intimata că se atestă existența temeiurilor
prevăzute la art.43 alin.(2) lit.f) CPC, adică există bănuieli rezonabile că
nepărtinirea tuturor judecătorilor din cadrul Curții de Apel Comrat (în prezent
Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat) ar putea fi știrbită de
circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.
Din cauza existenței unor suspiciuni colective de imparțialitate a
judecătorilor Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Comrat, sediul
secundar Comrat) a înaintat mai multe recuzări magistraților respectivi, prin
urmare, este evident că în cadrul acestei instanțe nu se va asigura o examinare
obiectivă a prezentei cauze.
În viziunea AO „Oguz Land” suspiciunile colective de
imparțialitate a judecătorilor a Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de
Apel Sud, sediul secundar Comrat) generează aparențe reale de lipsă de
independență al acestor magistrați, ceea ce poate duce în mod inevitabil la
prejudicierea ireversibilă a imaginii de instanță independentă la soluționarea
acestei cauze.
AO „Oguz Land” consideră că în speță sunt întrunite condițiile
pentru strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru
examinarea acesteia în ordine de recurs.
La 17 decembrie 2024, Curtea de Apel Comrat (în prezent Curtea
de Apel Sud, sediul secundar Comrat) a remis Curții Supreme de Justiție
dosarul pentru soluționarea cererii AO „Oguz Land” cu privire la strămutarea
cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Conform art.37 din Codul administrativ:
„La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele
de judecată competente și judecătorii competenți sunt independenți și se supun numai legii.
Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută
de lege.”
În conformitate cu art.191 alin.(4) din Codul administrativ:
„ (4) Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și
recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii.”
Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se
instituie complete de judecători.”
Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ:
2
„(2) Curțile de apel, atît ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs,
soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”
În conformitate cu art.196 alin.(1) din Codul administrativ:
„(1) Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei
rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă
contestată, dacă legea nu prevede altfel.”
Conform art.197 din Codul administrativ:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Potrivit art.198 alin.(3) din Codul administrativ:
„ (3) Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs,
strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța
competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui
sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine
imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o
perioadă îndelungată.”
Conform art.195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor
prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura
civilă, cu excepția art.169–171.”
În conformitate cu art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură
civilă:
„(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli că nepărtinirea
judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la
proces.”
Potrivit art.43 alin.(4) din Codul de procedură civilă:
„ (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează
de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”
Ține de menționat că la 13.06.2024, Parlamentul Republicii
Moldova a adoptat Legea nr.135 pentru modificarea unor acte normative
(revizuirea hărții judiciare), publicată în Monitorul Oficial al RM nr.271-274
din 27 iunie 2024, în vigoare din 27 decembrie 2024, au fost operate modificări
la Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și la Legea
nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.
Potrivit art.III alin.(2) pct.3) din Legea nr.135/2024:
„ (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 3) Curtea de Apel Comrat fuzionează
cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud.”
Conform art.III alin.(3) din Legea nr.135/2024:
„(3) Judecătorii curților de apel fuzionate conform alin.(2) pct.3) se consideră
judecători ai Curții de Apel Sud.”
Reieșind din prevederile art.III alin.(10) din Legea nr.135/2024:
„(10) Cererile pe cauzele penale, contravenționale, civile și de contencios
administrativ, depuse la instanțele judecătorești reorganizate conform alin.(2) pct.3) din
prezentul articol și art.II pct.1 și repartizate spre examinare judecătorilor care activează în
sediile vizate, vor fi examinate, în condițiile legii, de către judecătorii cărora acestea le-au
fost repartizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.”
3
Astfel, legiuitorul a stabilit condițiile de examinare a cauzelor
repartizate judecătorilor din sediile arondate la alte judecătorii și judecătorilor
Curții de Apel Comrat și Curții de Apel Cahul, până la intrarea în vigoare a
Legii nr.135/2024, chiar dacă sediul a fost arondat către o altă judecătorie.
Potrivit Anexei nr.3 la Legea pentru modificarea unor acte
normative (revizuirea hărții judiciare) nr.135 din 13.06.2024 (în vigoare
27.12.2024), Curtea de Ape Sud are 2 sedii: sediul central Cahul și sediul
secundar Comrat.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în
cererea de strămutare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că cererea depusă de AO „Oguz Land” cu privire la strămutarea
cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecare în ordine de
recurs, este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.
Completul de judecată reține că la 15 octombrie 2024, prin
intermediul poștei electronice, Inspectoratul Național pentru Supraveghere
Tehnică a declarat recurs împotriva încheierii din 27 septembrie 2024 a
Judecătoriei Comrat, sediul Central, prin care a fost admisă parțial cererea
depusă de AO „Oguz Land” cu privire la suspendarea executării actului
administrativ și suspendată executarea procesului-verbal de control nr.XXXXX
din 04 septembrie 2024 cu privire la activitatea parcului de distracții din
XXXXX, în partea aplicării în privința AO „Oguz Land” a măsurii restrictive
sub formă de prescripție de suspendare a activității parcului de distracții în
XXXXX, până la înlăturarea tuturor neconformităților. În rest, cererea cu
privire la suspendarea actului administrativ a fost respinsă ca neîntemeiată.
Potrivit fișei de distribuire aleatorie a dosarului prin Programul
Integrat de Gestionare a Dosarelor, prezenta cauză a fost repartizată pentru
examinare în ordine de recurs judecătorului raportor din cadrul Curții de Apel
Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei
Mironov, care face parte din completul de judecată în următoare componență:
Andrei Mironov (președinte), Dmitri Fujenco și Ștefan Starciuc (judecători).
Distinct Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
remarcă că prin Hotărârea nr.694/42 din 10 decembrie 2024 a Plenului
Consiliului Superior al Magistraturii a fost admisă cererea de demisie a
judecătorului Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat (în prezent Curtea
de Apel Sud, sediul secundar Comrat) și eliberat Ștefan Starciuc din funcția de
judecător de la Curtea de Apel Comrat în baza art.25 alin.(1) lit.a) și art.26 din
Legea cu privire la statutul judecătorului din data de 10 decembrie 2024.
Ulterior, prezentul dosar a fost redistribuit repetat prin Programul
Integrat de Gestionare a Dosarelor, pentru examinare în ordine de recurs,
judecătorului raportor din cadrul Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de
4
Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov, care face parte din
completul de judecată în următoare componență: Andrei Mironov (președinte),
Dmitri Fujenco și Grigori Colev (judecători).
La 16 decembrie 2024, AO „Oguz Land” a depus cerere, prin care
a solicitat în temeiul art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de procedură
civilă, strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru
examinare în ordine de recurs, invocând drept temei suspiciuni de imparțialitate
față de întregul corpul judecătoresc din cadrul Curții de Apel Comrat (în
prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), care în viziunea intimatei
poate fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la
proces, la caz, aceste bănuieli rezultă din cauza presiunilor politice din partea
guvernării, care are un interes propriu în prezenta cauză, pot emite o soluție
ilegală pe marginea litigiului dedus judecății.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
temeiul la care face trimitere în cerere AO „Oguz Land” cu privire la
strămutarea prezentei cauze la o altă instanță de judecată egală în grad pentru
judecare în ordine de recurs, reglementat la art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de
procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor
la soluționarea unei cauze.
La acest aspect, Completul de judecată notează că circumstanțele
cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită
nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca
instituție publică. Cât privește calitatea participanților la proces, strămutarea
cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în
anumite legături comune cu toți judecătorii.
Raportând temeiul de drept enunțat supra la circumstanțele faptice
ale cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate de AO „Oguz Land”, drept temeiuri de strămutare a
cauzei de la Curtea de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul
secundar Comrat) la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea
acesteia în ordine de recurs, sunt vădit neîntemeiate, fiind la nivel de suspiciuni
în imparțialitate a întregului corp judecătoresc din cadrul Curții de Apel Sud
(sediul secundar Comrat), deduse conform propriei opinii a AO „Oguz Land”,
fără prezentarea în acest sens a probelor concludente și pertinente, ce justifică
circumstanțele enunțate.
Pe lângă acestea, bănuielile în imparțialitate se referă inclusiv și
față de judecătorii din cadrul Curții de Apel Sud (sediul secundar Comrat), care
nici nu au fost implicați la examinarea prezentei cauze în apel. Or, prin criticile
expuse în cererea de strămutare nu se pot observa anumite aspecte ce ar sta la
baza aplicării art.198 alin.(3) din Codul administrativ, inclusiv a prevederilor
art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedura civilă, deoarece motivele indicate
în cererea de strămutare sunt mizate doar pe raționamentele AO „Oguz-Land”,
bazate pe propriile convingeri, precum că din cauza presiunilor politice din
5
partea guvernării, care are un interes propriu în prezenta cauză, judecătorii din
cadrul Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat ar putea emite o soluție
ilegală pe marginea litigiului dedus judecății, nefiind probate aceste alegații
prin dovezi incontestabile, creând de fapt o injustiție în exercitarea drepturilor
procesuale.
Mai mult ca atât, soluția de strămutare poate fi luată de instanța
ierarhic superioară doar în situația în care acestă măsură a fost bine justificată
de împrejurări excepționale sau de imposibilitatea obiectivă a instanței de a
soluționa cauza. Pe când în speță, însă, astfel de împrejurări excepționale nu au
fost stabilite.
Completul de judecată al Curți Supreme de Justiție reține că
principiul independenței judecătorilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ, statuat la art.37 din Codul administrativ, obligă instanțele de
contencios administrativ să judece cauzele exclusiv în baza legii și probelor
administrate, fără imixtiune în activitatea de judecată sau influențe externe, care
este una inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.
De asemenea, art.198 alin.(3) din Codul administrativ
reglementează strict, expres și cert doar două situații în care strămutarea cauzei
în contencios administrativ este posibilă, și acestea sunt: a) când, din motivul
recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive
întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor
circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată. La caz,
astfel de situații nu s-au depistat.
În contextul enunțat, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție constată că temeiurile de strămutare invocate de AO „Oguz Land” în
cererea din 16 decembrie 2024, nu cad sub incidența prevederilor art.198
alin.(3) din Codul administrativ, și nici a prevederilor art.43 alin.(2) lit.f) din
Codul de procedură civilă.
Date fiind cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție deduce că lipsa motivelor de fapt și de drept, care ar constitui drept
pretext legal de strămutare a dosarului în cazurile prevăzute art.198 alin.(3) din
Codul administrativ, cu prezentarea în acest a probelor justificative ce ar
demonstra direct nepărtinirea magistraților din cadrul Curții de Apel Sud
(sediul secundar Comrat), în special, a judecătorilor care fac parte din
completul de judecată conform fișei de repartizare a dosarului implicat
nemijlocit la judecarea prezentei cauzei în ordine de recurs sau de calitatea
participanților la proces, servește temei de respingere a cererii AO „Oguz
Land”.
Din motivele enunțate, și având în vedere lipsa probelor care să
ateste imparțialitatea judecătorilor și inexistența unor circumstanțe
excepționale sau obiective care să justifice strămutarea, precum și din
considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției
de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență
6
clar stabilită de legislația în vigoare, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a respinge cererea de strămurare a cauzei la o altă
instanță de judecată egală în grad depusă de AO „Oguz Land”, cu transmiterea
cauzei Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat pentru judecarea acesteia în
ordine de recurs.
În conformitate cu art.198 alin.(3) și art.230 din Codul
administrativ, în coroborare cu art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge cererea de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată de
același grad, depusă de Asociația Obștească „Oguz Land”.
Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Asociația Obștească „Oguz Land” împotriva Direcției
teritoriale supraveghere tehnică și control Sud din cadrul Inspectoratului
Național pentru Supraveghere Tehnică, terț Primarul satului Congaz r-nul
Comrat, Primăria satului Congaz r-nul Comrat și Consiliul sătesc Congaz r-nul
Comrat cu privire la anularea actului administrativ, se transmite pentru
examinare în ordine de recurs la Curtea de Apel Sud (sediul secundar Comrat).
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7