2r-193/24 — încasarea datoriilor

La 08 aprilie 2022, ÎMGFL nr. 2 din Chișinău a depus la Judecătoria Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva lui Mîrzac Gheorghe privind încasarea datoriei.

Prin încheierea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cauza a fost acceptată spre examinare în procedură scrisă.

Prin încheierea din 3 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cauza a fost strămutată la Judecătoria Strășeni, sediul Călărași.

Prin încheierea din 22 iulie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, cauza a fost acceptată spre examinare în procedură generală.

La 11 noiembrie 2022, ÎMGFL nr. 2 din Chișinău a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea de la pârâții Croitor Nicolai Vladimir, Gamurar (Croitor) Anastasia Nicolai, Gamurar Oleg Ivan, Croitor Svetlana Gheiorghi și Sitaru Veronica Vasile, a datoriilor în mod solidar.

Prin hotărârea din 15 august 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, acțiunea a fost admisă integral.

La 6 februarie 2024, avocatul Petru Coșleț în interesele lui Gamurar Oleg, Gamurar Anastasia și Croitor Svetlana, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 15 august 2023, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, ca fiind omis întemeiat, admiterea cererii de apel, casarea hotărârii în partea încasării în mod solidar din contul Anastasiei Gamurar (Croitor), Oleg Gamurar și Svetlana Croitor, în beneficiul ÎMGFL nr. 2 din Chișinău în procedura falimentului, a datoriei pentru consumul serviciilor comunale în mărime de 90 915,07 lei.

Prin încheierea din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea înaintată de avocatul Petru Coșleț în interesele lui Oleg Gamurar, Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor cu privire la repunerea în termenul legal a apelului declarat împotriva hotărârii din 15 august 2023 a 1 Judecătoriei Strășeni sediul Călărași și s-a restituit, ca fiind depus în afara termenului legal, apelul declarat de avocatul Petru Coșleț în interesele lui Oleg Gamurar, Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor împotriva hotărârii din 15 august 2023 a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași.

La 9 aprilie 2024, avocatul Petru Coșleț în numele și interesele lui Oleg Gamurar, Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor, a depus cerere de recurs împotriva încheierii din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu soluționarea problemei prin decizie, prin care să se repună în termen apelul și să se pună pe rol apelul împotriva hotărârii din 15 august 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

În context, s-a reținut că, deși legea procesuală civilă prevede obligativitatea comunicării dispozitivului hotărârii către toți participanții la proces în termen de 5 zile (art. 236 alin. (4) CPC), acest lucru nu a fost respectat în cazul Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor. Documentele dosarului demonstrează că dispozitivul hotărârii a fost transmis doar lui Oleg Gamurar, care l-a recepționat abia pe 10 ianuarie 2024, mult după expirarea termenului de apel. Lipsa notificării celorlalți recurenți a făcut imposibilă exercitarea dreptului lor la apel.

Recurenții au invocat că instanța de apel a aplicat un standard dublu în evaluarea cererilor de repunere în termen. ÎMGFL nr. 2 a fost repusă în termen pentru depunerea cererii de chemare în judecată, invocând motive întemeiate. Cu toate acestea, cererea recurenților de repunere în termen a fost respinsă, fără o justificare suficientă. Acest fapt contravine principiului egalității părților în fața legii, garantat de art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

Refuzul de a admite cererea de repunere în termen și de a permite examinarea apelului pe fond reprezintă o încălcare a dreptului la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Recurenții au fost privați de oportunitatea de a-și apăra interesele în 2 cadrul procedurii de apel, din cauza unei omisiuni a instanței de fond de a comunica actele procedurale conform legii.

De asemenea, instanța de apel a concluzionat greșit că dispozitivul hotărârii din 15 august 2023 a fost comunicat recurenților, deși avizele de recepție atestă contrariul. Lipsa unor dovezi clare privind comunicarea către toți recurenții demonstrează o evaluare eronată a situației de fapt de către instanța de apel.

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă: „Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.”

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.” 3

Art. 111 alin. (1-3) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.116 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă: „Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural”.

Examinând recursul declarat, Completul de judecată consideră că acesta este neîntemeiat și urmează să fie respins, cu menținerea încheierii contestate, din următoarele motive:

Potrivit art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii. La caz, hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, a fost pronunțată la data de 15 august 2023. Astfel, termenul pentru depunerea apelului s-a încheiat la 14 septembrie 2023. Cererea de apel depusă la data de 6 februarie 2024 depășește acest termen, fiind vădit tardivă.

Conform art. 113 din Codul de procedură civilă, nerespectarea termenului procedural atrage decăderea din dreptul de a efectua actul respectiv. Respectiv, Completul consideră că restituirea cererii de apel, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, este astfel justificată.

Recurenții au susținut că dispozitivul hotărârii din 15 august 2023 nu le-a fost comunicat în termenul legal. Instanța de apel a constatat însă că notificările cu copia cererii de chemare în judecată au fost transmise în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În cazul apelanților Gamurar Anastasia și Croitor Svetlana, scrisorile au fost returnate cu mențiunea „nereclamat” (f.d.121, 123, vol. I). Potrivit jurisprudenței CtEDO, inclusiv cauza Van Harn vs. Germania, partea notificată are obligația de a se asigura că primește comunicările oficiale, iar lipsa reclamării notificării nu poate fi imputată instanței.

În ceea ce-l privește pe apelantul Gamurar Oleg, notificarea a fost recepționată la 23 noiembrie 2023 (f.d.118, vol. I). Aceasta confirmă faptul că cel puțin unul dintre recurenți avea cunoștință despre cauză.

Mai mult, la data de 5 ianuarie 2023, recurenții au depus referință asupra cererii de chemare în judecată (f.d.129-132, vol. I), demonstrând că erau implicați activ în proces și cunoșteau despre procedura în desfășurare.

Potrivit art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții la proces sunt obligați să-și exercite drepturile procedurale cu diligență și bună- credință. Recurenții au avut la dispoziție toate mijloacele legale pentru a se informa cu privire la evoluția cauzei și pentru a depune apelul în termen, însă nu au demonstrat diligența necesară în acest sens.

Potrivit art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, repunerea în termen este posibilă doar în cazul existenței unor motive întemeiate care justifică imposibilitatea respectării termenului procedural. În speță, instanța de apel a constatat că recurenții nu au prezentat probe suficiente care să ateste 5 existența unor împrejurări obiective ce ar fi împiedicat depunerea apelului în termen.

Admiterea unei cereri de apel tardive ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar împiedica rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii instanței de fond. În jurisprudența CtEDO (cauzele Pîrnău vs. Republica Moldova și Universul SA vs. Republica Moldova), s-a subliniat că prelungirea nejustificată a termenelor procedurale poate afecta dreptul celeilalte părți la un proces echitabil.

În concluzie, Completul de judecată conchide că recurenții nu au prezentat motive întemeiate care să justifice repunerea în termen. Comunicarea actelor procesuale a fost realizată în conformitate cu prevederile legale, iar instanța de apel a procedat corect respingând cererea de repunere în termen și restituind apelul.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de avocatul Petru Coșleț în numele și interesele lui Oleg Gamurar, Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor. Menține încheierea din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 2 din mun. Chișinău în procedura falimentului, împotriva lui Gheorghe Mîrzac, Nicolai Croitor, Veronica Sitaru, Anastasia Gamurar, Oleg Gamurar și Svetlana Croitor, cu privire la încasarea datoriilor. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 6