2ra-834/23 — cu privire la încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-834/23 — cu privire la încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de către
Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 mun.
Chișinău și de către Vasili Krasovski,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15
mun. Chișinău, în procedura falimentului, împotriva lui Vasili Krasovski cu
privire la încasarea datoriei,
împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-834/23
nr. PIGD 2-19166642-01-2ra-13062023)
Recursurile nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin. (2) din Codul
de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), or instanța de apel
a aplicat legea care urma să fie aplicată, interpretând-o corect.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – T. Vasilică
Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, I. Țurcan, L. Pruteanu
27 noiembrie 2024
Textul corespunde cu originalul
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursurilor declarate
de către Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ
nr. 15 mun. Chișinău și de către Vasili Krasovski,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 18 octombrie 2019, Întreprinderea Municipală de
Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 mun. Chișinău, în procedura
falimentului, (în continuare ÎMGFL nr.15), a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Vasili Krasovski, prin care a solicitat încasarea
datoriei pentru serviciile locativ-comunale în mărime de 2 188,98 lei
neachitată în perioada de până la 01 septembrie 2019, acumulată la locul de
consum apartamentul nr. xxxxx, str. xxxxx, mun. Chișinău.
În susținerea cererii de chemare în judecată a indicat că, Vasili
Krasovski în baza contului personal deschis la ÎMGFL nr.15, beneficiază
nemijlocit de serviciile comunale prestate în volum deplin, fără întreruperi,
în conformitate cu normele și tarifele în vigoare și are obligația de a achita
în termen contravaloarea acestora conform bonurilor de plată primite.
Potrivit informației din extrasul din Registrul bunurilor imobile, Vasili
Krasovski este proprietarul și locatarul apartamentului nr. xxxxx, str. xxxxx,
mun. Chișinău.
ÎMGFL nr.15 a menționat că, Vasili Krasovski a acumulat o datorie în
mărime de 2 188,98 lei pentru consumul energiei termice, acumulată în
perioada de până la 01 septembrie 2019, fapt confirmat prin informația
privind situația despre achitarea serviciilor locativ-comunale.
Prin încheierea din data de 21 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru s-a acceptat spre examinare, în procedura scrisă a cererilor cu
valoare redusă, cererea de chemare în judecată înaintată de către ÎMGFL nr.
(f.d.16-17, vol.I)
Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin încheierea din 19 februarie
2020 a încetat procedura cererilor cu valoare redusă și a dispus examinarea
cererii în procedura generală. (f.d.32-33, vol.I)
În data de 02 noiembrie 2020 Vasili Krasovski a depus cerere cu
privire la ridicarea excepției de tardivitate a acțiunii înaintate de către
ÎMGFL nr. 15. (f.d. 54-56, vol.I)
Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru s-a admis cererea privind excepția de tardivitate formulată de Vasili
1
Krasovski, pretenția privind încasarea datoriei pentru serviciile comunale
acumulate pe perioada de până la 01 septembrie 2019 s-a respins ca tardivă.
(f.d. 62-64, vol.I)
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 21 ianuarie 2021 a casat
încheierea din 10 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu
remiterea cauzei la rejudecare, menționând că cererea privind excepția de
tardivitate a fost invocată și soluționată de către instanța de fond în afara
cadrului legal. (f.d.77-82, vol.I)
În data de 31 mai 2022, ÎMGFL nr. 15 a depus cerere cu privire la
concretizarea pretențiilor, majorând suma datoriei la 3 662,46 lei pentru
perioada 01 noiembrie 2011- 30 aprilie 2022. (f.d. 96, vol.I)
Prin hotărârea din 25 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL nr. 15 împotriva
lui Vasili Krasovski cu privire la încasarea datoriei pentru consumul energiei
termice pe perioada 01 octombrie 2016-30 aprilie 2022 s-a respins ca fiind
neîntemeiată, iar pe perioada 01 noiembrie 2011-01 octombrie 2016 s-a
respins ca fiind tardivă. S-a încasat de la ÎMGFL nr.15 în beneficiul Statului
cheltuielile de judecată cu titlu de taxă de stat în mărime de 270 lei.
(f.d.143.151-156,vol.I)
Instanța de fond a reținut că, ÎMGFL nr. 15 și-a întemeiat pretenția
în baza Anexei nr. 7 la Regulamentul cu privire la modul de prestare și
achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ,
contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de
la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002.
Totodată, instanța de fond a reținut că prin hotărârea Curții
Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022, punctele 8 , 81, 82, 83, 84 și 86 din
Anexa nr. 7 la Regulament au fost declarate neconstituționale.
În aceste circumstanțe instanța de fond a conchis că, pretenția
ÎMGFL nr.15 cu privire la încasarea datoriei pentru serviciile locativ-
comunale pentru energie termică calculată în baza Regulamentului sus-
nominalizat, pentru perioada 01 octombrie 2016-30 aprilie 2022, este
neîntemeiată, or, în speță nu sunt temeiuri juridice pentru obligarea lui Vasili
Krasovski la plata pentru serviciile locativ-comunale de care nu a beneficiat.
La caz, s-a stabilit cu certitudine că, acesta nu beneficiază de serviciile de
energie-termică, deoarece apartamentul nr. xxxxx, str. xxxxx, mun. Chișinău
este debranșat de a sistemul centralizat de încălzire.
Cu referire la pretenția ÎMGFL nr.15 privind încasarea datoriei
pentru perioada 01 noiembrie 2011-01 octombrie 2016 instanța de fond, în
temeiul art. 391, art. 395, alin. (1), alin. (6) din Codul civil, a conchis că, este
tardivă, din motiv că, ÎMGFL nr.15 nu a solicitat repunerea acțiunii în
termen, situație ce denotă că în speță nu există temeiuri pentru repunerea
cererii de chemare în judecată în termen.
2
Judecătoria Chișinău, sediul Centru a subliniat că, prescripția
extinctivă a fost stabilită de legislator în scopul păstrării unei stabilități în
raporturile juridice dintre părți, contrar persistării unei incertitudini în
raporturi pentru o perioadă îndelungată de timp, în care apar, se derulează și
se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor norme de
drept diferite, iar examinarea unei acțiuni depusă în afara termenului legal
constituie o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor
juridice și respectiv, o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
ÎMGFL nr.15 în data de 12 august 2022, în termen, a contestat cu
apel hotărârea din 25 iulie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
(f.d.149-150, vol.I).
Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 21 februarie 2023 a admis
apelul declarat de ÎMGFL nr.15, a casat parțial hotărârea din 25 iulie 2022 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu emiterea în partea casată a unei noi
hotărâri prin care a admis cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL
nr.15 privind încasarea datoriei pentru perioada 01 octombrie 2016-30 aprilie
2022, a încasat de la Vasili Krasovski în beneficiul ÎMGFL nr.15 datoria
pentru consumul energiei termice pentru perioada 01 octombrie 2016-30
aprilie 2022, în mărime de 2 467, 26 lei și în beneficul statului taxa de stat în
mărime de 270 lei pentru instanța de fond și în mărime de 202,50 lei pentru
instanța de apel, în rest a menținut hotărârea instanței de fond. (f.d.189,190-
199,vol.I)
Instanța de apel, în temeiul art. 267, alin. (1), art.271, art. 272, alin.
(1), alin. (9) din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019), a
menționat că pretenția ÎMGFL nr.15 cu privire la încasarea datoriei,
acumulată până la 01 octombrie 2016, este depusă cu omiterea termenului
de prescripției, or temeiuri pentru care ar putea fi întrerupt cursul prescripției
extinctive nu au fost stabilite. La materialele dosarului lipsesc careva probe
care să confirme că debitorul a săvârșit acțiuni din care să rezulte că
recunoaște datoria istorică pentru perioada solicitată din motiv că ,Vasili
Krasovski nu a efectuat nici o achitare în perioada respectivă.
Curtea de Apel Chișinău a avut opinie diferiră referitor la pretenția
cu privire la datoria pentru consumul energiei termice pentru perioada 01
octombrie 2016-30 aprilie 2022, reținând că, la caz, nu este aplicabilă
hotărârea Curții Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022, deoarece efectele
acesteia urmează a fi aplicate începând cu 01 mai 2022.
La caz, prin acțiunea înaintată, s-a solicitat încasarea datoriei la
consumul energiei termice formate în perioada 01 octombrie 2016 – 30
aprilie 2022 în sumă de 2 467,26 lei, prin urmare efectele hotărârii Curții
Constituționale nr. 4 din 03 martie 2022 nu sunt aplicabile litigiului dedus
judecății, aceasta neavând caracter retroactiv.
Astfel, instanța de apel, în temeiul art. 51, alin. (1) din Legea nr. 75
din 30 aprilie 2015 cu privire la locuințe, a punctelor 17, 18, 8 , 81, 82, 83,
84 și 86 din Anexa nr. 7 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului
3
nr.191 din 19 februarie 2002 a concluzionat că pretenția cu privire la
încasarea datoriei pentru perioada 01 octombrie 2016 – 30 aprilie 2022 în
sumă de 2 467,26 lei este întemeiată și necesită a fi încasată.
Curtea de Apel Chișinău a subliniat că termoficarea centrală a
blocurilor de locuit, reprezintă un temei juridic de proprietate forțată și
perpetuă, chiar și în cazul debranșării apartamentului de la agentul termic și
înlăturarea magistralelor din încăpere, dat fiind faptul că aceste magistrale-
țevi sunt parte componentă și indispensabilă a clădirii, cu destinație comună
și nu pot fi folosite altfel.
Prin urmare, în cazul deconectării integrale a apartamentului de la
sistemul centralizat de încălzire, consumatorul Vasili Krasovski este obligat
să achite plata pentru încălzire, or existența pierderilor de energie termică în
încăperile tehnice (etaje tehnice și subsoluri), care mențin în stare funcțională
sistemele inginerești de alimentare cu apă și de canalizare în perioada rece,
necesitatea încălzirii locurilor de uz comun denotă imposibilitatea
deconectării coloanelor de încălzire tranzitorii.
Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs, atât de către
ÎMGFL nr.15, cât și de către Vasili Krasovski. (f.d.206-209, vol.I, 3-8,
vol.II)
ÎMGFL nr.15 a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei
instanței de apel cu emitere a unei noi hotărâri privind admiterea integrală a
acțiunii, menționând că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art.
267 și 272 din Codul civil. În acest sens a indicat că serviciile comunale
reprezintă serviciu de executare succesivă, acestea se facturează în fiecare
lună și relațiile de drept au un caracter neîntrerupt.
În opinia ÎMGFL nr.15 termenul de prescripție ar fi putut expira doar
în situația în care ar fi sistat prestarea serviciului, astfel, este îndreptățită de
a înainta prezenta acțiune și a solicita încasarea datoriei pentru perioada 01
noiembrie 2011-01 octombrie 2016.
A menționat că, Vasili Krasovski prin comportamentul său
intenționat nu a achitat serviciile prestate, urmărind scopul aplicării excepției
de tardivitate și exonerarea de la plata serviciilor prestate.
Vasili Krasovski prin recursul înaintat a solicitat admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței
de fond, menționând că cererea de chemare în judecată este depusă peste
termenul de prescripție extinctivă.
Recurentul a specificat că, nu recunoaște suma solicitată cu titlu de
datorie, or nu există probe, care ar confirma prestarea serviciilor, actele
prezentate nu sunt în original și nu reflectă situația reală.
Vasili Krasovski a devenit proprietarul apartamentului menționat la
14 iunie 2017, însă anterior acestei date ÎMGFL nr.15 nu a prezentat probe
care ar justifica pretențiile față de recurent.
La fel, a mai indicat că datoria la agentul termic are două
compartimente încălzirea și prepararea apei calde ÎMGFL nr.15 în cererea
4
de chemare în judecată și cererea de concretizare nu a indicat datoria exactă
pe fiecare serviciu.
Recurentul a susținut că apartamentul menționat este debranșat de la
sistemul de încălzire centralizat, respectiv în lipsa încălzirii, serviciul de
preparare a apei calde nu este prestat pentru a putea pretinde plata acestuia.
Vasili Krasovski a mai relatat că, la caz, nu este aplicabilă Hotărârea
Guvernului nr.191 din 19 februarie 2002, deoarece casa în care se află
apartamentul recurentului nu are etaj tehnic, subsolul nu este de uz comun,
iar alte locuri de uz comun nu sunt încălzite și nu are coloane tranzitorii ale
încălzirii centralizate.
În data de 06 iulie 2023 ÎMGFL nr.15 a depus referință asupra
recursului declarat de către Vasili Krasovski, prin care a solicitat respingerea
recursului ca fiind neîntemeiat. (f.d.20-22, vol.I)
Ulterior, Vasili Krasovski în data de 06 iunie 2024 a depus explicații
suplimentare la recurs. (f.d.44-45, vol.II)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) reglementează că:
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care
se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.”
Art. 432, alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) prevede că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a
aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată
5
neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii
sau analogia dreptului.”
Art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) statuează că:
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) stabilește că:
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursurilor, prevăzut la art.
434, alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține
că recurenții au respectat acest termen, or decizia instanței de apel a fost
adoptată la 21 februarie 2023, expediată lui Vasili Krasovski, prin
intermediul oficiului poștal la 27 aprilie 2023, iar ÎMGFL nr.15 prin
intermediul poștei electronice la 11 mai 2023 (f.d. 200-201).
Prin urmare, recursurile declarate de către ÎMGFL nr.15, la 16 mai 2023
și de către Vasili Krasovski, la 21 iunie 2023 sunt în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Astfel, că procedura admisibilității recursurilor va consta în
verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul
de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursurilor, la caz, 16
mai 2023 și 21 iunie 2023.
Din analiza recursului declarat de către ÎMGFL nr.15 rezultă că
aceasta a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), lit. c)
din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că,
recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.2, lit.
6
c) – interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită
îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi
extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers. La fel
nu a stabilit că instanța de apel la examinarea cauzei a apreciat arbitrar
probele prezentate de către participanții la proces.
Analizând recursul depus de către Vasili Krasovski, instanța de
recurs a stabilit că recurentul, în esență, a invocat dezacordul cu soluția
adoptată de către instanța de apel, însă nu a menționat ce norme de drept
material sau procedural au fost încălcate sau aplicate eronat de către instanța
de apel.
Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,
verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3)
din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a
stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât
mai mult că recurenții nu indică în concret asupra unor încălcări de ordin
procedural.
În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile
Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în
mod direct starea de lucruri.
În speță, completul de judecată menționează că recursurile în cauză
conțin obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de
către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate
de către ÎMGFL nr. 15 și Vasili Krasovski, nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursurilor, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual,
și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art.
433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii
recursurilor, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibile recursurile declarate de către Întreprinderea
Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 15 mun. Chișinău și de
7
către Vasili Krasovski, împotriva deciziei din data de 21 februarie 2023 a
Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
8