3ra-374/24 — Contestarea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Contestarea actelor administrative
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
3ra-374/24 — Contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
ÎNCHEIERE
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus Casa Națională de Asigurări
Sociale,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Mihail Moisei împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea
emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3ra-374/24
NR. PIGD 2-22012395-01-3ra-26042024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare
a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Chisilița,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru,
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Directorul
general Elena Țîbîrnă, în interesele Casei Naționale de Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 28 ianuarie 2022, Mihail Moisei a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului
administrativ individual de respingere a solicitării și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii, a indicat că prin Ordinul nr. 434ef din 04.10.2021 al
IGP al MAI a fost încetat raportul de serviciu cu agentul - șef adjunct Moisei Mihail
Ion (R-041491), subofițer superior al Serviciului gardă al secției coordonare
operațională a Inspectoratului de Poliție Soroca al IGP al MAI, în temeiul art. 38
alin. (1) lit. c) din Legea nr.288/2016, după acumularea vechimii în muncă ce
permite dreptul la pensie. La 15 octombrie 2021, a înaintat către Oficiul Teritorial
Soroca al CNAS cerere de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, prezentând
documentele necesare. Prin decizia Oficiului Teritorial Soroca al CNAS
nr.21/2021/45661 din 27 octombrie 2021, i-a fost refuzată stabilirea pensiei pentru
vechime în muncă.
Nefiind de acord cu decizia vizată, considerând-o lovită de nulitate pe motiv
că contravine prevederilor legale, la 26 noiembrie 2021, reclamantul Mihail
Moisei, prin intermediul avocatului, a expediat în adresa CNAS cerere prealabilă
prin care a solicitat verificarea legalității deciziei Oficiului Teritorial Soroca din 27
octombrie 2021 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei, anularea acesteia
și emiterea deciziei de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă. Cererea indicată
a fost înregistrată la CNAS la data de 01 decembrie 2021. La 27 decembrie 2021 a
expediat în adresa CNAS o cerere prin care a solicitat răspuns la cererea prealabilă.
La 10 ianuarie 2022, a recepționat scrisoarea, prin care CNAS i-a comunicat că, la
15 decembrie 2021, a fost expediat răspuns la cererea prealabilă, cu nr.M-2263/21,
în adresa avocatului, care a fost recepționat la 20 decembrie 2021. La această
scrisoare a fost anexată copia unei scrisori adresate avocatului, datată cu 15
decembrie 2021, care ar fi fost expediată în adresa avocatului.
A menționat că, răspunsul la cererea prealabilă depusă în interesul său de
către avocat nu a fost primit. Din anexa scrisorii recepționate la 10 ianuarie 2022,
a rezultat că cererea prealabilă semnată de avocat a fost lăsată fără examinare. În
aceste condiții, se consideră justificată inițierea unei acțiuni în instanță pentru
apărarea dreptului legal la pensie.
Reclamantul a precizat că a activat în cadrul MAI timp de 17 ani, 7 luni și
29 de zile calendaristice, dintre care, în perioadele 19.01.2007 - 08.08.2008 și
05.07.2013 - 20.05.2019, a ocupat funcția de polițist al izolatorului de detenție
preventivă al CRP/IP Soroca. Conform art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.
78/1994, această funcție beneficiază de înlesniri, fiind echivalată cu 2 luni vechime
în muncă pentru fiecare lună lucrată.
Casa Națională de Asigurări Sociale, prin Oficiul Teritorial Soroca, a refuzat
acordarea pensiei pentru vechime în muncă, invocând că, în conformitate cu art. 13
lit. a) din Legea nr. 1544/1993, este necesară o vechime de minimum 25 de ani.
CNAS a argumentat că documentele prezentate confirmă doar 17 ani, 7 luni și 29
de zile, întrucât perioadele de activitate din izolator, recunoscute ca stagiu cu
înlesniri prin Ordinul MAI nr. 96/2018, depășesc prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 78/1994. Deși motivația refuzului este neclară, se înțelege că CNAS nu
consideră perioadele respective ca stagiu de muncă cu înlesniri. Această
interpretare a normelor legale în raport cu situația speței o consideră eronată.
A mai reținut că, perioadele de activitate în funcție de polițist al izolatorului
de detenție preventivă al CPR IP Soroca se încadrează întocmai în cerințele
normelor legale inserate la art.48 din Legea nr.1544/1993 și pct.8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr.78/1994, prevederi, care sunt obligatorii spre executare.
CNAS ignoră dispozițiile Legii nr. 1544/1993 și ale Hotărârii Guvernului nr.
78/1994, acționând în detrimentul dreptului constituțional la pensie, justificându-și
poziția printr-o interpretare eronată a prevederilor legale și plasând Ordinul MAI
nr. 96/2018 în rândul actelor ilegale. Consideră că acțiunile CNAS i-au cauzat
prejudicii materiale și morale, generându-i un sentiment de descurajare și
discriminare, întrucât este tratat diferit față de colegii săi, față de care cerințele
legale au fost aplicate corect.
În final, reclamantul Mihail Moisei a solicitat anularea deciziei Oficiului
Teritorial Soroca al CNAS nr. 21/2021/45661 din 27 octombrie 2021 privind
respingerea cererii de stabilire a pensiei, considerând-o neîntemeiată, și obligarea
Casei Naționale de Asigurări Sociale să emită o decizie de stabilire a pensiei pentru
vechime în muncă, conform art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din
21.02.1994, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
a fost anulată decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca
nr.21/2021/45661 din 27 octombrie 2021 privind respingerea cererii de stabilire a
pensiei lui Moisei Mihail, decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. M-
2263/21 din 15 decembrie 2021 și nr. M -2481 din 5 ianuarie 2022 emise la
soluționarea cererii prealabile. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să
emită actul administrativ individual, prin care să dispună stabilirea și achitarea
pensiei pentru vechime în muncă lui Mihail Moisei în temeiul Legii asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu 12 octombrie 2021,
ținând cont de vechimea în muncă de 25 ani 00 luni și 22 zile. În partea încasării
cheltuielilor de judecată acțiunea s-a respins.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 6 decembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel
nemotivat, ulterior motivat, împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând
admiterea cererii de apel, casarea hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
din 17 noiembrie 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale și s-a menținut hotărârea din
17 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a concluzionat că revendicările
reclamantului/intimat, astfel cum au fost susținute în cursul judecării litigiului, au
fost corect apreciate de prima instanță, care a constatat în mod just că acțiunea
reclamantului este întemeiată, iar decizia contestată contravine prevederilor legale.
Totodată, instanța de apel a reținut că toate circumstanțele relevante pentru
soluționarea cauzei au fost pe deplin stabilite și clarificate de către prima instanță.
Instanța de apel a reținut că, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de
urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru
deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, sunt entitățile care
cad sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21
februarie 1994 (în vigoare la data inițierii procedurii administrative).
Totodată, a evidențiat că prevederile menționate, instituie, în mod imperativ,
respectarea cumulativă a două condiții, pentru calcularea vechimii în munca, cu
acordarea înlesnirilor reglementate de lit. d) pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78
din 21 februarie 1994 (în vigoare la data inițierii procedurii): solicitantul să-și
execute serviciul într-o instituție subdiviziunea căreia este în pct. 8 a Hotărârii
Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și să-și exercite serviciul nemijlocit în
închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și
instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor
psihici.
Prin urmare, reieșind din normele legale menționate în coraport cu
materialele cauzei, instanța de apel a constatat că, prima instanță întemeiat a reținut
că Mihail Moisei întrunește condițiile menționate, iar subdiviziunile în care a
activat și se discută în prezenta cauză pentru perioada 19 ianuarie 2007 - 08 martie
2008 și 05 iulie 2013 - 20 mai 2019, Izolatorul de detenție provizorie al CRP Soroca
și Izolatorul de detenție provizorie al IP Soroca al IGP, cad sub incidența
prevederilor pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și
urmează a fi calculată cu avantaje (2:1), iar argumentele apelantului în acest sens
sunt neîntemeiate.
Astfel, instanța de apel a conchis că pretențiile înaintate de Mihail Moisei
sunt întemeiate, iar prima instanță corect a ajuns la concluzia de a fi admisă
acțiunea și a constatat ca ilegal refuzul autorității publice și a obligat Casa
Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil în
privința reclamantului Mihail Moisei prin care să dispună stabilirea și achitarea
pensiei pentru vechime în serviciu lui Mihail Moisei în temeiul Legii asigurării cu
pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor
afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, ținând cont de vechimea în muncă
de 25 ani 00 luni și 22 zile, or acesta întrunește condițiile art.13 a Legii asigurării
cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, adică vechimea
necesară în muncă de 25 ani 00 luni 22 zile, ce permite dreptul la pensie.
În aceeași ordine de idei, instanța de apel a subliniat că, la data de 21
decembrie 2023, Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 1048 pentru
modificarea Hotărârii Guvernului nr. 78/1994 privind calcularea vechimii în
muncă, stabilirea și plata pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din
corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor
Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul
sistemului administrației penitenciare. Aceasta a intrat în vigoare la 28 decembrie
Conform pct. 1 din Hotărârea nr. 1048, se modifică lit. d) din punctul 8 al
Hotărârii Guvernului nr. 78/1994, care va avea următorul conținut: „Două luni
vechime în muncă pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis,
subdiviziuni de escortare, deținere și pază a persoanelor reținute și arestate,
izolatoare de urmărire penală, izolatoare de detenție provizorie, Centrul de
Plasament Temporar al Străinilor, case de arest și instituții destinate deținerii și
tratării bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.
În concluzie, instanța de apel a reținut că prima instanță corect a aplicat
normele de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub
toate aspectele probelor, iar hotărîrea contestată este legală și întemeiată, adoptată
cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 aprilie 2024, Directorul general Elena Țîbîrnă, în interesele Casei
Naționale de Asigurări Sociale, a declarat recurs împotriva deciziei din 21 februarie
2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei,
cu emiterea unei decizii noi prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a invocat că soluția instanței de apel este arbitrară și
se bazează pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor administrate, instanța a
aplicat eronat normele de drept material, ceea ce a condus la o soluție nejustificată
și disproporționată față de situația de fapt și de drept.
A susținut că CTAS Soroca a emis corect decizia privind respingerea cererii
în stabilirea pensiei nr.21/2021/45661 din 29 octombrie 2021, din motivul
neîntrunirii vechimii în muncă necesare de 25 ani. Astfel, CNAS confirmă o
vechime în serviciu de numai 17 ani 07 luni 29 zile.
A mai reținut că două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu se
acordă persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis și nu provizoriu cum
este indicat în ordinul emis de MAI. Prin urmare, a enunțat că perioada de activitate
a intimatului în cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere persoanelor
reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoarele de detenție
provizorie), nu oferă dreptul la calcularea vechimii în muncă cu avantaje.
A notat că activitatea lui Mihail Moisei, nu poate fi raportată la prevederile
pct.8 a Hotărârii Guvernului nr.78/1994, deoarece acesta a activat în cadru
serviciului de gardă al izolatorului de detenție provizorie, activitate ce nu urmează
a fi calculată cu avantaje.
În final, a relevat că temei de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă cu
includerea perioadelor calculate cu avantaje, două luni de vechime în muncă pentru
o lună de serviciu (2:1), din cadrul Izolatorului de detenție provizorie al secției
management operațional IP Soroca IGP MAI, nu este.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot
fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 alin. (1) Cod administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)
hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu
a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței
jurisdicționale.
Art. 246 alin. (1) și (2) Cod administrativ stabilește că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție
și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special când: h) recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost
notificată recurentului la data de 22 februarie 2024, prin intermediul poștei
electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar
(f.d.95).
Cererea de recurs a fost depusă la 24 aprilie 2024. Astfel, că recursul este
depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea sau
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească, în condițiile Codului
administrativ, exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil, bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă
instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de Casa
Națională de Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451
din Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția
pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar
baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de
către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință,
nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor
argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este
garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat
o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare
a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
admisibilitatea recursului trebuie analizată în contextul rolului și funcției legale
atribuite instanței judecătorești supreme, care constau, în principal, în asigurarea
aplicării și interpretării unitare a legii în soluționarea cauzelor de contencios
administrativ. În acest sens, orice cerere de recurs trebuie să fie motivată în
concordanță cu aceste principii fundamentale, pentru a trece filtrul de admisibilitate
și a avea succes.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (a se vedea
hotărârile CtEDO Golder c. Regatul Unit, 1975, §38; Stanev c. Bulgariei [MC],
2012, §230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se
bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (a se vedea hotărârea
CtEDO Luordo c. Italiei, 2003, §85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (a se vedea hotărârea CtEDO Levages
Prestations Services c. Franței, 1996, §45).
Curtea de la Strasbourg a mai reiterat că modul de aplicare a art. 6 din CEDO
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de specificul acestor
proceduri, urmând a se ține cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept
național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea
hotărârea CtEDO Botten c. Norvegiei, 1996, §39). La fel, conform jurisprudenței
CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6 § 1 (a se vedea hotărârea CtEDO Helmers c. Suediei, 1991, §31, 36).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h) din
Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc