2ra-863/24 — cu privire la desfacerea căsătoriei

2ra-863/24 — cu privire la desfacerea căsătoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Vera Vicol,

reprezentată de avocatul Vladimir Cevdari,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Anatolie Vicol împotriva lui Vera Vicol cu privire la desfacerea căsătoriei,

împotriva deciziei din 31 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-863/24

NR. PIGD 2-23072343-01-2ra-15072024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Anenii Noi, sediul Central: jud. O. Fiodorov

Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, V. Mihaila, V. Cotorobai

15 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Vera Vicol, reprezentată de avocatul Vladimir

Cevdari,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva lui Vera Vicol cu privire la desfacerea căsătoriei (f. d. 4-5).

a indicat că la 28 februarie 1992 la Primăria sat. Gura Bîcului r-nul Anenii

Noi, a încheiat căsătoria cu pârâta Vicol Vera, care a fost înregistrată sub

numărul 13, în registrul actelor de stare civilă din Primăria s. Bulboaca r-l

Anenii Noi.

1993 și Cristina Vicol, născută la 11 februarie 1994, care deja sunt majore.

pârâta mai mult de un an de zile, iar viața familială a eșuat din diferite motive,

permanent între ei există conflicte și neînțelegeri, nu găsesc soluții comune

de împăcare.

imposibil de a conviețui împreună cu pârâta în continuare, în prezent locuiesc

separat, ambii permanent pleacă peste hotare, astfel a decis de a se adresa cu

prezenta cerere de divorț în instanța de judecată, fără a li se acorda termen

pentru împăcare.

benevol, fiind trimisă și o cerere prealabilă acesteia, a fost în drept de a se

adresa cu această acțiune în instanța de judecată, pentru a desface căsătoria.

1

deoarece după mai multe încercări, care nu s-au soldat cu rezultat pozitiv, a

considerat că desfacerea căsătoriei este unica soluție.

art. 2, 36-37 din Codul Familiei, art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Vera Vicol, înregistrată la data de 28 februarie 1992 la Primăria

sat. Gura Bîcului, r-nul Anenii Noi, sub numărul de înregistrare 13.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Anatolie

Vicol. A fost desfăcută căsătoria încheiată între Anatolie Vicol și Vera Vicol,

înregistrată la 28 februarie 1992, la Primăria sat. Gura Bîcului, r-nul Anenii

Noi, cu nr. înregistrare 13 (f. d. 22, 27-28-verso).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Cevdari a declarat apel nemotivat (f. d. 26), împotriva hotărârii din 07

februarie 2023 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Central, iar la 07 noiembrie

2023 a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

instanței de fond, cu restituirea cauzei la rejudecare în prima instanță (f. d.

39-41).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Vera Vicol, reprezentată de avocatul Vladimir

Cevdari și menținută hotărârea din 17 august 2023 a Judecătoriei Anenii Noi,

sediul Central (f. d. 52, 53-55-verso).

au constatat că potrivit certificatului de căsătorie CS-V XXXXX, la 28

februarie 1992, a fost încheiată căsătoria între Anatolie Vicol și Vera Vicol

2

înregistrată la Primăria sat. Gura Bîcului, r-nul Anenii Noi, cu nr.

înregistrare 13 (f. d. 6).

ianuarie 1993 și Cristina Vicol, născută la 11 februarie 1994, care deja sunt

majore.

conviețuirea soților și păstrarea familiei în continuare este imposibilă.

mai locuiesc împreună timp de un an, ambii sunt plecați peste hotarele țării.

Totodată, conform cererii prealabile Vera Vicol a fost avizată despre

necesitatea de a se prezenta la Agenția Servicii Publice, Oficiul Stării Civile

Anenii Noi cu scopul de a depune o cerere comună cu privire la desfacerea

căsătoriei, însă aceasta nu s-a prezentat.

uniune liber consimțită și nici o persoană nu poate fi impusă să încheie sau

să păstreze o căsătorie împotriva voinței sale, or dreptul la viața privată și de

familie presupune, atât dreptul de a încheia o căsătorie, cât și dreptul de a o

desface. Nesatisfacerea pretenției reclamantului de a desface căsătoria pe

care este în imposibilitate de a o continua, ar semnifica imixtiune în viața

privată și ar încălca dreptul și libertatea la viața sa privată și de familie.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Cevdari, a declarat recurs împotriva deciziei din 31 ianuarie 2024 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală deciziei

instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu restituirea cauzei spre

rejudecare în prima instanță (f. d. 60-62).

SOLICITAREA RECURENTULUI

Vladimir Cevdari, a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de

procedură, care reglementează că recursul poate fi admis dacă hotărârea sau

3

decizia contestată este arbitrară și/ori se bazează în mod determinat pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în

termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată în adresa

reprezentantului recurentei, avocatului Vladimir Cevdari, în mod electronic,

la 15 mai 2024, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d.

56), iar cererea de recurs au fost depusă la 15 iulie 2024 (f. d. 60-62).

expediată copia recursului declarat de Vera Vicol, reprezentată de avocatul

Vladimir Cevdari, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp

de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin

scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 68).

Anatolie Vicol nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme

a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

4

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură

civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de

către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

5

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural. Mai mult, deși

recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură

civilă, precum că aprecierea probelor ar fi fost vădit nerezonabilă, în

conținutul cererii de recurs, Vera Vicol, reprezentată de avocatul Vladimir

Cevdari, nu a indicat concret care probă anume ar fi fost apreciată vădit

nerezonabil și nici sub ce aspect pretinsele probe ar fi fost apreciate astfel.

recursul depus de Vera Vicol, reprezentată de avocatul Vladimir Cevdari,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, în apel care au fost analizate de către Curtea de Apel

Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există

aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art.432 din Codul de procedură civilă.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

6

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Vera Vicol,

reprezentată de avocatul Vladimir Cevdari, ca fiind inadmisibil.

art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Vera Vicol, reprezentată de

avocatul Vladimir Cevdari împotriva deciziei din 31 ianuarie 2024 a Curții

de Apel Chișinău.

7

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

8