3-1/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Temei legal
- Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii listelor cu candidati, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivaleaza cu nepromovarea evaluarii de catre candidatul respectiv. Articolul 13 alin. 1 din Legea nr. 26 din 10.03.2022. Declararea inadmisibilitatii cerintelor privind contestarea deciziei Comisiei de evaluare.
3-1/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la cererea de contestare depusă de
Natalia Gavrilenco
împotriva
Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor
prevăzute de Legea nr. 26/2022 privind unele masuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisiei
Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii
privind anularea deciziei din 22 decembrie 2023, adoptată de Comisie
conform art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare
(Dosarul nr. 3-1/24
Nr. PIGD 2-24000567-01-3-02012024)
Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către
Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile
de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul
invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către
candidatul respectiv. Articolul 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022.
23 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință de judecată publică cererea de contestare depusă de
Natalia Gavrilenco
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
A. Poziția reclamantei (f.d. 2-11)
La data de 30 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Natalia
Gavrilenco a depus cerere de contestare împotriva Comisiei de evaluare
investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 26/2022 privind
unele masuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele
de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisiei Vetting), terț
Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând:
− anularea deciziei Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023 cu
privire la candidatura Nataliei Gavrilenco, candidat la Colegiul
pentru selecția și evaluarea judecătorilor al Consiliului Superior al
Magistraturii;
− obligarea Comisiei Vetting să admită cererea Nataliei Gavrilenco
de retragere din concurs fără blamarea cu calificativul
„Nepromovat”/„Necalificat”, inclusiv să disemineze în public prin
implicarea serviciului său de presă a informației despre admiterea
cererii Nataliei Gavrilenco de retragere din concurs fără utilizarea
calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”.
În motivarea cererii de contestare reclamanta Natalia Gavrilenco a
invocat că, prin hotărârea nr. 79/6 din 15 aprilie 2022, plenul Consiliului
Superior al Magistraturii a inițiat concurs pentru desemnarea unui membru
în componența Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din
rândul reprezentanților societății civile.
Reclamanta a precizat că anunțul privind lansarea acestui concurs a fost
publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 141-150 din 13 mai
2022, iar potențialii candidați din rândul societății civile puteau depune la
1
Consiliul Superior al Magistraturii cererile de participare la concurs până pe
data de 23 mai 2022 inclusiv.
Reclamanta a subliniat că la 23 mai 2022 a depus cererea de participare
și dosarul la Consiliul Superior al Magistraturii și a solicitat să fie acceptată
candidatura sa pentru calitatea de membru în componența Colegiului de
evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul reprezentanților societății
civile, fiind reprezentant al mediului academic – asistent universitar la
Universitatea de Stat din Moldova și profesor de discipline juridice la
colegiul Alexei Mateevici din Chișinău.
Reclamanta a indicat că la 9 iunie 2022, Președintele interimar al
Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, a remis lista
candidaților la funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor
judecătorilor, din rândul societății civile, în vederea inițierii procedurii de
evaluare către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor. În acea listă era indicată doar subsemnata Natalia Gavrilenco.
Pe data de 23 iunie 2023, prin intermediul unui e-mail transmis de pe
adresa vasile.turcan@csm.md (consultant superior în cadrul aparatului
CSM), a fost informată despre adoptarea Legii nr. 147 privind selecția și
evaluarea performanțelor judecătorilor la data de 21 iunie 2023 și i s-a
solicitat prin poșta electronică să reconfirme disponibilitatea de a participa
la concursul pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru
selecția și evaluarea judecătorilor din partea societății civile.
La data de 26 iunie 2023 Natalia Gavrilenco a exprimat disponibilitate
de a participa la concurs la fel prin intermediul unui e-mail transmis pe adresa
vasile.turcan@csm.md și secretariat@csm.md.
Pe 31 iulie 2023, Natalia Gavrilenco a depus la Consiliul Superior al
Magistraturii, pe numele președintelui interimar Sergiu Caraman, o cerere de
completare a dosarului de participare la concurs.
La data de 1 decembrie 2023, reclamanta a primit un e-mail de pe adresa
secretariat@vettingmd.eu prin care a fost informată că Comisia Vetting
anticipează că va iniția evaluarea subsemnatei, în baza Legii nr.26/2022, în
2
următoarele săptămâni. Despre inițierea evaluării propriu-zise, urmând să fie
informată suplimentar.
Având în vedere că trecuseră peste patru luni de la confirmarea
disponibilității reclamantei de a participa la concurs și mai bine de un an și
jumătate de la depunerea inițială a aplicației, aceasta a decis să se retragă.
Decizia a fost motivată de durata excesiv de lungă a procedurii, precum și de
acceptarea unei oferte de muncă în domeniul său de activitate. Contractul
semnat cu o companie din străinătate prevedea inițial un minim de 12 ore
săptămânal pentru prestarea serviciilor de consultanță, urmând ca, în toamna
anului 2023, să i se ofere oportunitatea de a lucra cu normă întreagă.
Astfel, la data de 4 decembrie, reclamanta a depus o cerere la Consiliul
Superior al Magistraturii prin care a notificat retragerea sa din concursul
pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea
judecătorilor din partea societății civile. Această decizie a fost fundamentată
pe declarația sa pe proprie răspundere, conform căreia și-a asumat obligația
de a informa autoritățile competente despre orice schimbare a situației
personale care ar putea afecta îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin.
(1) lit. b) și c) și alin. (3) din Legea privind statutul judecătorului
(reprezentanții societății civile).
Pe data de 7 decembrie 2023, Comisia Vetting a anunțat inițierea
procesului de evaluare a candidaților pentru funcțiile din cele două Colegii
specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a
candidaților non-judecători pentru funcțiile vacante din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii. În aceeași zi, pe site-ul oficial al Comisiei Vetting,
a fost publicată lista celor 11 subiecți supuși evaluării, respectiv candidați
pentru funcțiile de la Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și
Colegiul disciplinar al judecătorilor. Numele reclamantei nu era inclus pe
această listă.
Reclamanta a specificat că înainte de a începe efectiv procesul de
evaluare, Comisia de Vetting a luat în considerare cererea de retragere din
concurs a reclamantei, a înțeles corect motivele invocate de aceasta și nu a
inclus-o pe lista subiecților supuși evaluării sau a candidaților pentru
funcțiile din cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor și
Colegiului disciplinar al judecătorilor.
3
Cu toate acestea, ulterior, Comisia de Vetting s-a conformat
dispozițiilor legale. Pe data de 26 decembrie 2023, reclamanta a fost
informată, printr-un e-mail transmis de Comisie, că într-o ședință închisă din
22 decembrie 2023, s-a decis, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022,
că retragerea sa din concurs este echivalentă cu nepromovarea evaluării. În
concluzia deciziei, Comisia a calificat retragerea din concurs drept
echivalentă cu „Necalificarea” candidaturii.
În aceeași zi, 26 decembrie 2023, la scurt timp după adoptarea deciziei
Comisiei Vetting, în spațiul public au început să apară mai multe articole
informaționale care relatau despre retragerea reclamantei din concurs și
despre faptul că, potrivit Comisiei Vetting, retragerea sa a fost echivalată cu
nepromovarea evaluării.
A menționat că informația oficială a fost publicată de Comisia Vetting
pe site-ul său oficial și pe pagina de Facebook abia la ora 17:21. Cu toate
acestea, articolele din presă și de pe canalele de Telegram au început să fie
publicate încă de la ora 15:48, ceea ce indică faptul că presa a avut acces la
informații despre retragerea reclamantei cu mult înainte ca aceasta să fie
comunicată oficial de către Comisie.
Pe 26 decembrie 2023, numele reclamantei a apărut primul pe lista
subiecților supuși evaluării pentru funcțiile din cadrul Colegiului pentru
selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiului disciplinar al judecătorilor.
În dreptul numelui său a fost menționat calificativul „Nepromovat”, aceasta
înainte ca reclamanta să își exprime acordul pentru publicarea deciziei.
În contextul transparenței, reclamanta consideră că o decizie de acest
tip ar trebui să fie clar motivată, lucru care lipsea din Decizia din 26
decembrie 2023. Cu toate acestea, în dimineața zilei de 27 decembrie 2023,
la ora 08:49, reclamanta și-a dat acordul pentru publicarea deciziei și a
notificat Comisia Vetting în acest sens, considerând că nu are nimic de
ascuns.
În dispozitivul deciziei din 26 decembrie 2023 a fost menționat un alt
calificativ, „Necalificare”, pe care reclamanta îl consideră denigrator și
neadevărat, deși prezentat ca fiind „legal”.
4
Această situație a generat un val de reacții, reclamanta primind
numeroase apeluri și mesaje de la colegii săi din mediul academic și
instituțiile de drept, care întrebau despre motivul pentru care a fost calificată
drept „Nepromovată” sau „Necalificată”. În opinia publicului, aceste
calificative sugerează că reclamanta nu ar fi trecut procesul de evaluare, deși
adevăratele motive și contextul retragerii nu sunt cunoscute. Reclamanta
consideră că această concluzie, percepută ca fiind „legală”, este un fals care
denaturează realitatea și îi afectează imaginea.
Reclamanta, cu o experiență profesională de peste cinci ani în
domeniul juridic, a desfășurat activități semnificative pentru promovarea
educației juridice în școli, colegii și universități. Este autor și co-autor al mai
multor articole și manuale de specialitate juridică și a colaborat cu diverse
organizații și proiecte din domeniul justiției, cum ar fi ABA Rolli Moldova,
National Center for State Courts, Centrul de Leadership pentru Justiție și
altele. De asemenea, a contribuit la formarea mai multor generații de grefieri
și juriști, activând ca profesor la Colegiul „Alexei Mateevici” și asistent
universitar la Universitatea de Stat din Moldova. Activitățile sale
educaționale au fost prezentate în mass-media, subliniind succesul
eforturilor sale de a promova educația juridică.
Reclamanta consideră că toate aceste realizări au contribuit la
construirea unei reputații de persoană integră și profesionistă. Dreptul la o
bună reputație, pe care îl consideră esențial, a fost însă grav afectat de decizia
Comisiei Vetting de a-i atribui calificativele „Nepromovat” și „Necalificat”,
în urma retragerii sale din concurs. Retragerea a fost determinată de durata
excesiv de lungă a procedurii, care s-a întins pe o perioadă de aproximativ
doi ani, precum și de acceptarea unei oferte de muncă atractive, care a impus
o reevaluare realistă a priorităților personale.
Reclamanta subliniază că această retragere nu ar trebui percepută ca o
lipsă de competență sau de integritate, ci mai degrabă ca o decizie personală,
întemeiată pe circumstanțe specifice. În schimb, calificativele publicate de
Comisia Vetting au generat percepții negative în rândul colegilor săi din
mediul academic și instituțiile de drept, afectând imaginea și drepturile sale
personale. De asemenea, consideră că aceste calificative stigmatizante,
publicate fără o evaluare corectă și obiectivă, au consecințe grave asupra
5
șanselor sale de a participa la viitoare concursuri sau selecții profesionale,
afectându-i parcursul profesional pe termen lung.
Reclamanta consideră că decizia Comisiei a fost insuficient motivată
și că publicarea acestor concluzii defăimătoare a avut un impact negativ
disproporționat asupra reputației și carierei sale. Ea subliniază importanța
respectării dreptului la imagine și reputație și solicită recunoașterea faptului
că retragerea sa din concurs nu ar trebui să fie echivalată cu o nepromovare
sau o necalificare.
Reclamanta subliniază că, în calitatea la care a aspirat inițial, aceea de
membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din rândul
reprezentanților societății civile, s-ar fi aflat în raporturi atipice de muncă.
Conform art. 5 din Codul Muncii nr. 154/2003, reglementarea raporturilor
de muncă se bazează pe principii fundamentale, inclusiv libertatea muncii,
care implică dreptul la munca liber aleasă, dreptul dispunerii de capacitățile
proprii și libertatea de a-și alege profesia sau ocupația. Articolul 6 din același
cod reafirmă că orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă, a
profesiei și activității sale. În cazul reclamantei, această libertate a fost însă
umbrită de stigmatizarea asociată calificativului „Nepromovat” pentru un
concurs la care nu a participat efectiv.
Participarea la concursuri publice este, în opinia reclamantei, o
manifestare a libertății individuale, iar renunțarea la o astfel de participare
reprezintă, de asemenea, o expresie a acestei libertăți. Participarea la
concursuri publice nu poate fi impusă, iar retragerea dintr-un concurs nu ar
trebui sancționată prin calificative denigratoare, așa cum prevede art. 14 alin.
(1) din Legea nr. 26/2022. Reclamanta susține că decizia sa de retragere nu
a fost motivată de rea intenție și nu a afectat drepturile altor persoane, ci a
rezultat din prioritatea acordată unui loc de muncă în detrimentul funcției de
membru al colegiului. Cu toate acestea, retragerea a fost urmată, în 22 de
zile, de calificativul „Necalificat”, o etichetă pe care reclamanta o consideră
nedreaptă și disproporționată.
Reclamanta contestă sancțiunea automată impusă de Legea nr.
26/2022, potrivit căreia retragerea din concurs, indiferent de motiv, este
echivalată cu nepromovarea evaluării. Aceasta consideră că o astfel de
prevedere contravine scopului legii, care este acela de a atrage cei mai buni
candidați, dar care, din cauza riscului de a fi stigmatizați în cazul retragerii,
6
ar putea fi descurajați să participe. Retragerea din concurs poate fi dictată de
circumstanțe personale neprevăzute, iar calificativul „Necalificat” impus în
mod automat este perceput ca defavorabil și manipulatoriu, afectând numele,
onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantei, precum și viața
sa privată.
Această sancțiune automată, aplicată fără a ține cont de specificul
cazului, interferează cu dreptul reclamantei la autonomie personală și cu
capacitatea sa de a dezvolta relații profesionale sau de afaceri. Reclamanta
invocă dreptul la viață privată, care include dreptul de a forma și dezvolta
relații cu alte persoane, inclusiv relații profesionale, și consideră că decizia
Comisiei Vetting îi afectează grav aceste drepturi fundamentale.
Reclamanta semnalează că, în procesul de evaluare, Comisia de
Vetting nu a considerat necesar să o audieze pentru a clarifica motivele
retragerii sale din concurs, chiar dacă acestea ar fi putut părea neserioase sau
ar fi generat suspiciuni. În opinia sa, cererea sa de retragere a fost mai bine
motivată decât decizia emisă de Comisie, care se limitează la o simplă
referire la o normă legală, fără a aprecia motivele retragerii sau a interpreta
corect spiritul legii. Aceasta consideră că decizia Comisiei se bazează pe o
aplicare formală și mecanică a legii, care contravine principiilor morale,
bunului simț și dreptului.
Reclamanta subliniază că Legea nr. 26/2023 ignoră eventualele
motive obiective care ar putea împiedica participarea unui candidat la un
concurs, cum ar fi plecarea din țară, problemele de sănătate, decesul sau
obligația de a îngriji un copil. În toate aceste situații, calificativul aplicat
rămâne același – „Nepromovat” sau „Necalificat” – ceea ce, în opinia sa,
reprezintă o absurditate. Ea atrage atenția că asemenea absurdități nu ar
trebui să fie consacrate prin norme legale.
Decizia Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023, potrivit reclamantei,
se rezumă la o simplă invocare a articolului 13 din Legea nr. 26/2022, care
permite, în mod inechitabil, aplicarea unei sancțiuni ce afectează drepturi
fundamentale ale persoanei, precum dreptul la nume, onoare, demnitate și
reputație profesională, dar și dreptul la viață privată. Reclamanta consideră
că această sancțiune intervine în mod nejustificat în exercitarea liberă a altor
drepturi, cum ar fi dreptul de a fi membru al Colegiului de evaluare a
performanțelor judecătorilor sau dreptul de a participa la un concurs public.
7
În acest context, reclamanta susține că decizia Comisiei este neproporționată
și contravine principiilor fundamentale ale drepturilor omului.
Reclamanta atrage atenția asupra faptului că articolul din lege care
prevede doar două împuterniciri pentru instanța de judecată – respingerea
cererii de contestare sau dispunerea reevaluării candidaților care nu au
promovat evaluarea – nu poate fi aplicat în cazul său. Acest lucru se
datorează faptului că reclamanta nu se află în situația de a nu fi promovat
efectiv evaluarea. În consecință, o decizie privind reevaluarea sa ar fi
complet alogică și nelegitimă în raport cu circumstanțele retragerii sale din
concurs.
În final, reclamanta a solicitat Curții Supreme de Justiție următoarele:
1) Anularea Deciziei Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023,
adoptată în privința sa, Natalia Gavrilenco.
2) Obligarea Comisiei Vetting:
− Să admită cererea sa de retragere din concurs fără să fie aplicate
calificativele „Nepromovat” sau „Necalificat”.
− Să disemineze public, prin intermediul serviciului său de presă,
informația despre admiterea cererii de retragere din concurs,
fără utilizarea calificativelor „Nepromovat” sau „Necalificat”.
La data de 8 februarie 2024, Natalia Gavrilenco, reprezentată de
avocatul Vladimir Grosu a depus cerere de concretizare/completare a
pretențiilor, prin care a concretizat acțiunea formulată în instanță,
completând pretențiile sale după cum urmează (f.d. 121):
1) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința sa
pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către această
instituție;
2) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023,
care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”;
3) anularea Deciziei Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie
2023 adoptate în privința sa;
4) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să admită cererea sa de
retragere din concurs fără aplicarea calificativului
„Nepromovat”/„Necalificat”;
8
5) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public,
inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat
informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de
presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără
utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”;
6) încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de
30000 lei;
7) încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a serviciilor
de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora va fi
concretizată pe parcursul examinării cauzei.
Totodată, reclamanta și-a rezervat dreptul de a concretiza pretențiile în
funcție de hotărârea Curții Constituționale.
B. Poziția pârâtului (f.d. 89-96)
Prin referința depusă la data de 31 ianuarie 2024, Comisia
independentă de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de
judecător al Curții Supreme de Justiție / Comisia Vetting a solicitat
respingerea cererii de contestare înaintate de către Natalia Gavrilenco.
În motivarea solicitărilor sale Comisia independentă de evaluare
externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție / Comisia Vetting a menționat că, Comisia este un organ
special ad-hoc, creat pentru o perioadă limitată de timp, necesară evaluării
externe a tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a candidaților la
funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum și pentru evaluarea
altor categorii de candidați, conform prevederilor Legilor nr. 65/2023 și
nr.252/2023. Acest fapt i-a conferit un statut distinct față de cel al unei
autorități publice în sensul Codului administrativ.
Scopul principal al administrației publice este satisfacerea, în mod
regulat și continuu, a unor cerințe esențiale comune întregii colectivități
umane, care depășesc prin amploarea lor posibilitățile particularilor. În acest
context, s-a evidențiat faptul că, deși Comisia a acționat în baza Legii
nr.26/2022, aceasta a fost diferită de comisia prevăzută la art. 3 din aceeași
lege.
Totodată, Comisia a evaluat candidații pentru poziția de membru al,
inter alia, Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor, în temeiul art.22
9
alin. (12) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor
și modificarea unor acte normative nr. 252/2023.
Pârâtul a subliniat că reclamanta și-a fundamentat cerințele pe
prevederile art. 224 (Hotărârile instanței de judecată) alin. (1) lit. a) (anularea
totală sau parțială a actului administrativ individual) și lit. c) (obligarea la
acțiune, tolerare sau inacțiune) din Codul administrativ. Cu toate acestea,
aceste prevederi nu au fost aplicabile în speță, având în vedere că art. 14
alin.(8) din Legea nr. 26/2022 stipulează în mod expres care sunt
alternativele disponibile pentru instanța de judecată în examinarea
contestațiilor împotriva deciziilor Comisiei de evaluare.
Conform acestei legi, completul de judecată special din cadrul Curții
Supreme de Justiție poate adopta doar două decizii:
− respingerea cererii de contestare;
− admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării
candidaților care nu au promovat evaluarea, în cazul în care se
constată existența unor erori procedurale grave ce afectează
caracterul echitabil al procedurii și a circumstanțelor care puteau
conduce la promovarea evaluării.
Astfel, Legea nr. 26/2022, care reglementează procesul de evaluare a
candidaților, prevede în mod exhaustiv alternativele legale ale instanței, iar
reclamanta, deși a fost conștientă de acestea (așa cum a indicat chiar în
cererea sa de chemare în judecată, la pct. 43), a ales deliberat să înainteze
cerințe inadmisibile, bazându-se pe prevederi legale irelevante.
Mai mult decât atât, s-a subliniat că, în acest caz, Comisia Vetting nu
avea competența să admită sau să respingă cereri de retragere din concurs,
deoarece această competență revenea exclusiv Consiliului Superior al
Magistraturii, care era organul responsabil cu organizarea concursului.
Deși reclamanta a recunoscut că a depus cererea de retragere din
concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, aceasta a solicitat inexplicabil
instanței de judecată să oblige Comisia Vetting să admită cererea de
retragere, deși acest aspect nu intră în atribuțiile acesteia.
Comisia a acționat în baza prevederilor Legii nr. 65/2023 și a
propriului regulament de organizare și funcționare. Legea nr. 26/2022 a fost
10
aplicabilă Comisiei doar în ceea ce privește procedura și criteriile de
evaluare.
A menționat că, Comisia nu a fost obligată să dețină un dosar al
candidatului, deoarece aceasta a acționat conform propriilor reguli, chiar
dacă a utilizat criteriile și procedura stabilite printr-o altă lege (nr. 26/2022).
Mai mult, așa cum a fost confirmat chiar de către reclamantă, aceasta și-a
retras cererea înainte ca Comisia să inițieze procesul de evaluare. În
consecință, nu putea exista un dosar al reclamantei în cadrul Comisiei.
A notat că din conținutul art. 13 alin. (1) din Legea privind unele
măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26/2022 rezultă în mod
clar că retragerea unui candidat din concurs se echivalează cu nepromovarea
acestuia în cazul în care retragerea are loc după data la care organul
responsabil cu organizarea alegerilor în speță, Consiliul Superior al
Magistraturii transmite către Comisia de evaluare lista candidaților.
În speță, la data de 29 septembrie 2023, în conformitate cu art. 9
alin.(1) din Legea nr. 26/2022, Comisia a recepționat de la Consiliul Superior
al Magistraturii lista candidaților care au aplicat pentru funcția de membru
al Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor. Ulterior, la data de 4
decembrie 2023, reclamanta a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o
cerere prin care a solicitat retragerea din concursul organizat pentru alegerea
membrilor Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor.
Astfel, este evident că, în speță, s-au întrunit condițiile prevăzute de
art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, în sensul că reclamanta s-a retras din
concurs după data la care Comisia a recepționat lista candidaților (care
includea și candidatura reclamantei) de la Consiliul Superior al
Magistraturii. Acest fapt a determinat, conform prevederilor art. 13 alin. (1)
din Legea nr. 26/2022, echivalarea retragerii din concurs cu nepromovarea
evaluării.
Comisia a subliniat că echivalarea unei astfel de retrageri ulterioare
din concurs cu nepromovarea evaluării nu a reprezentat o discreție a
Comisiei. Acest aspect rezultă în mod clar din formularea textului art. 13
alin. (1) din Legea nr. 26/2022, care utilizează expresia „se echivalează” și
11
nu „poate fi echivalat” sau alte forme similare ce ar sugera o posibilitate, și
nu o obligație.
În acest sens, Comisia nu a întreprins nicio acțiune cu privire la
retragerea reclamantei din concurs, nu a evaluat candidatul retras și nici nu
a analizat sau verificat motivele retragerii. Comisia s-a limitat doar la
constatarea, printr-o decizie, a unui fapt care se aplică ipso jure.
De asemenea, trebuie menționat că reclamanta și-a depus cererea de
participare la data de 22 mai 2022. La acel moment, prevederile art. 13
alin.(1) din Legea nr. 26/2022 erau deja în vigoare, astfel încât reclamanta
era conștientă de consecințele unei eventuale retrageri a cererii sale.
Totodată, la data de 26 iunie 2023, reclamanta și-a reconfirmat, la solicitarea
Consiliului Superior al Magistraturii, disponibilitatea de a participa la
concurs, acceptând în mod cert să devină subiect al Legii nr. 26/2022, cu
toate consecințele legale aferente.
Din conținutul Deciziei rezultă cu certitudine că nu a avut loc nicio
evaluare a reclamantei, contrar afirmațiilor eronate ale acesteia. De fapt, o
astfel de evaluare nici nu putea avea loc, deoarece, în speță, nepromovarea
reclamantei a survenit în virtutea legii (conform art. 13 alin. (1) din Legea
nr. 26/2022) ca urmare a retragerii sale din concurs, și nu ca rezultat al unei
evaluări realizate conform procedurii prevăzute de Legea nr. 26/2022.
Prin urmare, sunt irelevante alegațiile reclamantei referitoare la
crearea unui pretins pericol iminent și pentru viitor din cauza absenței unei
evaluări corecte și obiective, întrucât o astfel de evaluare nici nu ar fi fost
posibilă în contextul retragerii din concurs.
Comisia nu era obligată și nici măcar nu avea dreptul să o audieze pe
reclamantă sau să aprecieze motivele retragerii acesteia, contrar afirmațiilor
eronate ale reclamantei.
În acest context, se subliniază că reclamanta, în loc să respecte
cerințele legale, a recurs din nou la critica prevederilor Legii nr. 26/2022,
susținând că acestea contravin moralei, bunului simț și mai multor principii
de drept. Totuși, reclamanta nu și-a îndeplinit obligația legală de a argumenta
și demonstra temeiurile pentru admiterea contestațiilor, așa cum sunt
prevăzute la art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022.
12
C. Poziția terțului (f.d. 78-79)
Prin referința depusă la data de 30 ianuarie 2024, ora 13:36, prin
intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a reiterat
circumstanțele de fapt ale speței și a subliniat că actul contestat nu aduce
atingere intereselor Consiliului și nu afectează drepturile acestuia. Prin
urmare, având în vedere circumstanțele stabilite și prevederile legale,
Consiliul Superior al Magistraturii a considerat că participarea sa la
examinarea acestei cauze nu este necesară.
În consecință, Consiliul Superior al Magistraturii a lăsat la discreția
instanței de judecată aprecierea legalității sau ilegalității deciziei din
22 decembrie 2023 emise de Comisia independentă de evaluare a integrității
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor, decizie a cărei anulare a fost solicitată de
reclamanta Natalia Gavrilenco.
D. Poziția părților în ședință publică
În cadrul ședinței de judecată, reclamanta Natalia Gavrilenco,
împreună cu reprezentantul său, avocatul Vladimir Grosu, au susținut
acțiunea depusă, precum și cererea de concretizare și completare a
pretențiilor. Aceștia au reiterat motivele de fapt și de drept prezentate în
acțiune și au solicitat admiterea tuturor capetelor de cerere.
Reprezentantul Comisiei de evaluare (Comisia Vetting), avocatul
Valeriu Cernei, a susținut argumentele expuse în referința depusă și a
solicitat respingerea contestației formulate de Natalia Gavrilenco.
Reprezentanta Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu,
deși a fost citată legal, nu s-a prezentat la ședința de judecată. Totuși, la data
de 17 mai 2024, aceasta a depus o cerere prin care a solicitat examinarea
cauzei în lipsa sa, precizând că lasă la discreția instanței soluționarea
contestației formulate de Natalia Gavrilenco (f.d. 175).
LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE
Art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor:
13
„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al
Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în
organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a
candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.”
Art. 22 alin. (11), (12), (13) din Legea nr. 252 din 17 august 2023
privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor
acte normative:
„Comisia independentă de evaluare creată prin Legea nr.26/2022 privind unele
măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Legea nr.26/2022) va
finaliza evaluarea cererilor depuse până la 1 septembrie 2023 a subiecților menționați la
art.2 alin.(1) lit.a) și e) din legea indicată. Comisia respectivă își va continua activitatea
până la finalizarea examinării contestațiilor depuse împotriva deciziilor acesteia.
Atribuțiile comisiei indicate la alin.(11), care derivă din Legea nr.26/2022, vor fi
exercitate după cum urmează:
a) subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.26/2022, pentru cererile
depuse după 1 septembrie 2023, și subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.b)–d) din Legea
nr.26/2022, indiferent de data depunerii cererii, vor fi evaluați de către Comisia de
evaluare a judecătorilor;
b) subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.e) din Legea nr.26/2022, pentru cererile
depuse după 1 septembrie 2023, și subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.f)–h) din Legea
nr.26/2022, indiferent de data depunerii cererii, vor fi evaluați de către Comisia de
evaluare a procurorilor.
Comisiile de evaluare vor evalua subiecții menționați la alin.(12) conform
procedurii și criteriilor reglementate prin Legea nr.26/2022, dacă funcțiile pentru care
candidează vor deveni vacante până la 31 august 2025.
Art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 26/2022:
„Prevederile prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al Colegiului
pentru selecția și evaluarea judecătorilor.
Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 26/2022:
„În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii
Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe
activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de
organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”
Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 26/2022:
„Comisia de evaluare inițiază procedura de evaluare în baza informației primite de
la instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursurilor pentru
selectarea candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art.2 alin.(1).”
Art. 13 din Legea nr. 26/2022:
14
„În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie
motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din
concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a
listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau,
după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu
nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.
Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și
concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.
Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care
participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de
la vot.
În cazul parității de voturi, Comisia de evaluare va examina repetat informația
despre candidatul respectiv și o va supune votului în ziua următoare. În cazul în care se
constată repetat paritatea de voturi, se consideră că candidatul nu a promovat evaluarea.
Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat
existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la
art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.
Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea
candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit
legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare
probantă pentru orice alte proceduri sau procese.
Decizia Comisiei de evaluare, redactată în limba română, se expediază candidatului,
la adresa electronică a acestuia, și instituției responsabile de organizarea alegerilor sau,
după caz, a concursului. În aceeași zi, Comisia de evaluare publică pe pagina sa web
oficială informația dacă candidatul a promovat sau nu evaluarea. În cazul în care
candidatul, în termen de 48 de ore de la momentul expedierii deciziei, nu notifică Comisia
de evaluare despre refuzul său privind publicarea, decizia cu referire la evaluarea sa se
publică pe pagina web a instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz,
a concursului în formă depersonalizată, cu excepția numelui și prenumelui candidatului,
care rămân publice.”
Art. 14 alin. (1), (6), (8) și (9) din Legea nr. 26/2022:
„Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în
termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără
respectarea procedurii prealabile.
Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu
procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și
nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului
la care participă candidatul respectiv.
15
La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de
judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele
decizii:
a) respingerea cererii de contestare;
b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării
candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de
evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează
caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce
la promovarea evaluării de către candidat;
c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a
deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.
Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este
irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării
acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților
în termen de 5 zile de la data emiterii.”
Art. 5 alin. (2) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție:
„În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituție, de prezenta lege
și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Procedura de
evaluare este stabilită de prezenta lege și de regulamentul de organizare și funcționare a
Comisiei de evaluare.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În urma examinării actelor dosarului, rezultă că prin hotărârea nr. 79/6
din 15 aprilie 2022, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a inițiat
concurs pentru desemnarea unui membru în componența Colegiului de
evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul reprezentanților societății
civile.
La 23 mai 2022 Natalia Gavrilenco a depus cererea de participare și
dosarul la Consiliul Superior al Magistraturii și a solicitat să fie acceptată
candidatura sa pentru calitatea de membru în componența Colegiului de
evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul reprezentanților societății
civile, fiind reprezentant al mediului academic – asistent universitar la
Universitatea de Stat din Moldova și profesor de discipline juridice la
colegiul Alexei Mateevici din Chișinău.
16
La 23 iunie 2023, Natalia Gavrilenco a fost informată de Consiliul
Superior al Magistraturii despre adoptarea Legii nr. 147 privind selecția și
evaluarea performanțelor judecătorilor la data de 21 iunie 2023 și i s-a
solicitat prin poșta electronică să reconfirme disponibilitatea de a participa
la concursul pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru
selecția și evaluarea judecătorilor din partea societății civile.
La 26 iunie 2023 Natalia Gavrilenco a exprimat disponibilitate de a
participa la concurs.
Pe 31 iulie 2023, Natalia Gavrilenco a depus la Consiliul Superior al
Magistraturii, o cerere de completare a dosarului de participare la concurs.
La 29 septembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis
Comisiei informații referitoare la candidatura Nataliei Gavrilenco pentru
funcția de membru al Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor, în
baza art. 9 alin. (1) din Legea nr.26/2022.
La 1 decembrie 2023, Comisia a notificat-o pe Natalia Gavrilenco prin
e-mail despre modificarea Regulamentului de organizare și funcționare, care
reglementează evaluarea candidaților conform Legii nr. 26/2022.
La 4 decembrie 2023, Natalia Gavrilenco și-a retras candidatura din
concursul pentru funcția de membru al Colegiului de selectare și evaluare a
judecătorilor (f.d. 16-17).
Prin decizia din 22 decembrie 2023, Comisia de evaluare (Comisia
Vetting) a constatat că retragerea d-nei Natalia Gavrilenco din concurs este
echivalentă cu necalificare (f.d. 13-15).
La data de 26 decembrie 2023, pe site-ul Comisiei de evaluare
(Comisiei Vetting) a fost publicată lista rezultatelor evaluării pentru mai
mulți candidați, iar pe segmentul Nataliei Gavrilenco a fost consemnată
decizia Comisiei de „Nepromovat”, pe motiv că s-a retras (f.d. 136).
La data de 30 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal,
Natalia Gavrilenco a depus cerere de contestare împotriva Comisiei de
evaluare (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii,
solicitând:
17
1) anularea deciziei Comisiei Vetting din 22 decembrie 2023 cu
privire la candidatura Nataliei Gavrilenco, candidat la Colegiul
pentru selecția și evaluarea judecătorilor al Consiliului Superior al
Magistraturii;
2) obligarea Comisiei Vetting să admită cererea Nataliei Gavrilenco
de retragere din concurs fără blamarea cu calificativul
„Nepromovat”/„Necalificat”, inclusiv să disemineze în public prin
implicarea serviciului său de presă a informației despre admiterea
cererii Nataliei Gavrilenco de retragere din concurs fără utilizarea
calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”.
La data de 8 februarie 2024, Natalia Gavrilenco, reprezentată de
avocatul Vladimir Grosu a depus cerere de concretizare/completare a
pretențiilor, prin care a concretizat acțiunea formulată în instanță,
completând pretențiile sale după cum urmează (f.d. 121):
1) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința
sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către
această instituție;
2) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023,
care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”;
3) anularea Deciziei Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie
2023 adoptate în privința sa;
4) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să admită cererea sa de
retragere din concurs fără aplicarea calificativului
„Nepromovat”/„Necalificat”;
5) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public,
inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat
informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de
presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără
utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”;
6) încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de
30000 lei;
7) încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a
serviciilor de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora
va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei.
18
La 1 februarie 2024, avocatul Vladimir Grosu, reprezentantul
reclamantei Natalia Gavrilenco, a înaintat, în temeiul art. 121 din Codul de
procedură civilă, cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a
unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și sesizarea Curții
Constituționale pentru efectuarea controlului de constituționalitate (f.d. 97-
102).
Prin încheierea din 1 februarie 2024 a Curșii Supreme de Justiție, s-a
admis cererea înaintată de avocatul Vladimir Grosu, în interesele Nataliei
Gavrilenco, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea
Curții Constituționale. S-a transmis Curții Constituționale sesizarea înaintată
de avocatul Vladimir Grosu, în interesele Nataliei Gavrilenco, privind
(f.d.109-114):
− Exercitarea controlului de constituționalitate a sintagmei
„…Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei
transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de
către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după
caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se
echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul
respectiv.” din alin.1 art.13 din Legea nr.26 din 10 martie 2022
privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor.
− Exercitarea controlului de constituționalitate a sintagmei
„…decizia cu referire la evaluarea sa se publică pe pagina web a
instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a
concursului în formă depersonalizată, cu excepția numelui și
prenumelui candidatului, care rămân publice.” din alin.7 art.13 din
Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
− Exercitarea controlului de constituționalitate a sintagmei „Decizia
Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat
în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei
motivate, fără respectarea procedurii prealabile.” din alin.1 art.14
19
din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
− Exercitarea controlului de constituționalitate a sintagmei „Prin
derogare de la prevederile art.195 din Codul administrativ
nr.116/2018, cererea de contestate a deciziei Comisiei de evaluare
se examinează în decurs de 10 zile.” din alin.7 art.14 din Legea
nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor.
Prin Decizia nr. 66 din 13 iunie 2024, Curtea Constituțională a declarat
inadmisibilă sesizarea referitoare la excepția de neconstituționalitate a
prevederilor articolelor 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din
Legea nr. 26 din 10 martie 2022 (f.d. 180-184).
Curtea a concluzionat că dispozițiile contestate sunt conforme cu
prevederile constituționale invocate, menținând validitatea articolelor
respective și stabilind inadmisibilitatea sesizării.
În special, la punctul 36 al Deciziei menționate, Curtea Constituțională
a stabilit că referitor la pretinsa „ingerință” în ceea ce reclamantul dorește să
fie protejat pe baza articolului 8 din Convenție, Curtea Europeană a reiterat
faptul că un reclamant trebuie să demonstreze că a fost afectat direct de
măsura contestată, iar sarcina Curții Europene este de a stabili dacă modul
în care a fost aplicată legislația și practica internă au dat naștere unei încălcări
a Convenției. De asemenea, trebuie să se țină seama nu numai de poziția
formală la momentul depunerii plângerii la Curtea Europeană, ci și de toate
circumstanțele cauzei, inclusiv de orice evoluție anterioară datei examinării
cauzei de către Curtea Europeană (a se vedea Bala v. Albania (dec.), 9 aprilie
2024, § 58).
La punctul 39 Curtea Constituțională a statuat că reieșind din spiritul
legii, articolul 13 alin. (1) propoziția a doua împuternicește Comisia de
evaluare să adopte o decizie referitoare la retragerea candidatului care „[…]
echivalează cu nepromovarea evaluării”, în sensul constatării retragerii
candidatului de la evaluarea integrității etice și financiare, care este o etapă
obligatorie a procesului de selectare a candidaților, precum și al survenirii
efectului juridic în acest caz de neadmitere a candidatului la concurs.
20
Astfel, Curtea nu a desprins din conținutul normei contestate un sens
care ar impune o concluzie de natură să afecteze reputația profesională a
candidatului retras din concurs, ca element al vieții private. O eventuală
decizie de retragere din concurs trebuie să se sprijine pe o manifestare de
voință a eventualului candidat (cerere/declarație de retragere) și, efectiv,
trebuie să fie motivată pe aceasta. Decizia de retragere din concurs nu
răspunde la întrebarea dacă candidatul corespunde sau nu criteriilor de
integritate etică și financiară și nu reprezintă în acest sens o decizie de
nepromovare a evaluării. Legislatorul, așa cum prevede în norma contestată,
„echivalează [retragerea din concurs] cu nepromovarea evaluării”, atribuind
deciziei de retragere efectul juridic al unei decizii de neadmitere a
candidatului la concurs.
Totodată, Curtea nu a văzut cum decizia Comisiei de evaluare
adoptată în temeiul normei contestate ar putea afecta dreptul candidatului la
buna reputație protejat de articolul 28 din Constituție, de vreme ce această
decizie, în totalitatea sa, constată voința candidatului de a se retrage din
concurs și în nici un fel nu se referă la eventuala
corespundere/necorespundere a candidatului criteriilor de evaluare etică și
financiară.
Completul de judecată constată că procesul de evaluare externă
reprezintă un exercițiu unic pentru Republica Moldova, reglementat de legi
speciale, clare și corecte. Aceste norme, concepute pentru a asigura
transparența și integritatea procesului, au fost supuse verificării
constituționalității într-un interval scurt, fiind confirmată compatibilitatea lor
cu normele fundamentale.
În speță, Completul reține că reclamanta contestă o decizie a Comisiei
de evaluare (Comisiei Vetting), care nu implică o evaluare a situației
financiare sau a criteriilor etice ale acesteia, ci doar consemnează retragerea
sa din concurs.
Decizia Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) reflectă exclusiv
intenția inițială de participare la evaluare, urmată de retragere. Conform
legislației în vigoare, retragerea din concurs echivalează automat cu
necalificarea, fără a necesita o analiză suplimentară a candidaturii, această
interpretare fiind aplicată direct și uniform.
21
Articolul 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 ridică diverse aspecte
juridice ce necesită o analiză detaliată, atât din perspectiva dreptului intern,
cât și a standardelor internaționale privind drepturile omului.
Această prevedere este integrată în contextul garantării transparenței
și integrității procesului de selecție a candidaților pentru funcții publice
sensibile, precum cele din organele de autoadministrare judiciară. Scopul
principal al articolului este prevenirea abuzurilor sau a retragerilor strategice
ce ar putea compromite procesul de evaluare, asigurând totodată
responsabilitatea candidaților.
Reclamanta susține că decizia Comisiei de evaluare (Comisiei
Vetting) din 22 decembrie 2023, care asociază retragerea sa din concurs cu
calificativul „Necalificat”, este nejustificată și afectează negativ imaginea sa.
Completul de judecată consideră că argumentul reclamantei este
neîntemeiat, întrucât articolul 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 stabilește în
mod clar că retragerea din concurs, indiferent de motivele care stau la baza
acesteia, conduce automat la calificativul „Necalificat”. Această prevedere
legală nu lasă loc pentru interpretări sau excepții, asigurând aplicarea
uniformă a normelor pentru toți candidații.
Decizia Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) de a aprecia ca
„Necalificat” situația Nataliei Gavrilenco nu se bazează pe o apreciere
discreționară, ci reprezintă o obligație legală expres prevăzută de Legea nr.
26/2022. Comisia este obligată să aplice această prevedere, fără a avea
libertatea de a decide altfel în cazurile de retragere.
Atribuirea calificativului „Necalificat” nu reprezintă o sancțiune
aplicată reclamantei, ci este o consecință prevăzută expres de lege, care se
aplică în mod egal tuturor celor care decid să se retragă din concurs.
Interpretarea calificativului ca fiind denigrator este subiectivă și nu se
bazează pe o evaluare a competențelor profesionale ale reclamantei, acestea
nefiind analizate din cauza retragerii sale. Drept urmare, calificativul nu
afectează reputația profesională a reclamantei, ci reflectă pur și simplu
aplicarea regulilor stabilite de lege.
Referitor la argumentul reclamantei, potrivit căruia pe 26 decembrie
2023 numele Nataliei Gavrilenco a apărut primul pe lista subiecților supuși
22
evaluării sau candidaților pentru funcțiile din cadrul Colegiului pentru
selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiului disciplinar al judecătorilor,
iar în dreptul numelui era indicat „Nepromovat”, instanța menționează că, în
prezent, accesând https://www.vettingmd.eu/ro/subiecti-ai-evaluarii, în
dreptul numelui Nataliei Gavrilenco este indicat „S-a retras din concurs”.
Instanța de judecată menționează că publicarea calificativului
„Nepromovat” a respectat cerințele de transparență prevăzute de Legea
nr.26/2022, care urmărește să informeze corect și complet publicul despre
rezultatele procesului de evaluare. Scopul acestei măsuri este de a garanta
accesul liber la informații privind stadiul și rezultatele evaluării candidaților,
promovând astfel responsabilitatea și integritatea procesului.
Reclamanta susține că publicarea calificativului „Nepromovat”
constituie o încălcare a dreptului său la viață privată, protejat de articolul 8
din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Ea consideră că
această acțiune afectează imaginea sa publică și interferează cu aspecte
sensibile ale vieții sale personale.
Completul de judecată respinge acest argument ca fiind neîntemeiat,
subliniind că publicarea deciziilor referitoare la evaluarea candidaților este
fundamentată pe interesul public. Această măsură este esențială pentru
asigurarea transparenței procesului de selecție și pentru consolidarea
încrederii publicului în sistemul judiciar.
Legea nr. 26/2022, prin articolul 13 alineatul (1), stipulează în mod
explicit obligația publicării calificativelor obținute de candidați. De
asemenea, reclamanta a participat în mod voluntar la un concurs public,
acceptând condițiile stabilite prin această lege, inclusiv obligația privind
transparența rezultatelor.
Publicarea calificativului „Nepromovat” este considerată o măsură
proporțională, fiind justificată de scopul legitim al promovării transparenței
și integrității în procesul de selecție. Această măsură urmărește să prevină
abuzurile și să garanteze o evaluare corectă și deschisă a candidaților.
Completul de judecată invocă jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, în special cauza Denisov v. Ucraina (Marea Cameră,
hotărârea din 25 septembrie 2018), care este relevantă pentru interpretarea
23
articolului 8 din CEDO în contextul vieții profesionale. În acest caz, Curtea
a recunoscut că aspectele vieții profesionale pot intra în sfera „vieții private”
atunci când efectele asupra carierei sunt semnificative și au un impact direct
asupra vieții private. Totuși, Curtea a stabilit că nu orice problemă
profesională implică automat o încălcare a articolului 8. Este necesar să se
demonstreze că impactul asupra vieții private este grav și substanțial.
În lumina acestei jurisprudențe, Completul constată că publicarea
calificativului „Nepromovat” nu produce un impact semnificativ asupra
vieții private a reclamantei, întrucât calificativul reflectă exclusiv aplicarea
prevederilor legale și nu o evaluare a competențelor sau a calităților
personale. Așadar, măsura luată nu constituie o încălcare a articolului 8 din
CEDO.
Instanța de judecată nu poate considera relevant pentru speța de față
argumentul reclamantei potrivit căruia Curtea Supremă de Justiție a adoptat,
la 3 aprilie 2024, o decizie în cauza Sorbalo Stanislav v. Comisia de
evaluare, privind legalitatea deciziei Comisiei de evaluare din 19 ianuarie
În acea cauză, decizia Comisiei de evaluare a vizat încetarea procedurii
de evaluare fără re-evaluarea candidatului și fără constatarea nepromovării
acestuia, ca urmare a demisiei din funcția de judecător.
Această situație nu este aplicabilă în cazul reclamantei, deoarece
circumstanțele juridice și factuale sunt diferite. În cazul lui Sorbalo
Stanislav, încetarea procedurii de evaluare a fost determinată de pierderea
calității de judecător, o condiție esențială pentru participarea la concursul
respectiv. Reclamanta nu se află într-o situație similară, deoarece retragerea
sa din concurs a fost o decizie personală, fără legătură cu pierderea calității
de candidat eligibil.
De asemenea, instanța respinge ca neîntemeiat argumentul
reclamantei privind pretinsa discriminare de către Comisia de evaluare în
raport cu Sorbalo Stanislav și alți reclamanți menționați (Crețu Ion, Macovei
Artur, Slusarenco Svetlana, Pșenița Eugeniu).
Or, decizia în cazul lui Sorbalo Stanislav s-a bazat pe un motiv
obiectiv și bine întemeiat, anume faptul că acesta nu mai era eligibil pentru
funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece nu mai
24
deținea calitatea de judecător. Această situație nu poate fi comparată cu cea
a reclamantei, ale cărei circumstanțe sunt diferite.
Prin urmare, instanța concluzionează că argumentele reclamantei
privind discriminarea și invocarea unei pretinse similitudini cu alte cazuri nu
sunt susținute de probele și contextul juridic al speței, neputând fundamenta
o concluzie favorabilă pentru aceasta.
Așadar, eventualele prejudicii invocate de reclamantă în legătură cu
această situație nu mai pot fi reținute, având în vedere că informația aflată în
prezent pe site este în concordanță cu realitatea, și este aceeași ca și în cazul
altor candidați retrași (Crețu Ion, Macovei Artur, Slusarenco Svetlana,
Pșenița Eugeniu).
Referitor la susținerea reclamantei conform căreia Comisia de
evaluare (Comisia Vetting) ar fi trebuit să o audieze în cazul în care motivele
retragerii sale din concurs ar fi fost considerate neserioase sau ar fi generat
suspiciuni, instanța apreciază că acest argument este nefondat. Or, Comisia
nu avea nicio obligație și nici dreptul de a audia reclamanta sau de a evalua
motivele retragerii sale, contrar susținerilor acesteia.
În plus, Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) are ca obiectiv
principal asigurarea eficienței și evitarea oricăror întârzieri în procesul de
evaluare externă. În cazul de față, cererea Nataliei Gavrilenco de retragere
din concurs s-a bazat pe propria decizie, exprimată clar și justificată, ceea ce
a făcut audierea sa inutilă și nejustificată. Prin urmare, nu se poate considera
că s-a produs vreo încălcare a procedurii sau a drepturilor reclamantei.
Referitor la argumentul reclamantei, potrivit căruia retragerea sa nu
ar trebui percepută ca o dovadă a lipsei de competență sau a unui
comportament mai puțin integru, ci mai degrabă ca un drept și o decizie
personală întemeiată pe circumstanțe specifice, iar presa a difuzat știrea
conform căreia aceasta nu a fost promovată, ceea ce ar fi condus la afectarea
drepturilor sale personale și a imaginii sale, completul de judecată subliniază
că actele din dosar indică o situație contrară. Mai exact, Natalia Gavrilenco
a primit o ofertă de angajare din partea unei companii internaționale, Shape
Robotics A/S, în domeniul său de activitate, ofertă pe care a acceptat-o
(f.d.19-28).
25
Acest fapt evidențiază recunoașterea competențelor și
profesionalismului său la nivel internațional, contrazicând astfel susținerile
privind afectarea imaginii. De asemenea, această situație arată că retragerea
sa din concurs a fost o decizie personală, justificată de oportunități
profesionale mai favorabile, și nu poate fi interpretată ca o consecință a unei
lipse de competență sau integritate.
În concluzie, instanța de judecată subliniază că reclamanta a
demonstrat prin propriile fapte că deține competențe recunoscute în
domeniul său, iar percepția negativă creată de știrea difuzată în presă este
infirmată de dovezile obiective prezentate în dosar. Aceste aspecte
consolidează convingerea că imaginea sa profesională rămâne neafectată.
Mai mult, Completul de judecată subliniază că orice decizie emisă de
Comisia de evaluare, fie că este de promovare, nepromovare sau retragere,
nu afectează în niciun fel reputația profesională a candidatului. Rolul
Comisia de evaluare se limitează la analiza integrității etice și financiare a
acestuia. Reputația fiecărui candidat rămâne determinată exclusiv de
competențele și realizările sale profesionale.
Astfel, se poate concluziona că decizia reclamantei de a se retrage
din concurs, împreună cu oferta de angajare primită din partea unei companii
internaționale, reflectă recunoașterea calităților sale profesionale și
consolidează percepția pozitivă asupra integrității și profesionalismului său.
Reclamanta susține că durata lungă a procedurii de evaluare a
contribuit semnificativ la decizia sa de a se retrage din concurs. Potrivit
acesteia, întârzierea procesului a generat o presiune suplimentară care a
influențat negativ dorința sa de a continua.
Cu toate acestea, Completul de judecată consideră că acest argument
nu poate constitui un temei valid pentru anularea deciziei Comisiei de
evaluare (Comisiei Vetting). Procedura de evaluare a integrității, prin
specificul său, este un proces complex și riguros, care implică parcurgerea
mai multor etape bine definite. Această complexitate este necesară pentru a
asigura o evaluare completă și obiectivă a candidaților, conform standardelor
legale.
26
Durata procedurii nu poate fi calificată drept excesivă, având în
vedere scopul său de a garanta integritatea și transparența procesului de
selecție pentru funcții publice. În plus, reclamanta nu a formulat anterior
obiecții sau contestații referitoare la durata procesului, ceea ce sugerează o
acceptare implicită a calendarului stabilit. Lipsa acțiunilor în această direcție
indică faptul că reclamanta a considerat durata procedurii rezonabilă până în
momentul retragerii sale.
Această abordare subliniază că timpul necesar evaluării riguroase nu
poate fi perceput ca un element defavorabil în procesul de selecție, ci ca o
garanție a corectitudinii și obiectivității.
Reclamanta solicită acordarea unui prejudiciu moral în valoare de
30.000 de lei, susținând că publicarea calificativului „Nepromovat” i-ar fi
afectat reputația și i-ar fi cauzat suferințe morale. Totuși, Completul de
judecată apreciază că această solicitare este nefondată, deoarece reclamanta
nu a prezentat dovezi concrete care să demonstreze existența unui prejudiciu
real și efectiv cauzat de publicarea în cauză. Fără o probă clară care să ateste
impactul negativ asupra reputației sau drepturilor sale, susținerile
reclamantei rămân simple afirmații nesusținute de faptele din dosar.
Afirmațiile reclamantei privind afectarea reputației sunt vagi și de
natură generală, nefiind susținute de probe concrete, cum ar fi mărturii,
documente sau alte dovezi care să ateste un impact direct și efectiv asupra
imaginii sale publice sau a vieții personale. De asemenea, publicarea
calificativului „Nepromovat” nu constituie un act arbitrar, ci reprezintă
aplicarea unei dispoziții legale explicite, prevăzute de Legea nr. 26/2022,
legea care reglementează în mod clar consecințele retragerii unui candidat
din concurs, fiind parte integrantă a cadrului juridic care asigură transparența
și obiectivitatea procedurilor de evaluare. Prin urmare, reclamanta nu poate
invoca un prejudiciu rezultat din aplicarea unei prevederi legale conforme.
În aceste condiții, prejudiciul moral invocat de reclamantă nu poate
fi imputat unei măsuri prevăzute expres de lege și aplicate uniform tuturor
participanților. Mai mult, publicarea calificativului este o acțiune realizată în
conformitate cu principiul transparenței procesului de selecție, având un scop
legitim și bine definit. Astfel, Completul consideră că nu există temeiuri
pentru acordarea prejudiciului moral solicitat.
27
Reclamanta contestă caracterul automat al atribuirii calificativului
„Necalificat”, susținând că retragerea sa din concurs nu ar fi trebuit să
conducă, în mod obligatoriu, la această concluzie. Ea consideră că decizia
Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) de a aplica această consecință
automată este nedreaptă și ar fi trebuit să permită o analiză mai flexibilă a
circumstanțelor.
Totuși, Completul de judecată apreciază că acest argument este
neîntemeiat, întrucât articolul 13 alineatul (1) din Legea nr. 26/2022 prevede
în mod explicit că retragerea din concurs, indiferent de motive, conduce
automat la calificativul „Necalificat”. Această reglementare are scopul de a
asigura aplicarea uniformă și obiectivă a normelor procesului de selecție,
eliminând orice posibilitate de interpretare arbitrară sau discreționară.
În plus, reclamanta a participat la concurs în deplină cunoștință de
cauză, acceptând regulile și condițiile stabilite prin lege. Astfel, criticile
aduse caracterului automat al calificativului „Necalificat” nu pot fi
considerate justificate, deoarece acest calificativ reprezintă rezultatul direct
al aplicării unei norme legale clare, previzibile și general aplicabile. Prin
urmare, reclamanta nu poate contesta o consecință care derivă dintr-o
reglementare cunoscută și acceptată anterior de toți participanții la concurs.
Invocarea de către reclamantă a unor exemple ipotetice pentru a
susține presupusa inechitate a prevederii legale nu este relevantă în cazul său
concret. În speță, calificativul „Necalificat” nu reprezintă o decizie
subiectivă, ci o consecință obiectivă, prevăzută de legislație, care reflectă
retragerea voluntară din concurs. Astfel, aplicarea acestei prevederi legale
nu poate fi considerată inechitabilă sau discriminatorie.
Reclamanta susține că decizia contestată emisă de Comisia de
evaluare (Comisia Vetting) nu menționează explicit faptul că aceasta nu a
fost supusă unei evaluări efective. Totuși, acest argument este neîntemeiat,
deoarece din conținutul deciziei reiese clar și neechivoc că reclamanta nu a
fost supusă niciunei evaluări. Retragerea sa din concurs a intervenit înainte
de inițierea procesului propriu-zis de evaluare, astfel încât calificativul
„Necalificat” nu reflectă rezultatul unei analize asupra competențelor sau
integrității sale, ci reprezintă o consecință procedurală a retragerii voluntare
din procesul de selecție.
28
Completul de judecată constată că decizia Comisiei de evaluare
(Comisiei Vetting) reflectă exclusiv formalizarea retragerii voluntare a
reclamantei din concurs și aplicarea automată a prevederilor articolului 13
alineatul (1) din Legea nr.26/2022, care echivalează retragerea cu
necalificarea. Întrucât reclamanta a ales să se retragă înainte de evaluare, nu
a existat nicio analiză a criteriilor financiare, etice sau profesionale ale
acesteia, iar acest fapt este evident din cuprinsul deciziei contestate.
Astfel, argumentul conform căruia decizia contestată nu ar menționa
lipsa unei evaluări este contrazis de conținutul clar al deciziei, care
evidențiază faptul că evaluarea nu a avut loc, iar calificativul „Necalificat” a
fost aplicat exclusiv ca urmare a retragerii reclamantei, în conformitate cu
cadrul legal aplicabil.
Având în vedere cele expuse anterior, Completul de judecată
concluzionează că cererea de contestare formulată de reclamanta Natalia
Gavrilenco este nefondată. Analiza tuturor aspectelor invocate arată că
Comisia de evaluare (Comisia Vetting) a respectat în totalitate prevederile
Legii nr. 26/2022, aplicând normele legale în mod corect și imparțial.
Argumentele prezentate de reclamantă nu demonstrează existența
unei încălcări a drepturilor sale fundamentale, fie ele garantate prin legislația
națională sau prin convenții internaționale. Toate acțiunile Comisiei de
evaluare (Comisiei Vetting), inclusiv atribuirea calificativului „Necalificat”
în urma retragerii reclamantei din concurs, se înscriu în cadrul legal și au fost
justificate de necesitatea respectării transparenței, integrității și uniformității
procesului de evaluare.
În absența unor probe concrete sau a unor motive întemeiate care să
susțină cererea de contestare, completul consideră că demersul reclamantei
nu poate fi admis. Decizia Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) reflectă
aplicarea clară și previzibilă a dispozițiilor legale, fără a aduce atingere
drepturilor fundamentale ale reclamantei.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 14 alin. (6), (8)
lit.a) și (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022
29
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco împotriva
Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea
nr. 26/2022 privind unele masuri aferente selectării candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
(Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii privind anularea
deciziei din 22 decembrie 2023.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
30
I N C H E I E R E
cu privire la cererea de contestare depusă de
Natalia Gavrilenco
împotriva
Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor
prevăzute de Legea nr. 26/2022 privind unele masuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisiei
Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii
privind anularea deciziei din 22 decembrie 2023, adoptată de Comisie
conform art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare
(Dosarul nr. 3-1/24
Nr. PIGD 2-24000567-01-3-02012024)
Solicitările formulate de candidatul la funcția de membru în cadrul
Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul
reprezentanților societății civile, contravin prevederilor Legii nr. 26/2022,
ceea ce determină declararea inadmisibilității cerințelor privind contestarea
deciziei Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting)
23 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință de judecată publică cererea de contestare depusă de
Natalia Gavrilenco
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
A. Poziția reclamantei (f.d. 2-11)
La data de 30 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Natalia
Gavrilenco a depus cerere de contestare, ulterior concretizată, împotriva
Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea
nr. 26/2022 privind unele masuri aferente selectării candidaților la funcția de
membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
(Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând:
1) Anularea Deciziei Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023,
adoptată în privința sa, Natalia Gavrilenco.
2) Obligarea Comisiei Vetting:
− Să admită cererea sa de retragere din concurs fără să fie aplicate
calificativele „Nepromovat” sau „Necalificat”.
− Să disemineze public, prin intermediul serviciului său de presă,
informația despre admiterea cererii de retragere din concurs,
fără utilizarea calificativelor „Nepromovat” sau „Necalificat”.
La data de 8 februarie 2024, Natalia Gavrilenco, reprezentată de
avocatul Vladimir Grosu a depus cerere de concretizare/completare a
pretențiilor, prin care a concretizat acțiunea formulată în instanță,
completând pretențiile sale după cum urmează (f.d. 121):
1) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința sa
pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către această
instituție;
2) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023,
care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”;
3) anularea Deciziei Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie
2023 adoptate în privința sa;
1
4) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să admită cererea sa de
retragere din concurs fără aplicarea calificativului
„Nepromovat”/„Necalificat”;
5) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public,
inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat
informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de
presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără
utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”;
6) încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de
30000 lei;
7) încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a serviciilor
de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora va fi
concretizată pe parcursul examinării cauzei.
B. Poziția pârâtului (f.d. 89-96)
Prin referința depusă la data de 31 ianuarie 2024, Comisia independentă
de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al
Curții Supreme de Justiție / Comisia Vetting a solicitat respingerea cererii de
contestare înaintate de către Natalia Gavrilenco.
Pârâtul a subliniat că reclamanta și-a fundamentat cerințele pe
prevederile art. 224 (Hotărârile instanței de judecată) alin. (1) lit. a) (anularea
totală sau parțială a actului administrativ individual) și lit. c) (obligarea la
acțiune, tolerare sau inacțiune) din Codul administrativ. Cu toate acestea,
aceste prevederi nu au fost aplicabile în speță, având în vedere că art. 14
alin.(8) din Legea nr. 26/2022 stipulează în mod expres care sunt
alternativele disponibile pentru instanța de judecată în examinarea
contestațiilor împotriva deciziilor Comisiei de evaluare.
Pârâtul a notat că potrivit acestei legi, completul de judecată special din
cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta doar două decizii:
− respingerea cererii de contestare;
− admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării
candidaților care nu au promovat evaluarea, în cazul în care se
constată existența unor erori procedurale grave ce afectează
caracterul echitabil al procedurii și a circumstanțelor care puteau
conduce la promovarea evaluării.
Astfel, Legea nr. 26/2022, care reglementează procesul de evaluare a
candidaților, prevede în mod exhaustiv alternativele legale ale instanței, iar
reclamanta, deși a fost conștientă de acestea (așa cum a indicat chiar în
2
cererea sa de chemare în judecată, la pct. 43), a ales deliberat să înainteze
cerințe inadmisibile, bazându-se pe prevederi legale irelevante.
C. Poziția terțului (f.d. 78-79)
Prin referința depusă la data de 30 ianuarie 2024, ora 13:36, prin
intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a reiterat
circumstanțele de fapt ale speței și a subliniat că actul contestat nu aduce
atingere intereselor Consiliului și nu afectează drepturile acestuia. Prin
urmare, având în vedere circumstanțele stabilite și prevederile legale,
Consiliul Superior al Magistraturii a considerat că participarea sa la
examinarea acestei cauze nu este necesară.
D. Poziția părților în ședință publică
În cadrul ședinței de judecată, reclamanta Natalia Gavrilenco, împreună
cu reprezentantul său, avocatul Vladimir Grosu, au susținut acțiunea depusă,
precum și cererea de concretizare și completare a pretențiilor. Aceștia au
reiterat motivele de fapt și de drept prezentate în acțiune și au solicitat
admiterea tuturor capetelor de cerere.
Reprezentantul Comisiei de evaluare (Comisia Vetting), avocatul
Valeriu Cernei, a susținut argumentele expuse în referința depusă și a
solicitat respingerea contestației formulate de Natalia Gavrilenco.
Reprezentanta Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu,
deși a fost citată legal, nu s-a prezentat la ședința de judecată. Totuși, la data
de 17 mai 2024, aceasta a depus o cerere prin care a solicitat examinarea
cauzei în lipsa sa, precizând că lasă la discreția instanței soluționarea
contestației formulate de Natalia Gavrilenco (f.d. 175).
LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE
Art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor:
„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al
Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în
organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a
candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.”
3
Art. 22 alin. (11), (12), (13) din Legea nr. 252 din 17 august 2023
privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor
acte normative:
„Comisia independentă de evaluare creată prin Legea nr.26/2022 privind unele
măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Legea nr.26/2022) va
finaliza evaluarea cererilor depuse până la 1 septembrie 2023 a subiecților menționați la
art.2 alin.(1) lit.a) și e) din legea indicată. Comisia respectivă își va continua activitatea
până la finalizarea examinării contestațiilor depuse împotriva deciziilor acesteia.
Atribuțiile comisiei indicate la alin.(11), care derivă din Legea nr.26/2022, vor fi
exercitate după cum urmează:
a) subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.26/2022, pentru cererile
depuse după 1 septembrie 2023, și subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.b)–d) din Legea
nr.26/2022, indiferent de data depunerii cererii, vor fi evaluați de către Comisia de
evaluare a judecătorilor;
b) subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.e) din Legea nr.26/2022, pentru cererile
depuse după 1 septembrie 2023, și subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.f)–h) din Legea
nr.26/2022, indiferent de data depunerii cererii, vor fi evaluați de către Comisia de
evaluare a procurorilor.
Comisiile de evaluare vor evalua subiecții menționați la alin.(12) conform
procedurii și criteriilor reglementate prin Legea nr.26/2022, dacă funcțiile pentru care
candidează vor deveni vacante până la 31 august 2025.
Art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 26/2022:
„Prevederile prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al Colegiului
pentru selecția și evaluarea judecătorilor.
Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 26/2022:
„În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii
Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe
activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de
organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”
Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 26/2022:
„Comisia de evaluare inițiază procedura de evaluare în baza informației primite de
la instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursurilor pentru
selectarea candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art.2 alin.(1).”
Art. 13 din Legea nr. 26/2022:
„În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie
motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din
concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu
candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a
concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea
evaluării de către candidatul respectiv.
4
Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și
concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării.
Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care
participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de
la vot.
În cazul parității de voturi, Comisia de evaluare va examina repetat informația
despre candidatul respectiv și o va supune votului în ziua următoare. În cazul în care se
constată repetat paritatea de voturi, se consideră că candidatul nu a promovat evaluarea.
Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat
existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la
art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.
Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea
candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit
legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare
probantă pentru orice alte proceduri sau procese.
Decizia Comisiei de evaluare, redactată în limba română, se expediază candidatului,
la adresa electronică a acestuia, și instituției responsabile de organizarea alegerilor sau,
după caz, a concursului. În aceeași zi, Comisia de evaluare publică pe pagina sa web
oficială informația dacă candidatul a promovat sau nu evaluarea. În cazul în care
candidatul, în termen de 48 de ore de la momentul expedierii deciziei, nu notifică Comisia
de evaluare despre refuzul său privind publicarea, decizia cu referire la evaluarea sa se
publică pe pagina web a instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz,
a concursului în formă depersonalizată, cu excepția numelui și prenumelui candidatului,
care rămân publice.”
Art. 14 alin. (1), (6), (8) și (9) din Legea nr. 26/2022:
„Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în
termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără
respectarea procedurii prealabile.
Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu
procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și
nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului
la care participă candidatul respectiv.
La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de
judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre
următoarele decizii:
a) respingerea cererii de contestare;
b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării
candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii
de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care
afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe
care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat;
5
c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării
repetate a deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse
anterior.
Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este
irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării
acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților
în termen de 5 zile de la data emiterii.”
Art. 5 alin. (2) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea
externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții
Supreme de Justiție:
„În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituție, de prezenta lege
și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Procedura de
evaluare este stabilită de prezenta lege și de regulamentul de organizare și funcționare a
Comisiei de evaluare.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
În urma examinării actelor dosarului, rezultă că la 26 iunie 2023
Natalia Gavrilenco a exprimat disponibilitate de a participa la concursul
pentru funcția de membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanțelor
judecătorilor, din rândul reprezentanților societății civile.
La 29 septembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis
Comisiei informații referitoare la candidatura Nataliei Gavrilenco pentru
funcția de membru al Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor, în
baza art. 9 alin. (1) din Legea nr.26/2022.
La 1 decembrie 2023, Comisia a notificat-o pe Natalia Gavrilenco prin
e-mail despre modificarea Regulamentului de organizare și funcționare, care
reglementează evaluarea candidaților conform Legii nr. 26/2022.
La 4 decembrie 2023, Natalia Gavrilenco și-a retras candidatura din
concursul pentru funcția de membru al Colegiului de selectare și evaluare a
judecătorilor (f.d. 16-17).
Prin decizia din 22 decembrie 2023, Comisia de evaluare (Comisia
Vetting) a constatat că retragerea d-nei Natalia Gavrilenco din concurs este
echivalentă cu necalificare (f.d. 13-15).
La data de 26 decembrie 2023, pe site-ul Comisiei de evaluare
(Comisiei Vetting) a fost publicată lista rezultatelor evaluării pentru mai
6
mulți candidați, iar pe segmentul Nataliei Gavrilenco a fost consemnată
decizia Comisiei de „Nepromovat”, pe motiv că s-a retras (f.d. 136).
La data de 30 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal,
Natalia Gavrilenco a depus cerere de contestare, ulterior concretizată,
împotriva Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior
al Magistraturii, solicitând:
1) Anularea Deciziei Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023,
adoptată în privința sa, Natalia Gavrilenco.
2) Obligarea Comisiei Vetting:
− Să admită cererea sa de retragere din concurs fără să fie aplicate
calificativele „Nepromovat” sau „Necalificat”.
− Să disemineze public, prin intermediul serviciului său de presă,
informația despre admiterea cererii de retragere din concurs, fără
utilizarea calificativelor „Nepromovat” sau „Necalificat”.
La data de 8 februarie 2024, Natalia Gavrilenco, reprezentată de
avocatul Vladimir Grosu a depus cerere de concretizare/completare a
pretențiilor, prin care a concretizat acțiunea formulată în instanță,
completând pretențiile sale după cum urmează (f.d. 121):
1) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința
sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către
această instituție;
2) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023,
care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”;
3) anularea Deciziei Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie
2023 adoptate în privința sa;
4) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să admită cererea sa de
retragere din concurs fără aplicarea calificativului
„Nepromovat”/„Necalificat”;
5) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public,
inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat
informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de
presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără
utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”;
6) încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de
30000 lei;
7) încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a
serviciilor de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora
va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei.
7
Completul de judecată menționează că având în vedere scopul Legii
nr.26/2022, care reglementează procedura de evaluare a integrității ca etapă
obligatorie în procesul de selectare, alegere sau numire a candidaților în
funcții de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului
Superior al Procurorilor, precum și în organele specializate ale acestora, se
constată că această lege instituie un mecanism transparent și uniform, dedicat
asigurării integrității și încrederii publicului în procesul de selecție.
Analizând circumstanțele speței în raport cu dispozițiile legale
relevante, Completul de judecată constată că, în temeiul prevederilor Legii
nr. 26/2022, Curtea Supremă de Justiție este competentă să examineze și să
verifice legalitatea deciziilor adoptate de Comisiei de evaluare (Comisiei
Vetting). Această competență include analiza deciziilor privind promovarea
sau nepromovarea candidaților în cadrul procedurii de evaluare a integrității.
Rolul Curții este de a asigura respectarea cadrului normativ aplicabil și de a
garanta că drepturile fundamentale ale participanților sunt protejate în mod
corespunzător.
În cauza de față, reclamanta contestă decizia Comisiei Vetting prin
care retragerea sa voluntară din concurs a fost formalizată și echivalată cu
necalificarea. Această decizie reflectă aplicarea prevederilor articolului 13
alineatul (1) din Legea nr. 26/2022, care stipulează că retragerea din concurs,
indiferent de motive, conduce automat la atribuirea calificativului
„Necalificat”.
Raportând cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco la
competența Curții Supreme de Justiție în examinarea contestațiilor, precum
și la cerințele de admisibilitate stabilite de Legea nr. 26/2022, Completul de
judecată constată că cerințele reclamantei referitor la:
− constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința
sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către
această instituție;
− constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023,
care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”;
− obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public,
inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat
informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de
presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără
utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”;
8
− încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de
30000 lei;
− încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a
serviciilor de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora
va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei.
nu trec testul de admisibilitate, sunt inadmisibile și excedă obiectul
examinării prevăzut de Legea nr. 26/2022.
Această lege reglementează strict procedura de evaluare externă,
criteriile de calificare sau necalificare și consecințele retragerii din concurs,
fără a oferi temeiuri legale pentru constatarea unor încălcări ale dreptului la
viață privată sau pentru acordarea de compensații morale ori materiale.
Publicarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat” reprezintă o obligație
legală a Comisiei, conform prevederilor privind transparența procesului de
evaluare.
Mai mult, Legea nr. 26/2022 nu prevede obligația Comisiei de a
modifica calificativele aplicate în baza cererilor de retragere și nici de a
informa mass-media cu privire la astfel de solicitări. Prin urmare, cerințele
reclamantei excedă limitele reglementate de această lege și nu pot fi admise
spre examinare în acest cadru procedural.
În consecință, reclamanta este în drept să se adreseze, în procedura
generală, unei instanțe competente pentru examinarea pretențiilor care
excedă obiectul reglementat de Legea nr. 26/2022.
Completul de judecată specializat constituit în baza Legii nr. 26/2022
nu este abilitat să soluționeze cereri ce vizează încălcarea dreptului la viață
privată (art. 8 CEDO) sau cereri de despăgubiri morale și materiale, acestea
fiind de competența instanțelor de drept comun, în baza unei proceduri
distincte și conforme cu legislația aplicabilă.
Astfel, reclamanta are posibilitatea de a-și valorifica drepturile
invocate în fața unei instanțe de drept comun, care poate analiza în detaliu
temeinicia pretențiilor sale și poate dispune măsuri în acest sens, în funcție
de probele prezentate și de normele legale incidente.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 14 alin. (9) din Legea
privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din
10 martie 2022
9
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibilă cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco
împotriva Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute
de Legea nr. 26/2022 privind unele masuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii
privind anularea deciziei din 22 decembrie 2023, în partea cerințelor
reclamantei referitor la: constatarea încălcării dreptului său la viață privată
(art. 8 CEDO) prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în
privința sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către această
instituție; constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO)
prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023, care a
utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”; obligarea Comisiei de
evaluare/Vetting să disemineze public, inclusiv prin informarea organelor
mass-media care au publicat informația „Nepromovat” în privința sa,
utilizând serviciul său de presă, despre admiterea cererii sale de retragere din
concurs fără utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; încasarea
unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de 30000 lei; încasarea
costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a serviciilor de asistență
juridică, cu mențiunea că mărimea acestora va fi concretizată pe parcursul
examinării cauzei.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
10