2ra-1236/23 — incasarea datoriei

La 16 septembrie 2021, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ Nr.13 din Chișinău (în procedura falimentului) a depus în adresa Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cerere de chemare în judecată împotriva lui Lapinschi Nicolae cu privire la încasarea datoriei.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a menționat că, Lapinschi Nicolae este proprietarul XXXXX.

Evidențiază că, aceasta a beneficiat de serviciile comunale în volum deplin, fără întreruperi, în conformitate cu normele și tarifele în vigoare

Susține că, potrivit informației privind situația despre achitarea energiei termice, Lapinschi Nicolae a acumulat până la 01 august 2021 o datorie în mărime de 2 470,24 lei.

Având în vedere circumstanțele de fapt expuse, în temeiul art. 25 alin. (1) din Legea serviciilor publice de gospodărie comunală, art. 51 din Legea cu privire la locuințe nr. 75 din 30 aprilie 2015, pct. 17, 18 din Regulamentul cu privire la modul de prestare și achitare a serviciilor locative, comunale și necomunale pentru fondul locativ, contorizarea apartamentelor și condițiile deconectării acestora de la/reconectării la sistemele de încălzire și alimentare cu apă, aprobat prin Hotărârea Guvernului RM nr. 191 din 19.02.2002, art. 10, 772, 774, 776, 858 din Codul civil, art. 9, 33, 331, 70 alin. (1), art. 73, 131 alin. (4), art. 166, 167, 174-177, 1825, 206 alin. (1), art. 248, 2762 din Codul de procedură civilă, s-a solicitat încasarea datoriei în sumă totală de 2470,24 lei, neachitate în perioada de până la 01 august 2021, pentru XXXXX.

La 25 noiembrie 2021, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ Nr.13 din Chișinău (în procedura falimentului) a depus cerere de concretizare a acțiunii, prin care s-a solicitat încasarea datoriei în sumă totală de 2136,57 lei, neachitate în perioada de până la 01 august 2021, pentru XXXXX.

Ulterior, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ Nr.13 din Chișinău (în procedura falimentului) a mai depus o cerere de concretizare a acțiunii, prin care s-a solicitat încasarea datoriei în sumă 1 totală de 2233,64 lei, pentru serviciile locativ-comunale neachitate în perioada din 01 octombrie 2019 până la 01 decembrie 2020, pentru XXXXX.

Prin hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 20 iulie 2022, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ Nr.13 din Chișinău (în procedura falimentului) a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a solicitat casarea hotărârii menționate, emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii și încasarea cheltuielilor de judecată din contul pârâtului.

La 05 decembrie 2022, Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ Nr.13 din Chișinău (în procedura falimentului) a depus cerere de apel motivată, potrivit căreia în baza datelor din informația despre achitarea serviciilor locativ-comunale de către locatar, anexată la dosar, pentru perioada ianuarie 2015 – februarie 2022, în luna noiembrie 2019 și septembrie 2020 se arată clar că datoria acumulată pentru XXXXX, până la moment nu a fost achitată suma de 34,25 lei, de intimatul/pârât Lapinschi Nicolae.

Prin decizia din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 13 în procedură de faliment. S-a casat hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) din 20 iunie 2022, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL nr. 13 în procedura de faliment către Lapinschi Nicolae cu privire la încasarea datoriei și s-a emis o nouă hotărâre, potrivit căreia: S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de ÎMGFL nr. 13 în procedura de faliment. S-a încasat din contul lui Lapinschi Nicolae datoria în sumă de 34,25 lei, pentru perioada 01.10.2019 – 01.12.2020. S-a încasat din contul lui Lapinschi Nicolae în beneficul statului taxa de stat în sumă de 202,50 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că datoria intimatului/pârâtului constituie 34,25 lei, fapt ce rezultă din facturile eliberate pentru perioada de la 01 octombrie 2019 până la 01 decembrie 2020, la caz nefiind necesară respectarea procedurii prealabile de judecare a cauzei.

Instanța de apel a menționat că, dat fiind că în termenul indicat în facturile de plată, pârâtul/intimatul Lapinschi Nicolae nu și-a executat obligația de plată, ÎMGFL nr. 13 s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată în vederea încasării silite a acesteia.

Instanța de apel a notat că, este eronată concluzia primei instanțe cu privire la respingerea acțiunii pe motiv că pârâtul Lapinschi Nicolae, pentru 2 perioada 01.10.2019 – 01.12.2020, nu ar avea datorii. Or, odată cu deschiderea contului personal din fișa locuinței pe numele Lapinschi Nicolae, locatar (pârât) a acceptat prestarea serviciilor de ÎMGFL nr. 13, fapt ce se confirmă prin înregistrarea și primirea bonurilor de plată. Mai mult ca atât, locatarul (pârât) nu a contestat bonurile de pentru serviciile prestate, fapt ce indică acordul tacit la calitatea serviciilor prestate.

Instanța de apel a constatat că, obligațiunea de achitare a costului serviciilor prestate urmează a fi pusă în sarcina beneficiarului, în speță proprietarul/locatarul XXXXX. Or, pârâtul nu a achitat costul serviciilor locative, iar datoria formată pentru serviciile locativ comunale constituie în total suma de 34,25 lei, pentru perioada de la 01 octombrie2019 până la 01 decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin informația despre calculul și achitarea serviciilor comunale, precum și copiile ultimelor facturi expediate la adresa de consum, anexate.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că, dat fiind că acțiunea reclamantei/ apelantei ÎMGFL nr. 13 din Chișinău, în procedura falimentului, a fost admisă integral, intimatul/pârâtul urmează a fi obligat la plata taxei de stat în beneficiul statului în mărime de 202,50 lei.

La 11 august 2023, Lapinschi Nicolae a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs împotriva deciziei din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a solicitat casarea integrală a deciziei din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și menținerea hotărârii din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel.

Recurentul a susținut că, hotărârea din 20 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru este legală și întemeiată, iar decizia din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău este neîntemeiată, motiv pentru care urmează a fi casată.

În drept, s-au invocat prevederile art. 85 alin. (4), art. 429 alin. (1), (2) și (3), art. 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

La 31 ianuarie 2025, Lapinschi Nicolae a depus în adresa Curții Supreme de Justiție suplimentul la cerere de recurs, prin care suplimentar s-a solicitat repararea prejudiciului material, moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pe parcurs, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului depus de către Lapinschi Nicolae, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul declarat. 3

Însă, deși la 03 februarie 2025, intimatul a recepționat scrisoarea electronică, până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referința.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative, prevede că: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”

Din sensul normei de drept citate supra rezultă că, legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de către Lapinschi Nicolae, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, motiv pentru care va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

Art. 432 alin. (1) – (5) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. (2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; 4 b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. (5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023): „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia din temeiurile prevăzute la art. 433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului – 11 august 2023.

Din analiza recursului declarat de către Lapinschi Nicolae, rezultă că drept temei de admisibilitate au fost invocate prevederile art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, precum că instanța judecătorească a apreciat arbitrar probele, fapt ce a dus la soluționarea greșită a cauzei.

Subsecvent, prin prisma temeiurilor invocate în susținerea recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit că normele de drept material sau procedural au fost încălcate sau aplicate 5 eronat de către Curtea de Apel Chișinău la emiterea deciziei din 16 februarie 2023.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu a stabilit săvârșirea de către instanțele ierarhic inferioare a altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) al art. 432 din Codul de procedură civilă, că aprecierea probelor de către instanța de apel a fost arbitrară și nici nu a identificat alte erori, care au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul formulat conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost supuse controlului de temeinicie și legalitate de către instanța de apel, care a dat acestora o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, argumentele invocate de către Lapinschi Nicolae nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de către Lapinschi Nicolae împotriva deciziei din 16 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,