3ra-374/24 — Contestarea actelor administrative

3ra-374/24 — Contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

ÎNCHEIERE

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus Casa Națională de Asigurări

Sociale,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Mihail Moisei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea

emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 3ra-374/24

NR. PIGD 2-22012395-01-3ra-26042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare

a ei.

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,

Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,

15 ianuarie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Directorul

general Elena Țîbîrnă, în interesele Casei Naționale de Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

IGP al MAI a fost încetat raportul de serviciu cu agentul - șef adjunct Moisei Mihail

Ion (R-041491), subofițer superior al Serviciului gardă al secției coordonare

operațională a Inspectoratului de Poliție Soroca al IGP al MAI, în temeiul art. 38

alin. (1) lit. c) din Legea nr.288/2016, după acumularea vechimii în muncă ce

permite dreptul la pensie. La 15 octombrie 2021, a înaintat către Oficiul Teritorial

Soroca al CNAS cerere de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, prezentând

documentele necesare. Prin decizia Oficiului Teritorial Soroca al CNAS

nr.21/2021/45661 din 27 octombrie 2021, i-a fost refuzată stabilirea pensiei pentru

vechime în muncă.

că contravine prevederilor legale, la 26 noiembrie 2021, reclamantul Mihail

Moisei, prin intermediul avocatului, a expediat în adresa CNAS cerere prealabilă

prin care a solicitat verificarea legalității deciziei Oficiului Teritorial Soroca din 27

octombrie 2021 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei, anularea acesteia

și emiterea deciziei de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă. Cererea indicată

a fost înregistrată la CNAS la data de 01 decembrie 2021. La 27 decembrie 2021 a

expediat în adresa CNAS o cerere prin care a solicitat răspuns la cererea prealabilă.

La 10 ianuarie 2022, a recepționat scrisoarea, prin care CNAS i-a comunicat că, la

15 decembrie 2021, a fost expediat răspuns la cererea prealabilă, cu nr.M-2263/21,

în adresa avocatului, care a fost recepționat la 20 decembrie 2021. La această

scrisoare a fost anexată copia unei scrisori adresate avocatului, datată cu 15

decembrie 2021, care ar fi fost expediată în adresa avocatului.

către avocat nu a fost primit. Din anexa scrisorii recepționate la 10 ianuarie 2022,

a rezultat că cererea prealabilă semnată de avocat a fost lăsată fără examinare. În

aceste condiții, se consideră justificată inițierea unei acțiuni în instanță pentru

apărarea dreptului legal la pensie.

29 de zile calendaristice, dintre care, în perioadele 19.01.2007 - 08.08.2008 și

05.07.2013 - 20.05.2019, a ocupat funcția de polițist al izolatorului de detenție

preventivă al CRP/IP Soroca. Conform art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.

78/1994, această funcție beneficiază de înlesniri, fiind echivalată cu 2 luni vechime

în muncă pentru fiecare lună lucrată.

acordarea pensiei pentru vechime în muncă, invocând că, în conformitate cu art. 13

lit. a) din Legea nr. 1544/1993, este necesară o vechime de minimum 25 de ani.

CNAS a argumentat că documentele prezentate confirmă doar 17 ani, 7 luni și 29

de zile, întrucât perioadele de activitate din izolator, recunoscute ca stagiu cu

înlesniri prin Ordinul MAI nr. 96/2018, depășesc prevederile Hotărârii Guvernului

nr. 78/1994. Deși motivația refuzului este neclară, se înțelege că CNAS nu

consideră perioadele respective ca stagiu de muncă cu înlesniri. Această

interpretare a normelor legale în raport cu situația speței o consideră eronată.

de detenție preventivă al CPR IP Soroca se încadrează întocmai în cerințele

normelor legale inserate la art.48 din Legea nr.1544/1993 și pct.8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr.78/1994, prevederi, care sunt obligatorii spre executare.

CNAS ignoră dispozițiile Legii nr. 1544/1993 și ale Hotărârii Guvernului nr.

78/1994, acționând în detrimentul dreptului constituțional la pensie, justificându-și

poziția printr-o interpretare eronată a prevederilor legale și plasând Ordinul MAI

nr. 96/2018 în rândul actelor ilegale. Consideră că acțiunile CNAS i-au cauzat

prejudicii materiale și morale, generându-i un sentiment de descurajare și

discriminare, întrucât este tratat diferit față de colegii săi, față de care cerințele

legale au fost aplicate corect.

Teritorial Soroca al CNAS nr. 21/2021/45661 din 27 octombrie 2021 privind

respingerea cererii de stabilire a pensiei, considerând-o neîntemeiată, și obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită o decizie de stabilire a pensiei pentru

vechime în muncă, conform art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din

21.02.1994, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

a fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca

nr.21/2021/45661 din 27 octombrie 2021 privind respingerea cererii de stabilire a

pensiei lui Moisei Mihail, decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-

2263/21 din 15 decembrie 2021 și nr. M -2481 din 5 ianuarie 2022 emise la

soluționarea cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să

emită actul administrativ individual, prin care să dispună stabilirea și achitarea

pensiei pentru vechime în muncă lui Mihail Moisei în temeiul Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 12 octombrie 2021,

ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 00 luni și 22 zile. În partea încasării

cheltuielilor de judecată acțiunea s-a respins.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 17 noiembrie 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din

17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

reclamantului/intimat, astfel cum au fost susținute în cursul judecării litigiului, au

fost corect apreciate de prima instanță, care a constatat în mod just că acțiunea

reclamantului este întemeiată, iar decizia contestată contravine prevederilor legale.

Totodată, instanța de apel a reținut că toate circumstanțele relevante pentru

soluționarea cauzei au fost pe deplin stabilite și clarificate de către prima instanță.

urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru

deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt entitățile care

cad sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21

februarie 1994 (în vigoare la data inițierii procedurii administrative).

respectarea cumulativă a două condiții, pentru calcularea vechimii în munca, cu

acordarea înlesnirilor reglementate de lit. d) pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 (în vigoare la data inițierii procedurii): solicitantul să-și

execute serviciul într-o instituție subdiviziunea căreia este în pct. 8 a Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în

închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici.

materialele cauzei, instanța de apel a constatat că, prima instanță întemeiat a reținut

că Mihail Moisei întrunește condițiile menționate, iar subdiviziunile în care a

activat și se discută în prezenta cauză pentru perioada 19 ianuarie 2007 - 08 martie

2008 și 05 iulie 2013 - 20 mai 2019, Izolatorul de detenție provizorie al CRP Soroca

și Izolatorul de detenție provizorie al IP Soroca al IGP, cad sub incidența

prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și

urmează a fi calculată cu avantaje (2:1), iar argumentele apelantului în acest sens

sunt neîntemeiate.

sunt întemeiate, iar prima instanță corect a ajuns la concluzia de a fi admisă

acțiunea și a constatat ca ilegal refuzul autorității publice și a obligat Casa

Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil în

privința reclamantului Mihail Moisei prin care să dispună stabilirea și achitarea

pensiei pentru vechime în serviciu lui Mihail Moisei în temeiul Legii asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, ținând cont de vechimea în muncă

de 25 ani 00 luni și 22 zile, or acesta întrunește condițiile art.13 a Legii asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, adică vechimea

necesară în muncă de 25 ani 00 luni 22 zile, ce permite dreptul la pensie.

decembrie 2023, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 1048 pentru

modificarea Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 privind calcularea vechimii în

muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul

sistemului administrației penitenciare. Aceasta a intrat în vigoare la 28 decembrie

Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, care va avea următorul conținut: „Două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis,

subdiviziuni de escortare, deținere și pază a persoanelor reținute și arestate,

izolatoare de urmărire penală, izolatoare de detenție provizorie, Centrul de

Plasament Temporar al Străinilor, case de arest și instituții destinate deținerii și

tratării bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

normele de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub

toate aspectele probelor, iar hotărîrea contestată este legală și întemeiată, adoptată

cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Naționale de Asigurări Sociale, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 februarie

2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei,

cu emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.

ARGUMENTELE RECURSULUI

se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor administrate, instanța a

aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a condus la o soluție nejustificată

și disproporționată față de situația de fapt și de drept.

în stabilirea pensiei nr.21/2021/45661 din 29 octombrie 2021, din motivul

neîntrunirii vechimii în muncă necesare de 25 ani. Astfel, CNAS confirmă o

vechime în serviciu de numai 17 ani 07 luni 29 zile.

acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum

este indicat în ordinul emis de MAI. Prin urmare, a enunțat că perioada de activitate

a intimatului în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere persoanelor

reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție

provizorie), nu oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.

pct.8 a Hotărârii Guvernului nr.78/1994, deoarece acesta a activat în cadru

serviciului de gardă al izolatorului de detenție provizorie, activitate ce nu urmează

a fi calculată cu avantaje.

includerea perioadelor calculate cu avantaje, două luni de vechime în muncă pentru

o lună de serviciu (2:1), din cadrul Izolatorului de detenție provizorie al secției

management operațional IP Soroca IGP MAI, nu este.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot

fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea

hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu

a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței

jurisdicționale.

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele

și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție

și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost

notificată recurentului la data de 22 februarie 2024, prin intermediul poștei

electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar

(f.d.95).

depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului

administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă

instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451

din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept

similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de

către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință,

nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ.

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare

a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale

atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea

aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios

administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în

concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate

și a avea succes.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea

hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],

2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea

CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages

Prestations Services c. Franței, 1996, §45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor

proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea

hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).

Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc