2ac-500/24 — anularea actului administrativ

La 25 septembrie 2024, AO „Oguz Land” a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ, împotriva Direcției teritoriale supraveghere tehnică și control Sud din cadrul Inspectoratului Național pentru Supraveghere Tehnică, solicitând suspendarea executării procesului-verbal de control nr.XXXXX din 04 septembrie 2024 cu privire la activitatea parcului de distracții din XXXXX și anularea procesului- verbal de control nr.XXXXX din 04 septembrie 2024 cu privire la activitatea parcului de distracții din satul XXXXX.

Prin încheierea din 27 septembrie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central au fost atrași în proces în calitate de terți - Primarul satului Congaz r-nul Comrat, Primăria satului Congaz r-nul Comrat și Consiliul sătesc Congaz r-nul Comrat (f.d.43-44).

Prin încheierea din 27 septembrie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost admisă parțial cererea depusă de AO „Oguz Land” cu privire la suspendarea executării actului administrativ și suspendată executarea procesului-verbal de control nr.XXXXX din 04 septembrie 2024 cu privire la activitatea parcului de distracții din XXXXX, în partea aplicării în privința AO „Oguz Land” a măsurii restrictive sub formă de prescripție de suspendare a activității parcului de distracții în XXXXX, până la înlăturarea tuturor neconformităților. În rest, cererea cu privire la suspendarea actului administrativ a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 15 octombrie 2024, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică a declarat recurs împotriva încheierii din 27 septembrie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, prin care s-a admis parțial cererea depusă de AO „Oguz Land” cu privire la suspendarea executării procesului- verbal de control nr.XXXXX din 04 septembrie 2024 cu privire la activitatea parcului de distracții din XXXXX.

La 16 decembrie 2024, AO „Oguz Land” a depus cerere la Curtea de Apel Comrat, prin care a solicitat strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea cauzei în ordine de recurs.

În susținerea cererii de strămutare, cu trimitere la prevederile art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de procedură civilă, AO „Oguz Land” a invocat că are suspiciuni cu privire la obiectivitatea și imparțialitatea 1 judecătorilor Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), deoarece tot corpul judecătoresc din cadrul acestei instanțe judecătorești, din cauza presiunilor politice din partea guvernării, care are un interes propriu în prezenta cauză, pot emite o soluție ilegală pe marginea litigiului dedus judecății.

Astfel, la caz, consideră intimata că se atestă existența temeiurilor prevăzute la art.43 alin.(2) lit.f) CPC, adică există bănuieli rezonabile că nepărtinirea tuturor judecătorilor din cadrul Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat) ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

Din cauza existenței unor suspiciuni colective de imparțialitate a judecătorilor Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Comrat, sediul secundar Comrat) a înaintat mai multe recuzări magistraților respectivi, prin urmare, este evident că în cadrul acestei instanțe nu se va asigura o examinare obiectivă a prezentei cauze.

În viziunea AO „Oguz Land” suspiciunile colective de imparțialitate a judecătorilor a Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat) generează aparențe reale de lipsă de independență al acestor magistrați, ceea ce poate duce în mod inevitabil la prejudicierea ireversibilă a imaginii de instanță independentă la soluționarea acestei cauze.

AO „Oguz Land” consideră că în speță sunt întrunite condițiile pentru strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea acesteia în ordine de recurs.

La 17 decembrie 2024, Curtea de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat) a remis Curții Supreme de Justiție dosarul pentru soluționarea cererii AO „Oguz Land” cu privire la strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad.

În conformitate cu art.191 alin.(4) din Codul administrativ: „ (4) Curțile de apel soluționează și cererile de apel împotriva hotărârilor și recursurile împotriva încheierilor emise de judecătorii.”

Conform art.192 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se instituie complete de judecători.”

Potrivit art.193 alin.(2) din Codul administrativ: 2 „(2) Curțile de apel, atît ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”

În conformitate cu art.196 alin.(1) din Codul administrativ: „(1) Acțiunea în contencios administrativ se depune la instanța de judecată în a cărei rază teritorială își are sediul autoritatea publică care a desfășurat activitatea administrativă contestată, dacă legea nu prevede altfel.”

Conform art.197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Potrivit art.198 alin.(3) din Codul administrativ: „ (3) Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Conform art.195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

În conformitate cu art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă: „(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.”

Potrivit art.43 alin.(4) din Codul de procedură civilă: „ (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Ține de menționat că la 13.06.2024, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea nr.135 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare), publicată în Monitorul Oficial al RM nr.271-274 din 27 iunie 2024, în vigoare din 27 decembrie 2024, au fost operate modificări la Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească și la Legea nr.76 din 21 aprilie 2016 cu privire la reorganizarea instanțelor judecătorești.

Potrivit art.III alin.(2) pct.3) din Legea nr.135/2024: „ (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi: 3) Curtea de Apel Comrat fuzionează cu Curtea de Apel Cahul, formând Curtea de Apel Sud.”

Conform art.III alin.(3) din Legea nr.135/2024: „(3) Judecătorii curților de apel fuzionate conform alin.(2) pct.3) se consideră judecători ai Curții de Apel Sud.”

Reieșind din prevederile art.III alin.(10) din Legea nr.135/2024: „(10) Cererile pe cauzele penale, contravenționale, civile și de contencios administrativ, depuse la instanțele judecătorești reorganizate conform alin.(2) pct.3) din prezentul articol și art.II pct.1 și repartizate spre examinare judecătorilor care activează în sediile vizate, vor fi examinate, în condițiile legii, de către judecătorii cărora acestea le-au fost repartizate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.” 3

Astfel, legiuitorul a stabilit condițiile de examinare a cauzelor repartizate judecătorilor din sediile arondate la alte judecătorii și judecătorilor Curții de Apel Comrat și Curții de Apel Cahul, până la intrarea în vigoare a Legii nr.135/2024, chiar dacă sediul a fost arondat către o altă judecătorie.

Potrivit Anexei nr.3 la Legea pentru modificarea unor acte normative (revizuirea hărții judiciare) nr.135 din 13.06.2024 (în vigoare 27.12.2024), Curtea de Ape Sud are 2 sedii: sediul central Cahul și sediul secundar Comrat.

Completul de judecată reține că la 15 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică a declarat recurs împotriva încheierii din 27 septembrie 2024 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, prin care a fost admisă parțial cererea depusă de AO „Oguz Land” cu privire la suspendarea executării actului administrativ și suspendată executarea procesului-verbal de control nr.XXXXX din 04 septembrie 2024 cu privire la activitatea parcului de distracții din XXXXX, în partea aplicării în privința AO „Oguz Land” a măsurii restrictive sub formă de prescripție de suspendare a activității parcului de distracții în XXXXX, până la înlăturarea tuturor neconformităților. În rest, cererea cu privire la suspendarea actului administrativ a fost respinsă ca neîntemeiată.

Potrivit fișei de distribuire aleatorie a dosarului prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, prezenta cauză a fost repartizată pentru examinare în ordine de recurs judecătorului raportor din cadrul Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov, care face parte din completul de judecată în următoare componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitri Fujenco și Ștefan Starciuc (judecători).

Distinct Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că prin Hotărârea nr.694/42 din 10 decembrie 2024 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii a fost admisă cererea de demisie a judecătorului Ștefan Starciuc de la Curtea de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat) și eliberat Ștefan Starciuc din funcția de judecător de la Curtea de Apel Comrat în baza art.25 alin.(1) lit.a) și art.26 din Legea cu privire la statutul judecătorului din data de 10 decembrie 2024.

Ulterior, prezentul dosar a fost redistribuit repetat prin Programul Integrat de Gestionare a Dosarelor, pentru examinare în ordine de recurs, judecătorului raportor din cadrul Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de 4 Apel Sud, sediul secundar Comrat), Andrei Mironov, care face parte din completul de judecată în următoare componență: Andrei Mironov (președinte), Dmitri Fujenco și Grigori Colev (judecători).

La 16 decembrie 2024, AO „Oguz Land” a depus cerere, prin care a solicitat în temeiul art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinare în ordine de recurs, invocând drept temei suspiciuni de imparțialitate față de întregul corpul judecătoresc din cadrul Curții de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat), care în viziunea intimatei poate fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, la caz, aceste bănuieli rezultă din cauza presiunilor politice din partea guvernării, care are un interes propriu în prezenta cauză, pot emite o soluție ilegală pe marginea litigiului dedus judecății.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că temeiul la care face trimitere în cerere AO „Oguz Land” cu privire la strămutarea prezentei cauze la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecare în ordine de recurs, reglementat la art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze.

La acest aspect, Completul de judecată notează că circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. Cât privește calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Raportând temeiul de drept enunțat supra la circumstanțele faptice ale cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate de AO „Oguz Land”, drept temeiuri de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Comrat (în prezent Curtea de Apel Sud, sediul secundar Comrat) la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea acesteia în ordine de recurs, sunt vădit neîntemeiate, fiind la nivel de suspiciuni în imparțialitate a întregului corp judecătoresc din cadrul Curții de Apel Sud (sediul secundar Comrat), deduse conform propriei opinii a AO „Oguz Land”, fără prezentarea în acest sens a probelor concludente și pertinente, ce justifică circumstanțele enunțate.

Pe lângă acestea, bănuielile în imparțialitate se referă inclusiv și față de judecătorii din cadrul Curții de Apel Sud (sediul secundar Comrat), care nici nu au fost implicați la examinarea prezentei cauze în apel. Or, prin criticile expuse în cererea de strămutare nu se pot observa anumite aspecte ce ar sta la baza aplicării art.198 alin.(3) din Codul administrativ, inclusiv a prevederilor art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedura civilă, deoarece motivele indicate în cererea de strămutare sunt mizate doar pe raționamentele AO „Oguz-Land”, bazate pe propriile convingeri, precum că din cauza presiunilor politice din 5 partea guvernării, care are un interes propriu în prezenta cauză, judecătorii din cadrul Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat ar putea emite o soluție ilegală pe marginea litigiului dedus judecății, nefiind probate aceste alegații prin dovezi incontestabile, creând de fapt o injustiție în exercitarea drepturilor procesuale.

Mai mult ca atât, soluția de strămutare poate fi luată de instanța ierarhic superioară doar în situația în care acestă măsură a fost bine justificată de împrejurări excepționale sau de imposibilitatea obiectivă a instanței de a soluționa cauza. Pe când în speță, însă, astfel de împrejurări excepționale nu au fost stabilite.

Completul de judecată al Curți Supreme de Justiție reține că principiul independenței judecătorilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ, statuat la art.37 din Codul administrativ, obligă instanțele de contencios administrativ să judece cauzele exclusiv în baza legii și probelor administrate, fără imixtiune în activitatea de judecată sau influențe externe, care este una inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.

De asemenea, art.198 alin.(3) din Codul administrativ reglementează strict, expres și cert doar două situații în care strămutarea cauzei în contencios administrativ este posibilă, și acestea sunt: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată. La caz, astfel de situații nu s-au depistat.

În contextul enunțat, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că temeiurile de strămutare invocate de AO „Oguz Land” în cererea din 16 decembrie 2024, nu cad sub incidența prevederilor art.198 alin.(3) din Codul administrativ, și nici a prevederilor art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă.

Date fiind cele relatate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție deduce că lipsa motivelor de fapt și de drept, care ar constitui drept pretext legal de strămutare a dosarului în cazurile prevăzute art.198 alin.(3) din Codul administrativ, cu prezentarea în acest a probelor justificative ce ar demonstra direct nepărtinirea magistraților din cadrul Curții de Apel Sud (sediul secundar Comrat), în special, a judecătorilor care fac parte din completul de judecată conform fișei de repartizare a dosarului implicat nemijlocit la judecarea prezentei cauzei în ordine de recurs sau de calitatea participanților la proces, servește temei de respingere a cererii AO „Oguz Land”.

Din motivele enunțate, și având în vedere lipsa probelor care să ateste imparțialitatea judecătorilor și inexistența unor circumstanțe excepționale sau obiective care să justifice strămutarea, precum și din considerentul că un prim aspect al procesului echitabil este înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând având competență 6 clar stabilită de legislația în vigoare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a respinge cererea de strămurare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad depusă de AO „Oguz Land”, cu transmiterea cauzei Curții de Apel Sud, sediul secundar Comrat pentru judecarea acesteia în ordine de recurs.

În conformitate cu art.198 alin.(3) și art.230 din Codul administrativ, în coroborare cu art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de procedură civilă,