2r-504/24 — incasarea prejudiciului material, dobinda de intirziere s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea prejudiciului material, dobinda de intirziere s.a.
- Temei legal
- recursul impotriva incheierii judecatoresti depus in afara termenului legal prevzut la art.425 CPC; repunerea in termen a actului de procedura se efectueaza in conditiile strict determinate de prevederile art.116 CPC.
2r-504/24 — incasarea prejudiciului material, dobinda de intirziere s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii de repunere în termen a recursului înaintată
de Cernavca Ian și restituirea recursului declarat de Cernavca Ian ca fiind depus
înafara termenului legal,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Nagoltrans” împotriva lui Cernavca Ian cu
privire la încasarea prejudiciului material, dobânzii de întârziere și compensarea
cheltuielilor de judecată,
împotriva încheierii din 01 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care
a fost restituit apelul declarat de Cernavca Ian împotriva hotărârii din 15 mai
2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești din motiv că apelantul nu a lichidat în
termen indicațiile instanței de apel,
(Dosarul nr. 2r-504/24
NR. PIGD 2-23167117-01-2r-09122024)
Recursul împotriva încheierii judecătorești depus în afara termenului legal prevăzut la
art.425 din Codul de procedură civilă. Neîndeplinirea în termen a actului de procedură a
generat ca efect restituirea acestuia. Repunerea în termen a actului de procedură se
efectuează nu doar la cererea persoanei, dar și cu anexarea probelor concludente ce dovedesc
imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în interiorul termenului legal, după cum
prevede art.116 din Codul de procedură civilă.
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Fălești (jud: L. Trocin)
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: A. Garbuz, I. Grosu, S. Șleahtițki)
29 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, cererea de repunere în termen a recursului și
recursul declarat de Cernavca Ian, Curtea Supremă de Justiție, în completul
compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Diana Stănilă
Oxana Parfeni, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 noiembrie 2023, SRL „Nagoltrans” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Cernavca Ian, solicitând încasarea din contul
pârâtului în beneficiul său a sumei de 24927 de lei cu titlu de prejudiciu material,
9897 de lei cu titlu de dobândă de întârziere, 1045 de lei taxa de stat achitată la
depunerea acțiunii și 4000 de lei cheltuieli de asistență juridică.
Prin hotărârea din 15 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești a
fost admisă acțiunea depusă de SRL „Nagoltrans”. S-a încasat din contul lui Ian
Cernavca în beneficiul SRL „Nagoltrans” suma de 34814 de lei cu titlu de datorie
conform contractului de locațiune din XXXXX a automobilului de model
„XXXXX”, cu nr. de înmatriculare XXXXX, și suma de 5045 de lei cu titlu de
cheltuieli de judecată.
La 12 iunie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Cernavca Ian a
declarat apel împotriva hotărârii din 15 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul
Fălești, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu
emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de SRL „Nagoltrans”.
Suplimentar, apelantul a solicitat scutirea parțială de la plata taxei de stat la
depunerea apelului (f.d.30-37)
Prin încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost
respinsă cererea înaintată de Cernavca Ian cu privire la scutirea de la plata taxei
de stat la depunerea apelului și nu s-a dat curs cererii de apel, acordând
apelantului termen până la 21 octombrie 2024, ora, 16:00, pentru lichidarea
neajunsurilor cererii de apel, și anume să prezinte la Direcția Evidență și
Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Bălți a cererii de apel în
original, în care să fie indicate motivele de fapt și de drept, pe care se întemeiază
apelul, probele invocate în susținerea apelului și dovada de plată a taxei de stat
în mărime de 1126,14 lei. S-a explicat apelantului că în situația în care nu va
înlătura în termen indicațiile instanței de apel, cererea de apel nu va fi considerată
depusă și va fi restituită (f.d.47-48).
Prin încheierea din 01 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, în
temeiul art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, a fost restituit apelul
1
declarat de Cernavca Ian din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel expuse în încheierea din 16 septembrie 2024 (f.d.54-
56).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI
SOLICITĂRILE RECURENTULUI
La 02 decembrie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Cernavca
Ian a declarat recurs împotriva încheierii din 01 noiembrie 2024 a Curții de
Apel Bălți, solicitând repunerea în termen a recursului, admiterea acestuia,
casarea integrală încheierii instanței de apel, soluționând prin decizie problema
respectivă prin acordarea unui termen de prezentare a dovezii de plată a taxei
de stat și a apelului motivat suplimentar.
În susținerea recursului Cernavca Ian a indicat că a luat cunoștință
cu încheierea contestată abia la 01 decembrie 2024, de la o rudă care a
recepționat corespondența destinată dânsului. Semnătura din avizul de recepție
a încheierii judecătorești contestate nu îi aparține fapt ce rezultă din datele din
buletinul de identitate.
Recurentul consideră că recursul urmează a fi repus în termenul de
atac în conformitate cu prevederile art.116 din Codul de procedură civilă.
Afară de aceasta, nu a cunoscut despre emiterea încheierii din 16
septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care i s-a acordat termen să prezinte
dovada de plată a taxei de stat și apelul motivat, întrucât nu i-a fost comunicată.
De regulă, nu prea se află pe teritoriul țării. Este călugăr și în marea
parte a timpului se află în biserica unde slujește în incinta XXXXX, iar în perioada
17 noiembrie 2024 s-a aflat la mănăstire de pe XXXXX și a revenit în țară abia la
27 noiembrie 2024.
La 09 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în
adresa SRL „Nagoltrans” copia recursului declarat de Cernavca Ian, cu
înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, cu toate acestea intimata nu
și-a valorificat dreptul procesual și nu a prezentat referința în termenul acordat
de instanței de recurs (f.d.67).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
În conformitate cu art.424 alin.(2) din Codul de procedură civilă:
„(2) Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva
încheierilor emise de către curțile de apel.”
În conformitate cu art.425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Conform art.426 alin.(3) din Codul de procedură civilă:
2
„ (3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Potrivit art.4261 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă:
„(1)Instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă: a)
cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită
repunerea în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în termen.”
În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civil:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Reieșind din prevederile art.111 alin.(1) din Codul de procedură
civilă:
„ (1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege.”
În conformitate cu art.113 din Codul de procedură civilă:
„ Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Conform art.100 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică
participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul
persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin
intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de
chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare
a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și
confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Potrivit art.102 alin.(6) din Codul de procedură civilă:
„(6) Citația sau înștiințarea se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt
participant la proces.”
Din prevederile art.105 alin.(1) din Codul de procedură civilă
rezultă că:
„(1) Citația și înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire
sau prin persoana împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se
înscrie pe citație sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe
cotor, care se restituie instanței.”
Conform art.105 alin.(6) din Codul de procedură civilă:
„(6) Dacă nu îl va găsi pe destinatar la domiciliu sau la locul de muncă, persoana
împuternicită să înmâneze citația sau înștiințarea o va înmâna unuia dintre membrii adulți
ai familiei care locuiește împreună cu destinatarul și care și-a dat acordul să o primească,
iar în lipsa acestora, o va remite organizației de exploatare a locuințelor, primăriei satului
(comunei) ori administrației de la locul lui de muncă.”
În conformitate cu art.107 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau
reprezentantul ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de
comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se
consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.”
Potrivit art.116 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă:
3
„(1) Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui
act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.
(3) La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii actului.”
În conformitate cu art.56 alin.(1) și (3) din Codul de procedură
civilă:
„(1) Participanții la proces sunt în drept să ia cunoștință de materialele dosarului, să
facă extrase și copii de pe ele, să solicite recuzări, să prezinte probe și să participe la
cercetarea lor, să pună întrebări altor participanți la proces, martorilor, experților și
specialiștilor, să formuleze cereri, să reclame probe, să dea instanței explicații orale și
scrise, să expună argumente și considerente asupra problemelor care apar în dezbaterile
judiciare, să înainteze obiecții împotriva demersurilor, argumentelor și considerentelor
celorlalți participanți, să atace actele judiciare și să-și exercite toate drepturile procedurale
acordate de legislația procedurală civilă.
(3) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale.”
Conform art.61 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de
drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste
drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
În conformitate cu art.10 alin.(1) din Codul de procedură civilă:
„ (1) Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de
exercitare abuzivă a unui drept procedural.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că
termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind
o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea
securității raporturilor juridice.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,
căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Potrivit art.425 din Codul de procedură civilă precitat supra,
termenul de declarare a recursului este un termen de procedură imperativ, astfel
încât nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai exercita calea
de atac, fără a iniția o abordare a recursului în fond. Impunerea unui termen de
valorificare a căii de atac are ca scop disciplinarea justițiabililor și garantarea
securității raporturilor juridice. Decăderea din dreptul de acces la jurisdicția
Curții Supreme de Justiție constituie de asemenea un factor de securitate
juridică, conținută în regula de 15 zile prevăzut la art.425 CPC, care curge de
la data comunicării părților la proces a încheierii instanței de apel (contestate)
și împiedică o permanentă repunere în discuție a soluțiilor irevocabile
pronunțate de instanțele de judecată.
4
Din actele cauzei rezultă că prin hotărârea din 15 mai 2024 a
Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, a fost admisă acțiunea depusă de SRL
„Nagoltrans”.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, pârâtul Cernavca Ian
la 12 iunie 2024, prin intermediul oficiului poștal, a declarat apel împotriva
hotărârii din 15 mai 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Fălești, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri
noi de respingere a acțiunii depuse de SRL „Nagoltrans”. Suplimentar,
apelantul a solicitat scutirea parțială de la plata taxei de stat la depunerea
apelului (f.d.30-37).
Prin încheierea din 16 septembrie 2024, Curte de Apel Bălți a
respinsă cererea înaintată de Cernavca Ian cu privire la scutirea de la plata taxei
de stat la depunerea apelului și nu a dat curs cererii de apel, acordând
apelantului termen până la 21 octombrie 2024, ora, 16:00, pentru lichidarea
neajunsurilor cererii de apel, și anume să prezinte la Direcția Evidență și
Documentare Procesuală (cancelarie) a Curții de Apel Bălți a cererii de apel în
original, în care să fie indicate motivele de fapt și de drept, pe care se
întemeiază apelul, probele invocate în susținerea apelului și dovada de plată a
taxei de stat în mărime de 1126,14 lei. S-a explicat apelantului că în situația în
care nu va înlătura în termen indicațiile instanței de apel, cererea de apel nu va
fi considerată depusă și va fi restituită (f.d.47-48).
Potrivit avizului poștal de recepție, la 24 septembrie 2024,
Cernavca Ian a recepționat la adresa de domiciliu indicată în cererea de apel
(XXXXX), încheierea din 16 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți (f.d.50).
Ca rezultat, prin încheierea din 01 noiembrie 2024, Curtea de Apel
Bălți, în temeiul art.369 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, a restituit
apelul declarat de Cernavca Ian din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen
indicațiile instanței de apel expuse în încheierea din 16 septembrie 2024
(f.d.54-56).
Ține de menționat, că potrivit informației deținute pe Portalul
Național al Instanțelor de Judecată, încheierea din 01 noiembrie 2024 a Curții
de Apel Bălți, a fost publicată pe saitul oficial al Curții de Apel Bălți:
https://cab.instante.justice.md, la data emiterii - 01 noiembrie 2024.
La 05 noiembrie 2024, Curtea de Apel Bălți a expediat încheierea
din 01 noiembrie 2024, la adresa de domiciliu al apelantului/pârât Cernavca
Ian, indicată personal de către acesta în cererea de apel, și regăsită în datele din
buletinul de identitate (XXXXX), fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a
actului judecătoresc nr.21542, anexată la dosar (f.d.57, 62).
Potrivit avizului poștal de recepție, anexat la dosar, rezultă că
încheierea din 01 noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost comunicată lui
Cernavca Ian, la 13 noiembrie 2024 (f.d.58).
Cele menționate supra, denotă faptul că termenul de 15 de zile
prevăzut la art.425 din Codul de procedură civilă, pentru depunerea recursului
împotriva încheierii instanței de apel, a început să curgă din data de 14
5
noiembrie 2024, ziua imediat următoare de la data comunicării lui Cernavca
Ian a încheierii contestate, și care a expirat la data de 28 noiembrie 2024 (joi)
inclusiv.
În pofida celor enunțate, Cernavca Ian nu s-a conformat
prevederilor legale, declarând recursul împotriva încheierii din 01 noiembrie
2024 a Curții de Apel Bălți abia la 02 decembrie 2024, prin intermediul
oficiului poștal, adică în afara termenului legal de 15 zile de la data comunicării
(13 noiembrie 2024), prevăzut la art.425 din Codul de procedură civilă, drept
consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.4261
alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, de restituire a recursului.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
remarcă că potrivit dispozițiilor art.116 alin.(1) și (3) din Codul de procedură
civilă precitat supra, termenul de declarare a recursului poate fi restabilit dacă
persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru, iar la cererea de repunere
în termen se anexează în mod obligatoriu probele ce dovedesc imposibilitatea
îndeplinirii în termen a actului de procedură.
Potrivit jurisprudenței CEDO, nemotivarea de către instanță a
temeiurilor de repunere a recursului în termen sau repunerea neîntemeiată în
termenul de recurs reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil.
Deși, recurentul Cernavca Ian a solicitat în cererea de recurs,
repunerea în termenul de declararea a recursului, totuși nu a probat omiterea
acestui termen din motive justificative.
Nu pot fi reținute argumentele recurentului precum că a luat
cunoștință cu încheierea contestată la 01 decembrie 2024, de la o rudă care a
recepționat corespondența destinată pentru dânsul. Semnătura din avizul de
recepție a încheierii judecătorești contestate, nu îi aparține fapt ce rezultă din
datele din buletinul de identitate, precum și că, de regulă, nu prea se află pe
teritoriul țării. Este călugăr și în marea parte a timpului se află în biserica unde
slujește în incinta XXXXX, iar în perioada 17 noiembrie 2024 s-a aflat la
mănăstire de pe XXXXX și a revenit în țară abia la 27 noiembrie 2024, deoarece
sunt declarative și vin în contradicție cu actele cauzei, în situația în care potrivit
avizului poștal de recepție cert rezultă că încheierea din 01 noiembrie 2024 a
Curții de Apel Bălți a fost expediată și recepționată de recurent la adresa de
domiciliu indicată personal de către Cernavca Ian în cererea de apel, pe care
acesta nu o neagă, și care, de altfel, a fost indicată inclusiv și în cererea de
recurs, or, alte date de contact (inclusiv poșta electronică), ultimul nu a
comunicat instanței de apel, prin urmare, nu poate invoca necomunicarea de
către instanța de apel a actului de procedură contestat.
Chiar și în situația în care Cernavca Ian nu s-ar fi aflat în țară din
data de 17 noiembrie 2024, totuși ultimul a dispus de suficient timp de a efectua
actul de procedură în interiorul termenului legal.
Cu atât mai mult că, legislația în vigoare prevede un șir de mijloace
comunicare eficiente și rapide de depunere a actelor procedurale (cum ar fi
oficiul poștal, e-mail, fax) pentru a nu omite termenele legale.
6
Cele nominalizate supra, atestă că recurentul nu a prezentat probe
incontestabile ce ar indica aflarea dânsului într-o veritabilă imposibilitate de a
efectua actul de procedură în interiorul termenului legal prevăzut la art.425
CPC. Or, Cernavca Ian, fiind cel interesat de soluționarea prezentei cauze,
trebuia să depună maximă diligență și să întreprindă măsuri de a depune cererea
de recurs în interiorul termenului legal, în situația în care încă la data de 13
noiembrie 2024 i s-a comunicat încheierea din 01 noiembrie 2024 a Curții de
Apel Bălți, prin scrisoare recomandată cu aviz de primire (f.d.58).
Din cele reținute rezultă că nerespectarea termenului legal în
interiorul căruia urma de efectuat actul de procedură (art.425 CPC), se
datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului Cernavca
Ian, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă,
folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or,
admiterea spre examinare a unui recurs tardiv poate duce la încălcarea
principiului securității raporturilor juridice garantat de art.6§1 din Convenția
Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,
cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare
valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
Prin urmare, ținând cont de faptul că recursul a fost declarat abia
la 02 decembrie 2024, cu încălcarea evidentă a termenului legal prevăzută la
art.425 din Codul de procedură civilă, fără prezentarea probelor concludente ce
ar justifica repunerea recursului în termenul de atac, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție constată că la caz sunt aplicabile prevederile art.4261
alin.(1) lit.a) CPC, consecințele căreia prevede restituirea recursului declarat
de Cernavca Ian, ca fiind depus în afara termenului legal.
Or, respectarea de către părți a termenelor legale constituie o
obligație pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a
justiției, iar repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres
prevăzute de lege și doar în situația în care partea când înaintează o cerință de
repunere în termen, o justifică prin probe pertinente și admisibile în temeiul
art.116 și art.425 din Codul de procedură civilă, prin care s-ar dovedi că
omiterea termenului a fost cauzată din motive întemeiate și probate.
În atare circumstanțe, soluția de restituire a recursului este
compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea
Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că
prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar leza
principiul securității raporturilor juridice.
În susținerea opiniei enunțate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului
în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie
2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza
Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29
7
septembrie 2008, unde se notează că, deși în speță nu era vorba despre
desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma
admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou
descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de
introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de
atac.
Din considerentele menționate, și luând în considerare faptul că
recursul a fost depus cu omiterea termenului prevăzut la art.425 din Codul de
procedură civilă și fără prezentarea probelor concludente întru justificarea
repunerii în termen a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a respinge cererea înaintată de Cernavca Ian cu
privire la repunerea în termen a recursului și de a restitui recursul ca fiind depus
în afară termenului legal.
În conformitate cu art.424 alin.(2) și (3) și art. 4261 alin.(1) lit.a)
și alin.(2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de repunere în termen a recursului înaintată de Cernavca
Ian.
Restituie recursul declarat de Cernavca Ian împotriva încheierii din 01
noiembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, emisă în cauza civilă, intentată la cererea
de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată
„Nagoltrans” împotriva lui Cernavca Ian cu privire la încasarea prejudiciului
material, dobânda de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8