3-1/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei Comisiei de evaluare
- Temei legal
- Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii listelor cu candidati, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivaleaza cu nepromovarea evaluarii de catre candidatul respectiv. Articolul 13 alin. 1 din Legea nr. 26 din 10.03.2022. Declararea inadmisibilitatii cerintelor privind contestarea deciziei Comisiei de evaluare.
3-1/24 — anularea deciziei Comisiei de evaluare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E cu privire la cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco împotriva Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 26/2022 privind unele masuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii privind anularea deciziei din 22 decembrie 2023, adoptată de Comisie conform art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare (Dosarul nr. 3-1/24 Nr. PIGD 2-24000567-01-3-02012024) Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.
Articolul 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022. 23 decembrie 2024 Textul corespunde originalului Examinând în ședință de judecată publică cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Ion Malanciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT A. Poziția reclamantei (f.d. 2-11)
La data de 30 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Gavrilenco a depus cerere de contestare împotriva Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 26/2022 privind unele masuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând: − anularea deciziei Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023 cu privire la candidatura Nataliei Gavrilenco, candidat la Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii; − obligarea Comisiei Vetting să admită cererea Nataliei Gavrilenco de retragere din concurs fără blamarea cu calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”, inclusiv să disemineze în public prin implicarea serviciului său de presă a informației despre admiterea cererii Nataliei Gavrilenco de retragere din concurs fără utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”.
În motivarea cererii de contestare reclamanta Natalia Gavrilenco a invocat că, prin hotărârea nr. 79/6 din 15 aprilie 2022, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a inițiat concurs pentru desemnarea unui membru în componența Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul reprezentanților societății civile.
Reclamanta a precizat că anunțul privind lansarea acestui concurs a fost publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 141-150 din 13 mai 2022, iar potențialii candidați din rândul societății civile puteau depune la 1 Consiliul Superior al Magistraturii cererile de participare la concurs până pe data de 23 mai 2022 inclusiv.
Reclamanta a subliniat că la 23 mai 2022 a depus cererea de participare și dosarul la Consiliul Superior al Magistraturii și a solicitat să fie acceptată candidatura sa pentru calitatea de membru în componența Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul reprezentanților societății civile, fiind reprezentant al mediului academic – asistent universitar la Universitatea de Stat din Moldova și profesor de discipline juridice la colegiul Alexei Mateevici din Chișinău.
Reclamanta a indicat că la 9 iunie 2022, Președintele interimar al Consiliului Superior al Magistraturii, Dorel Musteață, a remis lista candidaților la funcția de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul societății civile, în vederea inițierii procedurii de evaluare către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. În acea listă era indicată doar subsemnata Natalia Gavrilenco.
Pe data de 23 iunie 2023, prin intermediul unui e-mail transmis de pe adresa vasile.turcan@csm.md (consultant superior în cadrul aparatului CSM), a fost informată despre adoptarea Legii nr. 147 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor la data de 21 iunie 2023 și i s-a solicitat prin poșta electronică să reconfirme disponibilitatea de a participa la concursul pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din partea societății civile.
La data de 26 iunie 2023 Natalia Gavrilenco a exprimat disponibilitate de a participa la concurs la fel prin intermediul unui e-mail transmis pe adresa vasile.turcan@csm.md și secretariat@csm.md.
Pe 31 iulie 2023, Natalia Gavrilenco a depus la Consiliul Superior al Magistraturii, pe numele președintelui interimar Sergiu Caraman, o cerere de completare a dosarului de participare la concurs.
La data de 1 decembrie 2023, reclamanta a primit un e-mail de pe adresa secretariat@vettingmd.eu prin care a fost informată că Comisia Vetting anticipează că va iniția evaluarea subsemnatei, în baza Legii nr.26/2022, în 2 următoarele săptămâni. Despre inițierea evaluării propriu-zise, urmând să fie informată suplimentar.
Având în vedere că trecuseră peste patru luni de la confirmarea disponibilității reclamantei de a participa la concurs și mai bine de un an și jumătate de la depunerea inițială a aplicației, aceasta a decis să se retragă. Decizia a fost motivată de durata excesiv de lungă a procedurii, precum și de acceptarea unei oferte de muncă în domeniul său de activitate. Contractul semnat cu o companie din străinătate prevedea inițial un minim de 12 ore săptămânal pentru prestarea serviciilor de consultanță, urmând ca, în toamna anului 2023, să i se ofere oportunitatea de a lucra cu normă întreagă.
Astfel, la data de 4 decembrie, reclamanta a depus o cerere la Consiliul Superior al Magistraturii prin care a notificat retragerea sa din concursul pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din partea societății civile. Această decizie a fost fundamentată pe declarația sa pe proprie răspundere, conform căreia și-a asumat obligația de a informa autoritățile competente despre orice schimbare a situației personale care ar putea afecta îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b) și c) și alin. (3) din Legea privind statutul judecătorului (reprezentanții societății civile).
Pe data de 7 decembrie 2023, Comisia Vetting a anunțat inițierea procesului de evaluare a candidaților pentru funcțiile din cele două Colegii specializate ale Consiliului Superior al Magistraturii, precum și a candidaților non-judecători pentru funcțiile vacante din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În aceeași zi, pe site-ul oficial al Comisiei Vetting, a fost publicată lista celor 11 subiecți supuși evaluării, respectiv candidați pentru funcțiile de la Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiul disciplinar al judecătorilor. Numele reclamantei nu era inclus pe această listă.
Reclamanta a specificat că înainte de a începe efectiv procesul de evaluare, Comisia de Vetting a luat în considerare cererea de retragere din concurs a reclamantei, a înțeles corect motivele invocate de aceasta și nu a inclus-o pe lista subiecților supuși evaluării sau a candidaților pentru funcțiile din cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiului disciplinar al judecătorilor. 3
Cu toate acestea, ulterior, Comisia de Vetting s-a conformat dispozițiilor legale. Pe data de 26 decembrie 2023, reclamanta a fost informată, printr-un e-mail transmis de Comisie, că într-o ședință închisă din 22 decembrie 2023, s-a decis, conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, că retragerea sa din concurs este echivalentă cu nepromovarea evaluării. În concluzia deciziei, Comisia a calificat retragerea din concurs drept echivalentă cu „Necalificarea” candidaturii.
În aceeași zi, 26 decembrie 2023, la scurt timp după adoptarea deciziei Comisiei Vetting, în spațiul public au început să apară mai multe articole informaționale care relatau despre retragerea reclamantei din concurs și despre faptul că, potrivit Comisiei Vetting, retragerea sa a fost echivalată cu nepromovarea evaluării.
A menționat că informația oficială a fost publicată de Comisia Vetting pe site-ul său oficial și pe pagina de Facebook abia la ora 17:21. Cu toate acestea, articolele din presă și de pe canalele de Telegram au început să fie publicate încă de la ora 15:48, ceea ce indică faptul că presa a avut acces la informații despre retragerea reclamantei cu mult înainte ca aceasta să fie comunicată oficial de către Comisie.
Pe 26 decembrie 2023, numele reclamantei a apărut primul pe lista subiecților supuși evaluării pentru funcțiile din cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiului disciplinar al judecătorilor. În dreptul numelui său a fost menționat calificativul „Nepromovat”, aceasta înainte ca reclamanta să își exprime acordul pentru publicarea deciziei.
În contextul transparenței, reclamanta consideră că o decizie de acest tip ar trebui să fie clar motivată, lucru care lipsea din Decizia din 26 decembrie 2023. Cu toate acestea, în dimineața zilei de 27 decembrie 2023, la ora 08:49, reclamanta și-a dat acordul pentru publicarea deciziei și a notificat Comisia Vetting în acest sens, considerând că nu are nimic de ascuns.
În dispozitivul deciziei din 26 decembrie 2023 a fost menționat un alt calificativ, „Necalificare”, pe care reclamanta îl consideră denigrator și neadevărat, deși prezentat ca fiind „legal”. 4
Această situație a generat un val de reacții, reclamanta primind numeroase apeluri și mesaje de la colegii săi din mediul academic și instituțiile de drept, care întrebau despre motivul pentru care a fost calificată drept „Nepromovată” sau „Necalificată”. În opinia publicului, aceste calificative sugerează că reclamanta nu ar fi trecut procesul de evaluare, deși adevăratele motive și contextul retragerii nu sunt cunoscute. Reclamanta consideră că această concluzie, percepută ca fiind „legală”, este un fals care denaturează realitatea și îi afectează imaginea.
Reclamanta, cu o experiență profesională de peste cinci ani în domeniul juridic, a desfășurat activități semnificative pentru promovarea educației juridice în școli, colegii și universități. Este autor și co-autor al mai multor articole și manuale de specialitate juridică și a colaborat cu diverse organizații și proiecte din domeniul justiției, cum ar fi ABA Rolli Moldova, National Center for State Courts, Centrul de Leadership pentru Justiție și altele. De asemenea, a contribuit la formarea mai multor generații de grefieri și juriști, activând ca profesor la Colegiul „Alexei Mateevici” și asistent universitar la Universitatea de Stat din Moldova. Activitățile sale educaționale au fost prezentate în mass-media, subliniind succesul eforturilor sale de a promova educația juridică.
Reclamanta consideră că toate aceste realizări au contribuit la construirea unei reputații de persoană integră și profesionistă. Dreptul la o bună reputație, pe care îl consideră esențial, a fost însă grav afectat de decizia Comisiei Vetting de a-i atribui calificativele „Nepromovat” și „Necalificat”, în urma retragerii sale din concurs. Retragerea a fost determinată de durata excesiv de lungă a procedurii, care s-a întins pe o perioadă de aproximativ doi ani, precum și de acceptarea unei oferte de muncă atractive, care a impus o reevaluare realistă a priorităților personale.
Reclamanta subliniază că această retragere nu ar trebui percepută ca o lipsă de competență sau de integritate, ci mai degrabă ca o decizie personală, întemeiată pe circumstanțe specifice. În schimb, calificativele publicate de Comisia Vetting au generat percepții negative în rândul colegilor săi din mediul academic și instituțiile de drept, afectând imaginea și drepturile sale personale. De asemenea, consideră că aceste calificative stigmatizante, publicate fără o evaluare corectă și obiectivă, au consecințe grave asupra 5 șanselor sale de a participa la viitoare concursuri sau selecții profesionale, afectându-i parcursul profesional pe termen lung.
Reclamanta consideră că decizia Comisiei a fost insuficient motivată și că publicarea acestor concluzii defăimătoare a avut un impact negativ disproporționat asupra reputației și carierei sale. Ea subliniază importanța respectării dreptului la imagine și reputație și solicită recunoașterea faptului că retragerea sa din concurs nu ar trebui să fie echivalată cu o nepromovare sau o necalificare.
Reclamanta subliniază că, în calitatea la care a aspirat inițial, aceea de membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor din rândul reprezentanților societății civile, s-ar fi aflat în raporturi atipice de muncă. Conform art. 5 din Codul Muncii nr. 154/2003, reglementarea raporturilor de muncă se bazează pe principii fundamentale, inclusiv libertatea muncii, care implică dreptul la munca liber aleasă, dreptul dispunerii de capacitățile proprii și libertatea de a-și alege profesia sau ocupația. Articolul 6 din același cod reafirmă că orice persoană este liberă în alegerea locului de muncă, a profesiei și activității sale. În cazul reclamantei, această libertate a fost însă umbrită de stigmatizarea asociată calificativului „Nepromovat” pentru un concurs la care nu a participat efectiv.
Participarea la concursuri publice este, în opinia reclamantei, o manifestare a libertății individuale, iar renunțarea la o astfel de participare reprezintă, de asemenea, o expresie a acestei libertăți. Participarea la concursuri publice nu poate fi impusă, iar retragerea dintr-un concurs nu ar trebui sancționată prin calificative denigratoare, așa cum prevede art. 14 alin. (1) din Legea nr. 26/2022. Reclamanta susține că decizia sa de retragere nu a fost motivată de rea intenție și nu a afectat drepturile altor persoane, ci a rezultat din prioritatea acordată unui loc de muncă în detrimentul funcției de membru al colegiului. Cu toate acestea, retragerea a fost urmată, în 22 de zile, de calificativul „Necalificat”, o etichetă pe care reclamanta o consideră nedreaptă și disproporționată.
Reclamanta contestă sancțiunea automată impusă de Legea nr. 26/2022, potrivit căreia retragerea din concurs, indiferent de motiv, este echivalată cu nepromovarea evaluării. Aceasta consideră că o astfel de prevedere contravine scopului legii, care este acela de a atrage cei mai buni candidați, dar care, din cauza riscului de a fi stigmatizați în cazul retragerii, 6 ar putea fi descurajați să participe. Retragerea din concurs poate fi dictată de circumstanțe personale neprevăzute, iar calificativul „Necalificat” impus în mod automat este perceput ca defavorabil și manipulatoriu, afectând numele, onoarea, demnitatea și reputația profesională a reclamantei, precum și viața sa privată.
Această sancțiune automată, aplicată fără a ține cont de specificul cazului, interferează cu dreptul reclamantei la autonomie personală și cu capacitatea sa de a dezvolta relații profesionale sau de afaceri. Reclamanta invocă dreptul la viață privată, care include dreptul de a forma și dezvolta relații cu alte persoane, inclusiv relații profesionale, și consideră că decizia Comisiei Vetting îi afectează grav aceste drepturi fundamentale.
Reclamanta semnalează că, în procesul de evaluare, Comisia de Vetting nu a considerat necesar să o audieze pentru a clarifica motivele retragerii sale din concurs, chiar dacă acestea ar fi putut părea neserioase sau ar fi generat suspiciuni. În opinia sa, cererea sa de retragere a fost mai bine motivată decât decizia emisă de Comisie, care se limitează la o simplă referire la o normă legală, fără a aprecia motivele retragerii sau a interpreta corect spiritul legii. Aceasta consideră că decizia Comisiei se bazează pe o aplicare formală și mecanică a legii, care contravine principiilor morale, bunului simț și dreptului.
Reclamanta subliniază că Legea nr. 26/2023 ignoră eventualele motive obiective care ar putea împiedica participarea unui candidat la un concurs, cum ar fi plecarea din țară, problemele de sănătate, decesul sau obligația de a îngriji un copil. În toate aceste situații, calificativul aplicat rămâne același – „Nepromovat” sau „Necalificat” – ceea ce, în opinia sa, reprezintă o absurditate. Ea atrage atenția că asemenea absurdități nu ar trebui să fie consacrate prin norme legale.
Decizia Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023, potrivit reclamantei, se rezumă la o simplă invocare a articolului 13 din Legea nr. 26/2022, care permite, în mod inechitabil, aplicarea unei sancțiuni ce afectează drepturi fundamentale ale persoanei, precum dreptul la nume, onoare, demnitate și reputație profesională, dar și dreptul la viață privată. Reclamanta consideră că această sancțiune intervine în mod nejustificat în exercitarea liberă a altor drepturi, cum ar fi dreptul de a fi membru al Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor sau dreptul de a participa la un concurs public. 7 În acest context, reclamanta susține că decizia Comisiei este neproporționată și contravine principiilor fundamentale ale drepturilor omului.
Reclamanta atrage atenția asupra faptului că articolul din lege care prevede doar două împuterniciri pentru instanța de judecată – respingerea cererii de contestare sau dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea – nu poate fi aplicat în cazul său. Acest lucru se datorează faptului că reclamanta nu se află în situația de a nu fi promovat efectiv evaluarea. În consecință, o decizie privind reevaluarea sa ar fi complet alogică și nelegitimă în raport cu circumstanțele retragerii sale din concurs.
În final, reclamanta a solicitat Curții Supreme de Justiție următoarele: 1) Anularea Deciziei Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023, adoptată în privința sa, Natalia Gavrilenco. 2) Obligarea Comisiei Vetting: − Să admită cererea sa de retragere din concurs fără să fie aplicate calificativele „Nepromovat” sau „Necalificat”. − Să disemineze public, prin intermediul serviciului său de presă, informația despre admiterea cererii de retragere din concurs, fără utilizarea calificativelor „Nepromovat” sau „Necalificat”.
La data de 8 februarie 2024, Natalia Gavrilenco, reprezentată de avocatul Vladimir Grosu a depus cerere de concretizare/completare a pretențiilor, prin care a concretizat acțiunea formulată în instanță, completând pretențiile sale după cum urmează (f.d. 121): 1) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către această instituție; 2) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023, care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”; 3) anularea Deciziei Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023 adoptate în privința sa; 4) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să admită cererea sa de retragere din concurs fără aplicarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; 8 5) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public, inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; 6) încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de 30000 lei; 7) încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a serviciilor de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei. Totodată, reclamanta și-a rezervat dreptul de a concretiza pretențiile în funcție de hotărârea Curții Constituționale. B. Poziția pârâtului (f.d. 89-96)
Prin referința depusă la data de 31 ianuarie 2024, Comisia independentă de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție / Comisia Vetting a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de către Natalia Gavrilenco.
În motivarea solicitărilor sale Comisia independentă de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție / Comisia Vetting a menționat că, Comisia este un organ special ad-hoc, creat pentru o perioadă limitată de timp, necesară evaluării externe a tuturor judecătorilor Curții Supreme de Justiție și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, precum și pentru evaluarea altor categorii de candidați, conform prevederilor Legilor nr. 65/2023 și nr.252/2023. Acest fapt i-a conferit un statut distinct față de cel al unei autorități publice în sensul Codului administrativ.
Scopul principal al administrației publice este satisfacerea, în mod regulat și continuu, a unor cerințe esențiale comune întregii colectivități umane, care depășesc prin amploarea lor posibilitățile particularilor. În acest context, s-a evidențiat faptul că, deși Comisia a acționat în baza Legii nr.26/2022, aceasta a fost diferită de comisia prevăzută la art. 3 din aceeași lege.
Totodată, Comisia a evaluat candidații pentru poziția de membru al, inter alia, Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor, în temeiul art.22 9 alin. (12) din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative nr. 252/2023.
Pârâtul a subliniat că reclamanta și-a fundamentat cerințele pe prevederile art. 224 (Hotărârile instanței de judecată) alin. (1) lit. a) (anularea totală sau parțială a actului administrativ individual) și lit. c) (obligarea la acțiune, tolerare sau inacțiune) din Codul administrativ. Cu toate acestea, aceste prevederi nu au fost aplicabile în speță, având în vedere că art. 14 alin.(8) din Legea nr. 26/2022 stipulează în mod expres care sunt alternativele disponibile pentru instanța de judecată în examinarea contestațiilor împotriva deciziilor Comisiei de evaluare.
Conform acestei legi, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta doar două decizii: − respingerea cererii de contestare; − admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, în cazul în care se constată existența unor erori procedurale grave ce afectează caracterul echitabil al procedurii și a circumstanțelor care puteau conduce la promovarea evaluării.
Astfel, Legea nr. 26/2022, care reglementează procesul de evaluare a candidaților, prevede în mod exhaustiv alternativele legale ale instanței, iar reclamanta, deși a fost conștientă de acestea (așa cum a indicat chiar în cererea sa de chemare în judecată, la pct. 43), a ales deliberat să înainteze cerințe inadmisibile, bazându-se pe prevederi legale irelevante.
Mai mult decât atât, s-a subliniat că, în acest caz, Comisia Vetting nu avea competența să admită sau să respingă cereri de retragere din concurs, deoarece această competență revenea exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii, care era organul responsabil cu organizarea concursului.
Deși reclamanta a recunoscut că a depus cererea de retragere din concurs la Consiliul Superior al Magistraturii, aceasta a solicitat inexplicabil instanței de judecată să oblige Comisia Vetting să admită cererea de retragere, deși acest aspect nu intră în atribuțiile acesteia.
Comisia a acționat în baza prevederilor Legii nr. 65/2023 și a propriului regulament de organizare și funcționare. Legea nr. 26/2022 a fost 10 aplicabilă Comisiei doar în ceea ce privește procedura și criteriile de evaluare.
A menționat că, Comisia nu a fost obligată să dețină un dosar al candidatului, deoarece aceasta a acționat conform propriilor reguli, chiar dacă a utilizat criteriile și procedura stabilite printr-o altă lege (nr. 26/2022). Mai mult, așa cum a fost confirmat chiar de către reclamantă, aceasta și-a retras cererea înainte ca Comisia să inițieze procesul de evaluare. În consecință, nu putea exista un dosar al reclamantei în cadrul Comisiei.
A notat că din conținutul art. 13 alin. (1) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26/2022 rezultă în mod clar că retragerea unui candidat din concurs se echivalează cu nepromovarea acestuia în cazul în care retragerea are loc după data la care organul responsabil cu organizarea alegerilor în speță, Consiliul Superior al Magistraturii transmite către Comisia de evaluare lista candidaților.
În speță, la data de 29 septembrie 2023, în conformitate cu art. 9 alin.(1) din Legea nr. 26/2022, Comisia a recepționat de la Consiliul Superior al Magistraturii lista candidaților care au aplicat pentru funcția de membru al Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor. Ulterior, la data de 4 decembrie 2023, reclamanta a depus la Consiliul Superior al Magistraturii o cerere prin care a solicitat retragerea din concursul organizat pentru alegerea membrilor Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor.
Astfel, este evident că, în speță, s-au întrunit condițiile prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, în sensul că reclamanta s-a retras din concurs după data la care Comisia a recepționat lista candidaților (care includea și candidatura reclamantei) de la Consiliul Superior al Magistraturii. Acest fapt a determinat, conform prevederilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, echivalarea retragerii din concurs cu nepromovarea evaluării.
Comisia a subliniat că echivalarea unei astfel de retrageri ulterioare din concurs cu nepromovarea evaluării nu a reprezentat o discreție a Comisiei. Acest aspect rezultă în mod clar din formularea textului art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022, care utilizează expresia „se echivalează” și 11 nu „poate fi echivalat” sau alte forme similare ce ar sugera o posibilitate, și nu o obligație.
În acest sens, Comisia nu a întreprins nicio acțiune cu privire la retragerea reclamantei din concurs, nu a evaluat candidatul retras și nici nu a analizat sau verificat motivele retragerii. Comisia s-a limitat doar la constatarea, printr-o decizie, a unui fapt care se aplică ipso jure.
De asemenea, trebuie menționat că reclamanta și-a depus cererea de participare la data de 22 mai 2022. La acel moment, prevederile art. 13 alin.(1) din Legea nr. 26/2022 erau deja în vigoare, astfel încât reclamanta era conștientă de consecințele unei eventuale retrageri a cererii sale. Totodată, la data de 26 iunie 2023, reclamanta și-a reconfirmat, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, disponibilitatea de a participa la concurs, acceptând în mod cert să devină subiect al Legii nr. 26/2022, cu toate consecințele legale aferente.
Din conținutul Deciziei rezultă cu certitudine că nu a avut loc nicio evaluare a reclamantei, contrar afirmațiilor eronate ale acesteia. De fapt, o astfel de evaluare nici nu putea avea loc, deoarece, în speță, nepromovarea reclamantei a survenit în virtutea legii (conform art. 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022) ca urmare a retragerii sale din concurs, și nu ca rezultat al unei evaluări realizate conform procedurii prevăzute de Legea nr. 26/2022.
Prin urmare, sunt irelevante alegațiile reclamantei referitoare la crearea unui pretins pericol iminent și pentru viitor din cauza absenței unei evaluări corecte și obiective, întrucât o astfel de evaluare nici nu ar fi fost posibilă în contextul retragerii din concurs.
Comisia nu era obligată și nici măcar nu avea dreptul să o audieze pe reclamantă sau să aprecieze motivele retragerii acesteia, contrar afirmațiilor eronate ale reclamantei.
În acest context, se subliniază că reclamanta, în loc să respecte cerințele legale, a recurs din nou la critica prevederilor Legii nr. 26/2022, susținând că acestea contravin moralei, bunului simț și mai multor principii de drept. Totuși, reclamanta nu și-a îndeplinit obligația legală de a argumenta și demonstra temeiurile pentru admiterea contestațiilor, așa cum sunt prevăzute la art. 14 alin. (8) din Legea nr. 26/2022. 12 C. Poziția terțului (f.d. 78-79)
Prin referința depusă la data de 30 ianuarie 2024, ora 13:36, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a reiterat circumstanțele de fapt ale speței și a subliniat că actul contestat nu aduce atingere intereselor Consiliului și nu afectează drepturile acestuia. Prin urmare, având în vedere circumstanțele stabilite și prevederile legale, Consiliul Superior al Magistraturii a considerat că participarea sa la examinarea acestei cauze nu este necesară.
În consecință, Consiliul Superior al Magistraturii a lăsat la discreția instanței de judecată aprecierea legalității sau ilegalității deciziei din 22 decembrie 2023 emise de Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, decizie a cărei anulare a fost solicitată de reclamanta Natalia Gavrilenco. D. Poziția părților în ședință publică
În cadrul ședinței de judecată, reclamanta Natalia Gavrilenco, împreună cu reprezentantul său, avocatul Vladimir Grosu, au susținut acțiunea depusă, precum și cererea de concretizare și completare a pretențiilor. Aceștia au reiterat motivele de fapt și de drept prezentate în acțiune și au solicitat admiterea tuturor capetelor de cerere.
Reprezentantul Comisiei de evaluare (Comisia Vetting), avocatul Valeriu Cernei, a susținut argumentele expuse în referința depusă și a solicitat respingerea contestației formulate de Natalia Gavrilenco.
Reprezentanta Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu, deși a fost citată legal, nu s-a prezentat la ședința de judecată. Totuși, la data de 17 mai 2024, aceasta a depus o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, precizând că lasă la discreția instanței soluționarea contestației formulate de Natalia Gavrilenco (f.d. 175).
LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE
61. Art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor: 13 „Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.”
Art. 22 alin. (11), (12), (13) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative: „Comisia independentă de evaluare creată prin Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Legea nr.26/2022) va finaliza evaluarea cererilor depuse până la 1 septembrie 2023 a subiecților menționați la art.2 alin.(1) lit.a) și e) din legea indicată. Comisia respectivă își va continua activitatea până la finalizarea examinării contestațiilor depuse împotriva deciziilor acesteia. Atribuțiile comisiei indicate la alin.(11), care derivă din Legea nr.26/2022, vor fi exercitate după cum urmează: a) subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.26/2022, pentru cererile depuse după 1 septembrie 2023, și subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.b)–d) din Legea nr.26/2022, indiferent de data depunerii cererii, vor fi evaluați de către Comisia de evaluare a judecătorilor; b) subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.e) din Legea nr.26/2022, pentru cererile depuse după 1 septembrie 2023, și subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.f)–h) din Legea nr.26/2022, indiferent de data depunerii cererii, vor fi evaluați de către Comisia de evaluare a procurorilor. Comisiile de evaluare vor evalua subiecții menționați la alin.(12) conform procedurii și criteriilor reglementate prin Legea nr.26/2022, dacă funcțiile pentru care candidează vor deveni vacante până la 31 august 2025.
Art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 26/2022: „Prevederile prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor.
Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 26/2022: „În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”
Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 26/2022: „Comisia de evaluare inițiază procedura de evaluare în baza informației primite de la instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursurilor pentru selectarea candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art.2 alin.(1).”
Art. 13 din Legea nr. 26/2022: 14 „În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv. Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării. Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de la vot. În cazul parității de voturi, Comisia de evaluare va examina repetat informația despre candidatul respectiv și o va supune votului în ziua următoare. În cazul în care se constată repetat paritatea de voturi, se consideră că candidatul nu a promovat evaluarea. Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată. Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. Decizia Comisiei de evaluare, redactată în limba română, se expediază candidatului, la adresa electronică a acestuia, și instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului. În aceeași zi, Comisia de evaluare publică pe pagina sa web oficială informația dacă candidatul a promovat sau nu evaluarea. În cazul în care candidatul, în termen de 48 de ore de la momentul expedierii deciziei, nu notifică Comisia de evaluare despre refuzul său privind publicarea, decizia cu referire la evaluarea sa se publică pe pagina web a instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului în formă depersonalizată, cu excepția numelui și prenumelui candidatului, care rămân publice.”
Art. 14 alin. (1), (6), (8) și (9) din Legea nr. 26/2022: „Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile. Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv. 15 La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat; c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior. Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților în termen de 5 zile de la data emiterii.”
Art. 5 alin. (2) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție: „În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituție, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Procedura de evaluare este stabilită de prezenta lege și de regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de evaluare.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
76. În urma examinării actelor dosarului, rezultă că prin hotărârea nr. 79/6 din 15 aprilie 2022, plenul Consiliului Superior al Magistraturii a inițiat concurs pentru desemnarea unui membru în componența Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul reprezentanților societății civile. 77. La 23 mai 2022 Natalia Gavrilenco a depus cererea de participare și dosarul la Consiliul Superior al Magistraturii și a solicitat să fie acceptată candidatura sa pentru calitatea de membru în componența Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul reprezentanților societății civile, fiind reprezentant al mediului academic – asistent universitar la Universitatea de Stat din Moldova și profesor de discipline juridice la colegiul Alexei Mateevici din Chișinău.
16 78. La 23 iunie 2023, Natalia Gavrilenco a fost informată de Consiliul Superior al Magistraturii despre adoptarea Legii nr. 147 privind selecția și evaluarea performanțelor judecătorilor la data de 21 iunie 2023 și i s-a solicitat prin poșta electronică să reconfirme disponibilitatea de a participa la concursul pentru ocuparea funcției de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor din partea societății civile. 79. La 26 iunie 2023 Natalia Gavrilenco a exprimat disponibilitate de a participa la concurs. 80. Pe 31 iulie 2023, Natalia Gavrilenco a depus la Consiliul Superior al Magistraturii, o cerere de completare a dosarului de participare la concurs. 81. La 29 septembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Comisiei informații referitoare la candidatura Nataliei Gavrilenco pentru funcția de membru al Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor, în baza art. 9 alin. (1) din Legea nr.26/2022.
82. La 1 decembrie 2023, Comisia a notificat-o pe Natalia Gavrilenco prin e-mail despre modificarea Regulamentului de organizare și funcționare, care reglementează evaluarea candidaților conform Legii nr. 26/2022. 83. La 4 decembrie 2023, Natalia Gavrilenco și-a retras candidatura din concursul pentru funcția de membru al Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor (f.d. 16-17). 84. Prin decizia din 22 decembrie 2023, Comisia de evaluare (Comisia Vetting) a constatat că retragerea d-nei Natalia Gavrilenco din concurs este echivalentă cu necalificare (f.d. 13-15). 85. La data de 26 decembrie 2023, pe site-ul Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) a fost publicată lista rezultatelor evaluării pentru mai mulți candidați, iar pe segmentul Nataliei Gavrilenco a fost consemnată decizia Comisiei de „Nepromovat”, pe motiv că s-a retras (f.d.
136). 86. La data de 30 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Gavrilenco a depus cerere de contestare împotriva Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând: 17 1) anularea deciziei Comisiei Vetting din 22 decembrie 2023 cu privire la candidatura Nataliei Gavrilenco, candidat la Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor al Consiliului Superior al Magistraturii; 2) obligarea Comisiei Vetting să admită cererea Nataliei Gavrilenco de retragere din concurs fără blamarea cu calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”, inclusiv să disemineze în public prin implicarea serviciului său de presă a informației despre admiterea cererii Nataliei Gavrilenco de retragere din concurs fără utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”.
87. La data de 8 februarie 2024, Natalia Gavrilenco, reprezentată de avocatul Vladimir Grosu a depus cerere de concretizare/completare a pretențiilor, prin care a concretizat acțiunea formulată în instanță, completând pretențiile sale după cum urmează (f.d.
121): 1) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către această instituție; 2) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023, care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”; 3) anularea Deciziei Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023 adoptate în privința sa; 4) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să admită cererea sa de retragere din concurs fără aplicarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; 5) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public, inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; 6) încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de 30000 lei; 7) încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a serviciilor de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei.
18 88. La 1 februarie 2024, avocatul Vladimir Grosu, reprezentantul reclamantei Natalia Gavrilenco, a înaintat, în temeiul art. 121 din Codul de procedură civilă, cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate a unor prevederi din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor și sesizarea Curții Constituționale pentru efectuarea controlului de constituționalitate (f.d. 97- 102). 89. Prin încheierea din 1 februarie 2024 a Curșii Supreme de Justiție, s-a admis cererea înaintată de avocatul Vladimir Grosu, în interesele Nataliei Gavrilenco, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale.
S-a transmis Curții Constituționale sesizarea înaintată de avocatul Vladimir Grosu, în interesele Nataliei Gavrilenco, privind (f.d.109-114): − Exercitarea controlului de constituționalitate a sintagmei „…Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.” din alin.1 art.13 din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
− Exercitarea controlului de constituționalitate a sintagmei „…decizia cu referire la evaluarea sa se publică pe pagina web a instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului în formă depersonalizată, cu excepția numelui și prenumelui candidatului, care rămân publice.” din alin.7 art.13 din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. − Exercitarea controlului de constituționalitate a sintagmei „Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile.” din alin.1 art.14 19 din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
− Exercitarea controlului de constituționalitate a sintagmei „Prin derogare de la prevederile art.195 din Codul administrativ nr.116/2018, cererea de contestate a deciziei Comisiei de evaluare se examinează în decurs de 10 zile.” din alin.7 art.14 din Legea nr.26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor. 90. Prin Decizia nr. 66 din 13 iunie 2024, Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă sesizarea referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor articolelor 13 alineatele (1) și (7) și 14 alineatele (1) și (7) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 (f.d. 180-184).
91. Curtea a concluzionat că dispozițiile contestate sunt conforme cu prevederile constituționale invocate, menținând validitatea articolelor respective și stabilind inadmisibilitatea sesizării. 92. În special, la punctul 36 al Deciziei menționate, Curtea Constituțională a stabilit că referitor la pretinsa „ingerință” în ceea ce reclamantul dorește să fie protejat pe baza articolului 8 din Convenție, Curtea Europeană a reiterat faptul că un reclamant trebuie să demonstreze că a fost afectat direct de măsura contestată, iar sarcina Curții Europene este de a stabili dacă modul în care a fost aplicată legislația și practica internă au dat naștere unei încălcări a Convenției.
De asemenea, trebuie să se țină seama nu numai de poziția formală la momentul depunerii plângerii la Curtea Europeană, ci și de toate circumstanțele cauzei, inclusiv de orice evoluție anterioară datei examinării cauzei de către Curtea Europeană (a se vedea Bala v. Albania (dec.), 9 aprilie 2024, § 58). 93. La punctul 39 Curtea Constituțională a statuat că reieșind din spiritul legii, articolul 13 alin. (1) propoziția a doua împuternicește Comisia de evaluare să adopte o decizie referitoare la retragerea candidatului care „[…] echivalează cu nepromovarea evaluării”, în sensul constatării retragerii candidatului de la evaluarea integrității etice și financiare, care este o etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților, precum și al survenirii efectului juridic în acest caz de neadmitere a candidatului la concurs.
20 94. Astfel, Curtea nu a desprins din conținutul normei contestate un sens care ar impune o concluzie de natură să afecteze reputația profesională a candidatului retras din concurs, ca element al vieții private. O eventuală decizie de retragere din concurs trebuie să se sprijine pe o manifestare de voință a eventualului candidat (cerere/declarație de retragere) și, efectiv, trebuie să fie motivată pe aceasta. Decizia de retragere din concurs nu răspunde la întrebarea dacă candidatul corespunde sau nu criteriilor de integritate etică și financiară și nu reprezintă în acest sens o decizie de nepromovare a evaluării. Legislatorul, așa cum prevede în norma contestată, „echivalează [retragerea din concurs] cu nepromovarea evaluării”, atribuind deciziei de retragere efectul juridic al unei decizii de neadmitere a candidatului la concurs.
95. Totodată, Curtea nu a văzut cum decizia Comisiei de evaluare adoptată în temeiul normei contestate ar putea afecta dreptul candidatului la buna reputație protejat de articolul 28 din Constituție, de vreme ce această decizie, în totalitatea sa, constată voința candidatului de a se retrage din concurs și în nici un fel nu se referă la eventuala corespundere/necorespundere a candidatului criteriilor de evaluare etică și financiară. 96. Completul de judecată constată că procesul de evaluare externă reprezintă un exercițiu unic pentru Republica Moldova, reglementat de legi speciale, clare și corecte. Aceste norme, concepute pentru a asigura transparența și integritatea procesului, au fost supuse verificării constituționalității într-un interval scurt, fiind confirmată compatibilitatea lor cu normele fundamentale.
97. În speță, Completul reține că reclamanta contestă o decizie a Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting), care nu implică o evaluare a situației financiare sau a criteriilor etice ale acesteia, ci doar consemnează retragerea sa din concurs. 98. Decizia Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) reflectă exclusiv intenția inițială de participare la evaluare, urmată de retragere. Conform legislației în vigoare, retragerea din concurs echivalează automat cu necalificarea, fără a necesita o analiză suplimentară a candidaturii, această interpretare fiind aplicată direct și uniform. 21 99. Articolul 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 ridică diverse aspecte juridice ce necesită o analiză detaliată, atât din perspectiva dreptului intern, cât și a standardelor internaționale privind drepturile omului.
100. Această prevedere este integrată în contextul garantării transparenței și integrității procesului de selecție a candidaților pentru funcții publice sensibile, precum cele din organele de autoadministrare judiciară. Scopul principal al articolului este prevenirea abuzurilor sau a retragerilor strategice ce ar putea compromite procesul de evaluare, asigurând totodată responsabilitatea candidaților. 101. Reclamanta susține că decizia Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) din 22 decembrie 2023, care asociază retragerea sa din concurs cu calificativul „Necalificat”, este nejustificată și afectează negativ imaginea sa. 102. Completul de judecată consideră că argumentul reclamantei este neîntemeiat, întrucât articolul 13 alin. (1) din Legea nr. 26/2022 stabilește în mod clar că retragerea din concurs, indiferent de motivele care stau la baza acesteia, conduce automat la calificativul „Necalificat”.
Această prevedere legală nu lasă loc pentru interpretări sau excepții, asigurând aplicarea uniformă a normelor pentru toți candidații. 103. Decizia Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) de a aprecia ca „Necalificat” situația Nataliei Gavrilenco nu se bazează pe o apreciere discreționară, ci reprezintă o obligație legală expres prevăzută de Legea nr. 26/2022. Comisia este obligată să aplice această prevedere, fără a avea libertatea de a decide altfel în cazurile de retragere. 104. Atribuirea calificativului „Necalificat” nu reprezintă o sancțiune aplicată reclamantei, ci este o consecință prevăzută expres de lege, care se aplică în mod egal tuturor celor care decid să se retragă din concurs.
Interpretarea calificativului ca fiind denigrator este subiectivă și nu se bazează pe o evaluare a competențelor profesionale ale reclamantei, acestea nefiind analizate din cauza retragerii sale. Drept urmare, calificativul nu afectează reputația profesională a reclamantei, ci reflectă pur și simplu aplicarea regulilor stabilite de lege. 105. Referitor la argumentul reclamantei, potrivit căruia pe 26 decembrie 2023 numele Nataliei Gavrilenco a apărut primul pe lista subiecților supuși 22 evaluării sau candidaților pentru funcțiile din cadrul Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor și Colegiului disciplinar al judecătorilor, iar în dreptul numelui era indicat „Nepromovat”, instanța menționează că, în prezent, accesând https://www.vettingmd.eu/ro/subiecti-ai-evaluarii, în dreptul numelui Nataliei Gavrilenco este indicat „S-a retras din concurs”.
106. Instanța de judecată menționează că publicarea calificativului „Nepromovat” a respectat cerințele de transparență prevăzute de Legea nr.26/2022, care urmărește să informeze corect și complet publicul despre rezultatele procesului de evaluare. Scopul acestei măsuri este de a garanta accesul liber la informații privind stadiul și rezultatele evaluării candidaților, promovând astfel responsabilitatea și integritatea procesului. 107. Reclamanta susține că publicarea calificativului „Nepromovat” constituie o încălcare a dreptului său la viață privată, protejat de articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO). Ea consideră că această acțiune afectează imaginea sa publică și interferează cu aspecte sensibile ale vieții sale personale.
108. Completul de judecată respinge acest argument ca fiind neîntemeiat, subliniind că publicarea deciziilor referitoare la evaluarea candidaților este fundamentată pe interesul public. Această măsură este esențială pentru asigurarea transparenței procesului de selecție și pentru consolidarea încrederii publicului în sistemul judiciar. 109. Legea nr. 26/2022, prin articolul 13 alineatul (1), stipulează în mod explicit obligația publicării calificativelor obținute de candidați. De asemenea, reclamanta a participat în mod voluntar la un concurs public, acceptând condițiile stabilite prin această lege, inclusiv obligația privind transparența rezultatelor. 110. Publicarea calificativului „Nepromovat” este considerată o măsură proporțională, fiind justificată de scopul legitim al promovării transparenței și integrității în procesul de selecție.
Această măsură urmărește să prevină abuzurile și să garanteze o evaluare corectă și deschisă a candidaților. 111. Completul de judecată invocă jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în special cauza Denisov v. Ucraina (Marea Cameră, hotărârea din 25 septembrie 2018), care este relevantă pentru interpretarea 23 articolului 8 din CEDO în contextul vieții profesionale. În acest caz, Curtea a recunoscut că aspectele vieții profesionale pot intra în sfera „vieții private” atunci când efectele asupra carierei sunt semnificative și au un impact direct asupra vieții private. Totuși, Curtea a stabilit că nu orice problemă profesională implică automat o încălcare a articolului 8. Este necesar să se demonstreze că impactul asupra vieții private este grav și substanțial.
112. În lumina acestei jurisprudențe, Completul constată că publicarea calificativului „Nepromovat” nu produce un impact semnificativ asupra vieții private a reclamantei, întrucât calificativul reflectă exclusiv aplicarea prevederilor legale și nu o evaluare a competențelor sau a calităților personale. Așadar, măsura luată nu constituie o încălcare a articolului 8 din CEDO. 113. Instanța de judecată nu poate considera relevant pentru speța de față argumentul reclamantei potrivit căruia Curtea Supremă de Justiție a adoptat, la 3 aprilie 2024, o decizie în cauza Sorbalo Stanislav v. Comisia de evaluare, privind legalitatea deciziei Comisiei de evaluare din 19 ianuarie 2024. În acea cauză, decizia Comisiei de evaluare a vizat încetarea procedurii de evaluare fără re-evaluarea candidatului și fără constatarea nepromovării acestuia, ca urmare a demisiei din funcția de judecător.
114. Această situație nu este aplicabilă în cazul reclamantei, deoarece circumstanțele juridice și factuale sunt diferite. În cazul lui Sorbalo Stanislav, încetarea procedurii de evaluare a fost determinată de pierderea calității de judecător, o condiție esențială pentru participarea la concursul respectiv. Reclamanta nu se află într-o situație similară, deoarece retragerea sa din concurs a fost o decizie personală, fără legătură cu pierderea calității de candidat eligibil. 115. De asemenea, instanța respinge ca neîntemeiat argumentul reclamantei privind pretinsa discriminare de către Comisia de evaluare în raport cu Sorbalo Stanislav și alți reclamanți menționați (Crețu Ion, Macovei Artur, Slusarenco Svetlana, Pșenița Eugeniu).
116. Or, decizia în cazul lui Sorbalo Stanislav s-a bazat pe un motiv obiectiv și bine întemeiat, anume faptul că acesta nu mai era eligibil pentru funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, deoarece nu mai 24 deținea calitatea de judecător. Această situație nu poate fi comparată cu cea a reclamantei, ale cărei circumstanțe sunt diferite. 117. Prin urmare, instanța concluzionează că argumentele reclamantei privind discriminarea și invocarea unei pretinse similitudini cu alte cazuri nu sunt susținute de probele și contextul juridic al speței, neputând fundamenta o concluzie favorabilă pentru aceasta. 118. Așadar, eventualele prejudicii invocate de reclamantă în legătură cu această situație nu mai pot fi reținute, având în vedere că informația aflată în prezent pe site este în concordanță cu realitatea, și este aceeași ca și în cazul altor candidați retrași (Crețu Ion, Macovei Artur, Slusarenco Svetlana, Pșenița Eugeniu).
119. Referitor la susținerea reclamantei conform căreia Comisia de evaluare (Comisia Vetting) ar fi trebuit să o audieze în cazul în care motivele retragerii sale din concurs ar fi fost considerate neserioase sau ar fi generat suspiciuni, instanța apreciază că acest argument este nefondat. Or, Comisia nu avea nicio obligație și nici dreptul de a audia reclamanta sau de a evalua motivele retragerii sale, contrar susținerilor acesteia. 120. În plus, Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) are ca obiectiv principal asigurarea eficienței și evitarea oricăror întârzieri în procesul de evaluare externă. În cazul de față, cererea Nataliei Gavrilenco de retragere din concurs s-a bazat pe propria decizie, exprimată clar și justificată, ceea ce a făcut audierea sa inutilă și nejustificată.
Prin urmare, nu se poate considera că s-a produs vreo încălcare a procedurii sau a drepturilor reclamantei. 121. Referitor la argumentul reclamantei, potrivit căruia retragerea sa nu ar trebui percepută ca o dovadă a lipsei de competență sau a unui comportament mai puțin integru, ci mai degrabă ca un drept și o decizie personală întemeiată pe circumstanțe specifice, iar presa a difuzat știrea conform căreia aceasta nu a fost promovată, ceea ce ar fi condus la afectarea drepturilor sale personale și a imaginii sale, completul de judecată subliniază că actele din dosar indică o situație contrară. Mai exact, Natalia Gavrilenco a primit o ofertă de angajare din partea unei companii internaționale, Shape Robotics A/S, în domeniul său de activitate, ofertă pe care a acceptat-o (f.d.19-28).
25 122. Acest fapt evidențiază recunoașterea competențelor și profesionalismului său la nivel internațional, contrazicând astfel susținerile privind afectarea imaginii. De asemenea, această situație arată că retragerea sa din concurs a fost o decizie personală, justificată de oportunități profesionale mai favorabile, și nu poate fi interpretată ca o consecință a unei lipse de competență sau integritate. 123. În concluzie, instanța de judecată subliniază că reclamanta a demonstrat prin propriile fapte că deține competențe recunoscute în domeniul său, iar percepția negativă creată de știrea difuzată în presă este infirmată de dovezile obiective prezentate în dosar. Aceste aspecte consolidează convingerea că imaginea sa profesională rămâne neafectată.
124. Mai mult, Completul de judecată subliniază că orice decizie emisă de Comisia de evaluare, fie că este de promovare, nepromovare sau retragere, nu afectează în niciun fel reputația profesională a candidatului. Rolul Comisia de evaluare se limitează la analiza integrității etice și financiare a acestuia. Reputația fiecărui candidat rămâne determinată exclusiv de competențele și realizările sale profesionale. 125. Astfel, se poate concluziona că decizia reclamantei de a se retrage din concurs, împreună cu oferta de angajare primită din partea unei companii internaționale, reflectă recunoașterea calităților sale profesionale și consolidează percepția pozitivă asupra integrității și profesionalismului său.
126. Reclamanta susține că durata lungă a procedurii de evaluare a contribuit semnificativ la decizia sa de a se retrage din concurs. Potrivit acesteia, întârzierea procesului a generat o presiune suplimentară care a influențat negativ dorința sa de a continua. 127. Cu toate acestea, Completul de judecată consideră că acest argument nu poate constitui un temei valid pentru anularea deciziei Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting). Procedura de evaluare a integrității, prin specificul său, este un proces complex și riguros, care implică parcurgerea mai multor etape bine definite. Această complexitate este necesară pentru a asigura o evaluare completă și obiectivă a candidaților, conform standardelor legale.
26 128. Durata procedurii nu poate fi calificată drept excesivă, având în vedere scopul său de a garanta integritatea și transparența procesului de selecție pentru funcții publice. În plus, reclamanta nu a formulat anterior obiecții sau contestații referitoare la durata procesului, ceea ce sugerează o acceptare implicită a calendarului stabilit. Lipsa acțiunilor în această direcție indică faptul că reclamanta a considerat durata procedurii rezonabilă până în momentul retragerii sale. 129. Această abordare subliniază că timpul necesar evaluării riguroase nu poate fi perceput ca un element defavorabil în procesul de selecție, ci ca o garanție a corectitudinii și obiectivității. 130. Reclamanta solicită acordarea unui prejudiciu moral în valoare de 30.000 de lei, susținând că publicarea calificativului „Nepromovat” i-ar fi afectat reputația și i-ar fi cauzat suferințe morale.
Totuși, Completul de judecată apreciază că această solicitare este nefondată, deoarece reclamanta nu a prezentat dovezi concrete care să demonstreze existența unui prejudiciu real și efectiv cauzat de publicarea în cauză. Fără o probă clară care să ateste impactul negativ asupra reputației sau drepturilor sale, susținerile reclamantei rămân simple afirmații nesusținute de faptele din dosar. 131. Afirmațiile reclamantei privind afectarea reputației sunt vagi și de natură generală, nefiind susținute de probe concrete, cum ar fi mărturii, documente sau alte dovezi care să ateste un impact direct și efectiv asupra imaginii sale publice sau a vieții personale.
De asemenea, publicarea calificativului „Nepromovat” nu constituie un act arbitrar, ci reprezintă aplicarea unei dispoziții legale explicite, prevăzute de Legea nr. 26/2022, legea care reglementează în mod clar consecințele retragerii unui candidat din concurs, fiind parte integrantă a cadrului juridic care asigură transparența și obiectivitatea procedurilor de evaluare. Prin urmare, reclamanta nu poate invoca un prejudiciu rezultat din aplicarea unei prevederi legale conforme. 132. În aceste condiții, prejudiciul moral invocat de reclamantă nu poate fi imputat unei măsuri prevăzute expres de lege și aplicate uniform tuturor participanților. Mai mult, publicarea calificativului este o acțiune realizată în conformitate cu principiul transparenței procesului de selecție, având un scop legitim și bine definit.
Astfel, Completul consideră că nu există temeiuri pentru acordarea prejudiciului moral solicitat. 27 133. Reclamanta contestă caracterul automat al atribuirii calificativului „Necalificat”, susținând că retragerea sa din concurs nu ar fi trebuit să conducă, în mod obligatoriu, la această concluzie. Ea consideră că decizia Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) de a aplica această consecință automată este nedreaptă și ar fi trebuit să permită o analiză mai flexibilă a circumstanțelor. 134. Totuși, Completul de judecată apreciază că acest argument este neîntemeiat, întrucât articolul 13 alineatul (1) din Legea nr. 26/2022 prevede în mod explicit că retragerea din concurs, indiferent de motive, conduce automat la calificativul „Necalificat”.
Această reglementare are scopul de a asigura aplicarea uniformă și obiectivă a normelor procesului de selecție, eliminând orice posibilitate de interpretare arbitrară sau discreționară. 135. În plus, reclamanta a participat la concurs în deplină cunoștință de cauză, acceptând regulile și condițiile stabilite prin lege. Astfel, criticile aduse caracterului automat al calificativului „Necalificat” nu pot fi considerate justificate, deoarece acest calificativ reprezintă rezultatul direct al aplicării unei norme legale clare, previzibile și general aplicabile. Prin urmare, reclamanta nu poate contesta o consecință care derivă dintr-o reglementare cunoscută și acceptată anterior de toți participanții la concurs.
136. Invocarea de către reclamantă a unor exemple ipotetice pentru a susține presupusa inechitate a prevederii legale nu este relevantă în cazul său concret. În speță, calificativul „Necalificat” nu reprezintă o decizie subiectivă, ci o consecință obiectivă, prevăzută de legislație, care reflectă retragerea voluntară din concurs. Astfel, aplicarea acestei prevederi legale nu poate fi considerată inechitabilă sau discriminatorie. 137. Reclamanta susține că decizia contestată emisă de Comisia de evaluare (Comisia Vetting) nu menționează explicit faptul că aceasta nu a fost supusă unei evaluări efective. Totuși, acest argument este neîntemeiat, deoarece din conținutul deciziei reiese clar și neechivoc că reclamanta nu a fost supusă niciunei evaluări.
Retragerea sa din concurs a intervenit înainte de inițierea procesului propriu-zis de evaluare, astfel încât calificativul „Necalificat” nu reflectă rezultatul unei analize asupra competențelor sau integrității sale, ci reprezintă o consecință procedurală a retragerii voluntare din procesul de selecție. 28 138. Completul de judecată constată că decizia Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) reflectă exclusiv formalizarea retragerii voluntare a reclamantei din concurs și aplicarea automată a prevederilor articolului 13 alineatul (1) din Legea nr.26/2022, care echivalează retragerea cu necalificarea. Întrucât reclamanta a ales să se retragă înainte de evaluare, nu a existat nicio analiză a criteriilor financiare, etice sau profesionale ale acesteia, iar acest fapt este evident din cuprinsul deciziei contestate.
139. Astfel, argumentul conform căruia decizia contestată nu ar menționa lipsa unei evaluări este contrazis de conținutul clar al deciziei, care evidențiază faptul că evaluarea nu a avut loc, iar calificativul „Necalificat” a fost aplicat exclusiv ca urmare a retragerii reclamantei, în conformitate cu cadrul legal aplicabil. 140. Având în vedere cele expuse anterior, Completul de judecată concluzionează că cererea de contestare formulată de reclamanta Natalia Gavrilenco este nefondată. Analiza tuturor aspectelor invocate arată că Comisia de evaluare (Comisia Vetting) a respectat în totalitate prevederile Legii nr. 26/2022, aplicând normele legale în mod corect și imparțial. 141. Argumentele prezentate de reclamantă nu demonstrează existența unei încălcări a drepturilor sale fundamentale, fie ele garantate prin legislația națională sau prin convenții internaționale.
Toate acțiunile Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting), inclusiv atribuirea calificativului „Necalificat” în urma retragerii reclamantei din concurs, se înscriu în cadrul legal și au fost justificate de necesitatea respectării transparenței, integrității și uniformității procesului de evaluare. 142. În absența unor probe concrete sau a unor motive întemeiate care să susțină cererea de contestare, completul consideră că demersul reclamantei nu poate fi admis. Decizia Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) reflectă aplicarea clară și previzibilă a dispozițiilor legale, fără a aduce atingere drepturilor fundamentale ale reclamantei.
143. Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 14 alin. (6), (8) lit.a) și (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022 29 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco împotriva Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 26/2022 privind unele masuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii privind anularea deciziei din 22 decembrie 2023. Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 30 I N C H E I E R E cu privire la cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco împotriva Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 26/2022 privind unele masuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii privind anularea deciziei din 22 decembrie 2023, adoptată de Comisie conform art. 29 din Regulamentul de organizare și funcționare (Dosarul nr. 3-1/24 Nr. PIGD 2-24000567-01-3-02012024) Solicitările formulate de candidatul la funcția de membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul reprezentanților societății civile, contravin prevederilor Legii nr. 26/2022, ceea ce determină declararea inadmisibilității cerințelor privind contestarea deciziei Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) 23 decembrie 2024 Textul corespunde originalului Examinând în ședință de judecată publică cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Ion Malanciuc, Președinte, Oxana Parfeni, Diana Stănilă, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT A. Poziția reclamantei (f.d.
2-11) 1. La data de 30 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Gavrilenco a depus cerere de contestare, ulterior concretizată, împotriva Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 26/2022 privind unele masuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând: 1) Anularea Deciziei Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023, adoptată în privința sa, Natalia Gavrilenco. 2) Obligarea Comisiei Vetting: − Să admită cererea sa de retragere din concurs fără să fie aplicate calificativele „Nepromovat” sau „Necalificat”.
− Să disemineze public, prin intermediul serviciului său de presă, informația despre admiterea cererii de retragere din concurs, fără utilizarea calificativelor „Nepromovat” sau „Necalificat”. 2. La data de 8 februarie 2024, Natalia Gavrilenco, reprezentată de avocatul Vladimir Grosu a depus cerere de concretizare/completare a pretențiilor, prin care a concretizat acțiunea formulată în instanță, completând pretențiile sale după cum urmează (f.d.
121): 1) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către această instituție; 2) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023, care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”; 3) anularea Deciziei Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023 adoptate în privința sa; 1 4) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să admită cererea sa de retragere din concurs fără aplicarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; 5) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public, inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; 6) încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de 30000 lei; 7) încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a serviciilor de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei.
B. Poziția pârâtului (f.d. 89-96) 3. Prin referința depusă la data de 31 ianuarie 2024, Comisia independentă de evaluare externă a judecătorilor și candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție / Comisia Vetting a solicitat respingerea cererii de contestare înaintate de către Natalia Gavrilenco. 4. Pârâtul a subliniat că reclamanta și-a fundamentat cerințele pe prevederile art. 224 (Hotărârile instanței de judecată) alin. (1) lit. a) (anularea totală sau parțială a actului administrativ individual) și lit. c) (obligarea la acțiune, tolerare sau inacțiune) din Codul administrativ. Cu toate acestea, aceste prevederi nu au fost aplicabile în speță, având în vedere că art. 14 alin.(8) din Legea nr. 26/2022 stipulează în mod expres care sunt alternativele disponibile pentru instanța de judecată în examinarea contestațiilor împotriva deciziilor Comisiei de evaluare.
5. Pârâtul a notat că potrivit acestei legi, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta doar două decizii: − respingerea cererii de contestare; − admiterea cererii de contestare și dispunerea reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, în cazul în care se constată existența unor erori procedurale grave ce afectează caracterul echitabil al procedurii și a circumstanțelor care puteau conduce la promovarea evaluării. 6. Astfel, Legea nr. 26/2022, care reglementează procesul de evaluare a candidaților, prevede în mod exhaustiv alternativele legale ale instanței, iar reclamanta, deși a fost conștientă de acestea (așa cum a indicat chiar în 2 cererea sa de chemare în judecată, la pct. 43), a ales deliberat să înainteze cerințe inadmisibile, bazându-se pe prevederi legale irelevante.
C. Poziția terțului (f.d. 78-79) 7. Prin referința depusă la data de 30 ianuarie 2024, ora 13:36, prin intermediul poștei electronice, Consiliul Superior al Magistraturii a reiterat circumstanțele de fapt ale speței și a subliniat că actul contestat nu aduce atingere intereselor Consiliului și nu afectează drepturile acestuia. Prin urmare, având în vedere circumstanțele stabilite și prevederile legale, Consiliul Superior al Magistraturii a considerat că participarea sa la examinarea acestei cauze nu este necesară. D. Poziția părților în ședință publică 8. În cadrul ședinței de judecată, reclamanta Natalia Gavrilenco, împreună cu reprezentantul său, avocatul Vladimir Grosu, au susținut acțiunea depusă, precum și cererea de concretizare și completare a pretențiilor.
Aceștia au reiterat motivele de fapt și de drept prezentate în acțiune și au solicitat admiterea tuturor capetelor de cerere. 9. Reprezentantul Comisiei de evaluare (Comisia Vetting), avocatul Valeriu Cernei, a susținut argumentele expuse în referința depusă și a solicitat respingerea contestației formulate de Natalia Gavrilenco. 10. Reprezentanta Consiliului Superior al Magistraturii, Olesea Ciobanu, deși a fost citată legal, nu s-a prezentat la ședința de judecată. Totuși, la data de 17 mai 2024, aceasta a depus o cerere prin care a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa, precizând că lasă la discreția instanței soluționarea contestației formulate de Natalia Gavrilenco (f.d. 175).
LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE
11. Art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor: „Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.” 3 12. Art. 22 alin. (11), (12), (13) din Legea nr. 252 din 17 august 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative: „Comisia independentă de evaluare creată prin Legea nr.26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Legea nr.26/2022) va finaliza evaluarea cererilor depuse până la 1 septembrie 2023 a subiecților menționați la art.2 alin.(1) lit.a) și e) din legea indicată.
Comisia respectivă își va continua activitatea până la finalizarea examinării contestațiilor depuse împotriva deciziilor acesteia. Atribuțiile comisiei indicate la alin.(11), care derivă din Legea nr.26/2022, vor fi exercitate după cum urmează: a) subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.26/2022, pentru cererile depuse după 1 septembrie 2023, și subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.b)–d) din Legea nr.26/2022, indiferent de data depunerii cererii, vor fi evaluați de către Comisia de evaluare a judecătorilor; b) subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.e) din Legea nr.26/2022, pentru cererile depuse după 1 septembrie 2023, și subiecții menționați la art.2 alin.(1) lit.f)–h) din Legea nr.26/2022, indiferent de data depunerii cererii, vor fi evaluați de către Comisia de evaluare a procurorilor.
Comisiile de evaluare vor evalua subiecții menționați la alin.(12) conform procedurii și criteriilor reglementate prin Legea nr.26/2022, dacă funcțiile pentru care candidează vor deveni vacante până la 31 august 2025. 13. Art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 26/2022: „Prevederile prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor. 14. Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 26/2022: „În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale.
Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.” 15. Art. 9 alin. (1) din Legea nr. 26/2022: „Comisia de evaluare inițiază procedura de evaluare în baza informației primite de la instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursurilor pentru selectarea candidaților la funcția de membru în organele prevăzute la art.2 alin.(1).” 16. Art. 13 din Legea nr. 26/2022: „În urma desfășurării procedurii de evaluare, Comisia de evaluare emite o decizie motivată privind constatarea promovării sau nepromovării evaluării. Retragerea din concurs a unui candidat ulterior datei transmiterii către Comisia de evaluare a listelor cu candidați de către instituțiile responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului, indiferent de motivul invocat de candidat, se echivalează cu nepromovarea evaluării de către candidatul respectiv.
4 Decizia Comisiei de evaluare trebuie să cuprindă faptele relevante, motivele și concluzia comisiei cu privire la promovarea sau nepromovarea evaluării. Decizia Comisiei de evaluare se adoptă cu votul majorității membrilor care participă la luarea acesteia. Membrii Comisiei de evaluare nu au dreptul să se abțină de la vot. În cazul parității de voturi, Comisia de evaluare va examina repetat informația despre candidatul respectiv și o va supune votului în ziua următoare. În cazul în care se constată repetat paritatea de voturi, se consideră că candidatul nu a promovat evaluarea. Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele prevăzute la art.8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.
Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese. Decizia Comisiei de evaluare, redactată în limba română, se expediază candidatului, la adresa electronică a acestuia, și instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului. În aceeași zi, Comisia de evaluare publică pe pagina sa web oficială informația dacă candidatul a promovat sau nu evaluarea.
În cazul în care candidatul, în termen de 48 de ore de la momentul expedierii deciziei, nu notifică Comisia de evaluare despre refuzul său privind publicarea, decizia cu referire la evaluarea sa se publică pe pagina web a instituției responsabile de organizarea alegerilor sau, după caz, a concursului în formă depersonalizată, cu excepția numelui și prenumelui candidatului, care rămân publice.” 17. Art. 14 alin. (1), (6), (8) și (9) din Legea nr. 26/2022: „Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea procedurii prealabile. Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la care participă candidatul respectiv.
La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre următoarele decizii: a) respingerea cererii de contestare; b) admiterea cererii de contestare și dispunerea o singură dată a reevaluării candidaților care nu au promovat evaluarea, dacă constată că, în cadrul procedurii de evaluare, Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează caracterul echitabil al procedurii de evaluare, și că există circumstanțe care puteau duce la promovarea evaluării de către candidat; 5 c) constatarea promovării sau nepromovării evaluării în cazul contestării repetate a deciziei Comisiei de evaluare, adoptată în urma reevaluării dispuse anterior.
Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților în termen de 5 zile de la data emiterii.” 18. Art. 5 alin. (2) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție: „În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituție, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe activității sale. Procedura de evaluare este stabilită de prezenta lege și de regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei de evaluare.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
76. În urma examinării actelor dosarului, rezultă că la 26 iunie 2023 Natalia Gavrilenco a exprimat disponibilitate de a participa la concursul pentru funcția de membru în cadrul Colegiului de evaluare a performanțelor judecătorilor, din rândul reprezentanților societății civile. 77. La 29 septembrie 2023, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis Comisiei informații referitoare la candidatura Nataliei Gavrilenco pentru funcția de membru al Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor, în baza art. 9 alin. (1) din Legea nr.26/2022. 78. La 1 decembrie 2023, Comisia a notificat-o pe Natalia Gavrilenco prin e-mail despre modificarea Regulamentului de organizare și funcționare, care reglementează evaluarea candidaților conform Legii nr. 26/2022.
79. La 4 decembrie 2023, Natalia Gavrilenco și-a retras candidatura din concursul pentru funcția de membru al Colegiului de selectare și evaluare a judecătorilor (f.d. 16-17). 80. Prin decizia din 22 decembrie 2023, Comisia de evaluare (Comisia Vetting) a constatat că retragerea d-nei Natalia Gavrilenco din concurs este echivalentă cu necalificare (f.d. 13-15). 81. La data de 26 decembrie 2023, pe site-ul Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting) a fost publicată lista rezultatelor evaluării pentru mai 6 mulți candidați, iar pe segmentul Nataliei Gavrilenco a fost consemnată decizia Comisiei de „Nepromovat”, pe motiv că s-a retras (f.d.
136). 82. La data de 30 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Natalia Gavrilenco a depus cerere de contestare, ulterior concretizată, împotriva Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii, solicitând: 1) Anularea Deciziei Comisiei Vetting din 26 decembrie 2023, adoptată în privința sa, Natalia Gavrilenco. 2) Obligarea Comisiei Vetting: − Să admită cererea sa de retragere din concurs fără să fie aplicate calificativele „Nepromovat” sau „Necalificat”. − Să disemineze public, prin intermediul serviciului său de presă, informația despre admiterea cererii de retragere din concurs, fără utilizarea calificativelor „Nepromovat” sau „Necalificat”. 83. La data de 8 februarie 2024, Natalia Gavrilenco, reprezentată de avocatul Vladimir Grosu a depus cerere de concretizare/completare a pretențiilor, prin care a concretizat acțiunea formulată în instanță, completând pretențiile sale după cum urmează (f.d.
121): 1) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către această instituție; 2) constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023, care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”; 3) anularea Deciziei Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023 adoptate în privința sa; 4) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să admită cererea sa de retragere din concurs fără aplicarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; 5) obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public, inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; 6) încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de 30000 lei; 7) încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a serviciilor de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei.
7 84. Completul de judecată menționează că având în vedere scopul Legii nr.26/2022, care reglementează procedura de evaluare a integrității ca etapă obligatorie în procesul de selectare, alegere sau numire a candidaților în funcții de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al Procurorilor, precum și în organele specializate ale acestora, se constată că această lege instituie un mecanism transparent și uniform, dedicat asigurării integrității și încrederii publicului în procesul de selecție. 85. Analizând circumstanțele speței în raport cu dispozițiile legale relevante, Completul de judecată constată că, în temeiul prevederilor Legii nr. 26/2022, Curtea Supremă de Justiție este competentă să examineze și să verifice legalitatea deciziilor adoptate de Comisiei de evaluare (Comisiei Vetting).
Această competență include analiza deciziilor privind promovarea sau nepromovarea candidaților în cadrul procedurii de evaluare a integrității. Rolul Curții este de a asigura respectarea cadrului normativ aplicabil și de a garanta că drepturile fundamentale ale participanților sunt protejate în mod corespunzător. 86. În cauza de față, reclamanta contestă decizia Comisiei Vetting prin care retragerea sa voluntară din concurs a fost formalizată și echivalată cu necalificarea. Această decizie reflectă aplicarea prevederilor articolului 13 alineatul (1) din Legea nr. 26/2022, care stipulează că retragerea din concurs, indiferent de motive, conduce automat la atribuirea calificativului „Necalificat”.
87. Raportând cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco la competența Curții Supreme de Justiție în examinarea contestațiilor, precum și la cerințele de admisibilitate stabilite de Legea nr. 26/2022, Completul de judecată constată că cerințele reclamantei referitor la: − constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către această instituție; − constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023, care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”; − obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public, inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de presă, despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; 8 − încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de 30000 lei; − încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a serviciilor de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei.
nu trec testul de admisibilitate, sunt inadmisibile și excedă obiectul examinării prevăzut de Legea nr. 26/2022. 88. Această lege reglementează strict procedura de evaluare externă, criteriile de calificare sau necalificare și consecințele retragerii din concurs, fără a oferi temeiuri legale pentru constatarea unor încălcări ale dreptului la viață privată sau pentru acordarea de compensații morale ori materiale. Publicarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat” reprezintă o obligație legală a Comisiei, conform prevederilor privind transparența procesului de evaluare. 89. Mai mult, Legea nr. 26/2022 nu prevede obligația Comisiei de a modifica calificativele aplicate în baza cererilor de retragere și nici de a informa mass-media cu privire la astfel de solicitări.
Prin urmare, cerințele reclamantei excedă limitele reglementate de această lege și nu pot fi admise spre examinare în acest cadru procedural. 90. În consecință, reclamanta este în drept să se adreseze, în procedura generală, unei instanțe competente pentru examinarea pretențiilor care excedă obiectul reglementat de Legea nr. 26/2022. 91. Completul de judecată specializat constituit în baza Legii nr. 26/2022 nu este abilitat să soluționeze cereri ce vizează încălcarea dreptului la viață privată (art. 8 CEDO) sau cereri de despăgubiri morale și materiale, acestea fiind de competența instanțelor de drept comun, în baza unei proceduri distincte și conforme cu legislația aplicabilă. 92. Astfel, reclamanta are posibilitatea de a-și valorifica drepturile invocate în fața unei instanțe de drept comun, care poate analiza în detaliu temeinicia pretențiilor sale și poate dispune măsuri în acest sens, în funcție de probele prezentate și de normele legale incidente.
93. Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 14 alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022 9 COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibilă cererea de contestare depusă de Natalia Gavrilenco împotriva Comisiei de evaluare investită cu exercitarea atribuțiilor prevăzute de Legea nr. 26/2022 privind unele masuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (Comisiei Vetting), terț Consiliul Superior al Magistraturii privind anularea deciziei din 22 decembrie 2023, în partea cerințelor reclamantei referitor la: constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin publicarea rezultatului/informației „Nepromovat” în privința sa pe pagina oficială a Comisiei de evaluare/Vetting de către această instituție; constatarea încălcării dreptului său la viață privată (art. 8 CEDO) prin Decizia Comisiei de evaluare/Vetting din 22 decembrie 2023, care a utilizat calificativul „Nepromovat”/„Necalificat”; obligarea Comisiei de evaluare/Vetting să disemineze public, inclusiv prin informarea organelor mass-media care au publicat informația „Nepromovat” în privința sa, utilizând serviciul său de presă,
despre admiterea cererii sale de retragere din concurs fără utilizarea calificativului „Nepromovat”/„Necalificat”; încasarea unui prejudiciu moral în beneficiul său în mărime de 30000 lei; încasarea costurilor și cheltuielilor de judecată, inclusiv a serviciilor de asistență juridică, cu mențiunea că mărimea acestora va fi concretizată pe parcursul examinării cauzei. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 10
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.