2r-193/24 — încasarea datoriilor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriilor
- Temei legal
- termenul de exercitare a căii de atac apelul. Repunerea în termen ne motivată
2r-193/24 — încasarea datoriilor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de avocatul Petru Coșleț în
numele și interesele lui Oleg Gamurar, Anastasia Gamurar și Svetlana
Croitor,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 2 din
municipiul Chișinău în procedura falimentului, împotriva lui Gheorghe
Mîrzac, Nicolai Croitor, Veronica Sitaru, Anastasia Gamurar, Oleg Gamurar
și Svetlana Croitor, cu privire la încasarea datoriilor,
împotriva încheierii din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2r-193/24
NR. PIGD 2-22050691-01-2r-19042024)
Termenul de exercitare a căii de atac apelul. Cererea privind repunerea în
termenul de procedură urmează a fi motivată și probată. Repunerea în termen
nu poate fi admisă pe motive formale, dar justificate.
Judecătoria Strășeni, sediul Călărași, jud. V. Arhip,
Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, M. Anton, I. Dutca,
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de avocatul Petru
Coșleț în numele și interesele lui Oleg Gamurar, Anastasia Gamurar și
Svetlana Croitor,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 08 aprilie 2022, ÎMGFL nr. 2 din Chișinău a depus la Judecătoria
Chișinău cerere de chemare în judecată împotriva lui Mîrzac Gheorghe
privind încasarea datoriei.
Prin încheierea din 15 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cauza a fost acceptată spre examinare în procedură scrisă.
Prin încheierea din 3 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, cauza a fost strămutată la Judecătoria Strășeni, sediul Călărași.
Prin încheierea din 22 iulie 2022 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, cauza a fost acceptată spre examinare în procedură generală.
La 11 noiembrie 2022, ÎMGFL nr. 2 din Chișinău a depus cerere de
concretizare a pretențiilor, solicitând încasarea de la pârâții Croitor Nicolai
Vladimir, Gamurar (Croitor) Anastasia Nicolai, Gamurar Oleg Ivan, Croitor
Svetlana Gheiorghi și Sitaru Veronica Vasile, a datoriilor în mod solidar.
Prin hotărârea din 15 august 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași, acțiunea a fost admisă integral.
La 6 februarie 2024, avocatul Petru Coșleț în interesele lui Gamurar
Oleg, Gamurar Anastasia și Croitor Svetlana, a depus cerere de apel
împotriva hotărârii din 15 august 2023, solicitând repunerea în termen a
cererii de apel, ca fiind omis întemeiat, admiterea cererii de apel, casarea
hotărârii în partea încasării în mod solidar din contul Anastasiei Gamurar
(Croitor), Oleg Gamurar și Svetlana Croitor, în beneficiul ÎMGFL nr. 2 din
Chișinău în procedura falimentului, a datoriei pentru consumul serviciilor
comunale în mărime de 90 915,07 lei.
Prin încheierea din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea înaintată de avocatul Petru Coșleț în interesele lui Oleg
Gamurar, Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor cu privire la repunerea în
termenul legal a apelului declarat împotriva hotărârii din 15 august 2023 a
1
Judecătoriei Strășeni sediul Călărași și s-a restituit, ca fiind depus în afara
termenului legal, apelul declarat de avocatul Petru Coșleț în interesele lui
Oleg Gamurar, Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor împotriva hotărârii
din 15 august 2023 a Judecătoriei Strășeni sediul Călărași.
La 9 aprilie 2024, avocatul Petru Coșleț în numele și interesele lui
Oleg Gamurar, Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor, a depus cerere de
recurs împotriva încheierii din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea recursului, casarea încheierii, cu soluționarea problemei
prin decizie, prin care să se repună în termen apelul și să se pună pe rol apelul
împotriva hotărârii din 15 august 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, s-a invocat că încheierea din 26 martie 2024
a Curții de Apel Chișinău este ilegală și nejustificată, având la bază o serie
de încălcări grave ale principiilor procesuale, dreptului la un proces echitabil
și egalității părților în fața legii. Prin refuzul de a le repune în termen apelul,
instanța a prejudiciat drepturile recurenților, împiedicând examinarea
fondului cauzei în cadrul unei proceduri corecte.
În context, s-a reținut că, deși legea procesuală civilă prevede
obligativitatea comunicării dispozitivului hotărârii către toți participanții la
proces în termen de 5 zile (art. 236 alin. (4) CPC), acest lucru nu a fost
respectat în cazul Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor. Documentele
dosarului demonstrează că dispozitivul hotărârii a fost transmis doar lui Oleg
Gamurar, care l-a recepționat abia pe 10 ianuarie 2024, mult după expirarea
termenului de apel. Lipsa notificării celorlalți recurenți a făcut imposibilă
exercitarea dreptului lor la apel.
Recurenții au invocat că instanța de apel a aplicat un standard dublu
în evaluarea cererilor de repunere în termen. ÎMGFL nr. 2 a fost repusă în
termen pentru depunerea cererii de chemare în judecată, invocând motive
întemeiate. Cu toate acestea, cererea recurenților de repunere în termen a fost
respinsă, fără o justificare suficientă. Acest fapt contravine principiului
egalității părților în fața legii, garantat de art. 14 din Convenția Europeană a
Drepturilor Omului și art. 22 alin. (1) din Codul de procedură civilă.
Refuzul de a admite cererea de repunere în termen și de a permite
examinarea apelului pe fond reprezintă o încălcare a dreptului la un proces
echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană a Drepturilor
Omului. Recurenții au fost privați de oportunitatea de a-și apăra interesele în
2
cadrul procedurii de apel, din cauza unei omisiuni a instanței de fond de a
comunica actele procedurale conform legii.
De asemenea, instanța de apel a concluzionat greșit că dispozitivul
hotărârii din 15 august 2023 a fost comunicat recurenților, deși avizele de
recepție atestă contrariul. Lipsa unor dovezi clare privind comunicarea către
toți recurenții demonstrează o evaluare eronată a situației de fapt de către
instanța de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în
afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților
la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul
biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,
sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
3
Art. 111 alin. (1-3) din Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice,
datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment
viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în
decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un
eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea
actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în
considerare la calcularea termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art.116 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă:
„Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în termen se
depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se examinează în
ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data și ora ședinței.
Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în termen. La cererea de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie
depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). Repunerea în termen nu
poate fi dispusă decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de
împlinirea termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să
cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.
Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept
procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de
neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de
exercitare abuzivă a unui drept procedural”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul constată
că încheierea din 26 martie 2024 a fost expediată recurenților la data de 9
aprilie 2024 (f.d.106, vol. II). Cererea de recurs a fost înregistrată tot la data
de 9 aprilie 2024, respectând astfel termenul prevăzut de art. 425 din Codul
de procedură civilă.
4
Examinând recursul declarat, Completul de judecată consideră că
acesta este neîntemeiat și urmează să fie respins, cu menținerea încheierii
contestate, din următoarele motive:
Potrivit art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de
declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii. La caz, hotărârea Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, a fost
pronunțată la data de 15 august 2023. Astfel, termenul pentru depunerea
apelului s-a încheiat la 14 septembrie 2023. Cererea de apel depusă la data
de 6 februarie 2024 depășește acest termen, fiind vădit tardivă.
Conform art. 113 din Codul de procedură civilă, nerespectarea
termenului procedural atrage decăderea din dreptul de a efectua actul
respectiv. Respectiv, Completul consideră că restituirea cererii de apel, în
temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, este astfel
justificată.
Recurenții au susținut că dispozitivul hotărârii din 15 august 2023 nu
le-a fost comunicat în termenul legal. Instanța de apel a constatat însă că
notificările cu copia cererii de chemare în judecată au fost transmise în
conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă. În cazul
apelanților Gamurar Anastasia și Croitor Svetlana, scrisorile au fost returnate
cu mențiunea „nereclamat” (f.d.121, 123, vol. I). Potrivit jurisprudenței
CtEDO, inclusiv cauza Van Harn vs. Germania, partea notificată are
obligația de a se asigura că primește comunicările oficiale, iar lipsa
reclamării notificării nu poate fi imputată instanței.
În ceea ce-l privește pe apelantul Gamurar Oleg, notificarea a fost
recepționată la 23 noiembrie 2023 (f.d.118, vol. I). Aceasta confirmă faptul
că cel puțin unul dintre recurenți avea cunoștință despre cauză.
Mai mult, la data de 5 ianuarie 2023, recurenții au depus referință
asupra cererii de chemare în judecată (f.d.129-132, vol. I), demonstrând că
erau implicați activ în proces și cunoșteau despre procedura în desfășurare.
Potrivit art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, participanții la
proces sunt obligați să-și exercite drepturile procedurale cu diligență și bună-
credință. Recurenții au avut la dispoziție toate mijloacele legale pentru a se
informa cu privire la evoluția cauzei și pentru a depune apelul în termen, însă
nu au demonstrat diligența necesară în acest sens.
Potrivit art. 116 alin. (1) din Codul de procedură civilă, repunerea în
termen este posibilă doar în cazul existenței unor motive întemeiate care
justifică imposibilitatea respectării termenului procedural. În speță, instanța
de apel a constatat că recurenții nu au prezentat probe suficiente care să ateste
5
existența unor împrejurări obiective ce ar fi împiedicat depunerea apelului în
termen.
Admiterea unei cereri de apel tardive ar încălca principiul securității
raporturilor juridice și ar împiedica rămânerea definitivă și irevocabilă a
hotărârii instanței de fond. În jurisprudența CtEDO (cauzele Pîrnău vs.
Republica Moldova și Universul SA vs. Republica Moldova), s-a subliniat că
prelungirea nejustificată a termenelor procedurale poate afecta dreptul
celeilalte părți la un proces echitabil.
În concluzie, Completul de judecată conchide că recurenții nu au
prezentat motive întemeiate care să justifice repunerea în termen.
Comunicarea actelor procesuale a fost realizată în conformitate cu
prevederile legale, iar instanța de apel a procedat corect respingând cererea
de repunere în termen și restituind apelul.
În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 alin. (1) din Codul de
procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de avocatul Petru Coșleț în numele și interesele
lui Oleg Gamurar, Anastasia Gamurar și Svetlana Croitor.
Menține încheierea din 26 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, emisă
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 2 din mun.
Chișinău în procedura falimentului, împotriva lui Gheorghe Mîrzac, Nicolai
Croitor, Veronica Sitaru, Anastasia Gamurar, Oleg Gamurar și Svetlana
Croitor, cu privire la încasarea datoriilor.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6