3-21/24 — anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea deciziei şi dispunerea reevaluării candidatului
- Temei legal
- contestaţie în baza Legii nr. 26 din 10.03.2022
3-21/24 — anularea deciziei și dispunerea reevaluării candidatului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la contestația depusă de
Vitalie Ciuchitu
împotriva deciziei din 18 iulie 2024 a Comisiei de evaluare, instituită
prin Legea nr. 65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a
candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție, exercitându-
și atribuțiile potrivit Legii nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării
candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale
judecătorilor și procurorilor,
(evaluarea integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, conform Legii nr.
26/2022)
(Dosarul nr. 3-21/24
NR. PIGD 2-24084453-01-3-29072024)
Aprecierea dubiilor Comisiei de evaluare care au dus la nepromovarea
candidatului; Utilizarea de către Comisia de evaluare a cheltuielilor de consum
pentru populație în calitate de indice statistic la calcularea cheltuielilor de
consum ale subiecților evaluați.
10 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în ședință publică contestația depusă de Vitalie Ciuchitu
împotriva deciziei Comisiei de evaluare, instituită prin Legea nr. 65/2023,
exercitându-și atribuțiile potrivit Legii nr. 26/2022 privind unele măsuri
aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor
Curtea Supremă de Justiție, în completul special compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
Cristian Rotaru – grefier,
Cu participarea:
Reclamantului – Vitalie Ciuchitu,
Reprezentanților pârâtei – avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei,
constată următoarele:
ASPECTE GENERALE ȘI DE PROCEDURĂ
Vitalie Ciuchitu (reclamant) este avocat din anul 2008.
La 16 noiembrie 2023, Comisia de evaluare, instituită prin Legea nr.
65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția
de judecător al Curții Supreme de Justiție, exercitându-și atribuțiile potrivit
Legii nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor (în cont. – Comisia de evaluare) a recepționat cererea
candidatului Vitalie Ciuchitu de a participa la concursul pentru ocuparea
funcției de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.
Pentru a fi admis la acest concurs, candidatul urmează să promoveze
evaluarea prevăzută de Legea nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor.
La 18 iulie 2024, Comisia de evaluare a adoptat, cu votul unanim al
membrilor prezenți, decizia prin care s-au constatat dubii serioase cu privire
la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate financiară și, prin
urmare, acesta nu promovează evaluarea.
La 29 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice, reclamantul
Vitalie Ciuchitu a depus contestație împotriva deciziei de nepromovare a
evaluării din 18 iulie 2024 emise de Comisia de evaluare, prin care a solicitat
1
anularea deciziei nominalizate și dispunerea reevaluării candidatului, conform
art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26/2022.
Conform art. 14 alin. (2) din Legea nr. 26, contestația ține de
competența Curții Supreme de Justiție și este examinată de un complet special
compus din trei judecători și un judecător supleant. Cauza a fost distribuită
pentru examinare judecătorului-raportor Oxana Parfeni, care, prin Dispoziția
Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 89 din 14 mai 2024
„Cu privire la modificarea Dispoziției nr. 29 din 29 martie 2022 cu privire la
instituirea completului de judecată special”, face parte din completul de
judecată special, în componența: Ion Malanciuc – președinte, judecător,
Oxana Parfeni și Diana Stănilă – judecători.
La 21 august 2024, prin intermediul poștei electronice, Comisia de
evaluare a depus referință pe marginea contestației formulate de către
reclamantul Vitalie Ciuchitu.
Curtea Supremă de Justiție a convocat părțile în prima ședință de
judecată la 12 septembrie 2024. Reclamantul a pledat singur cauza în fața
instanței de judecată, iar Comisia de evaluare a fost reprezentată de către
avocații Roger Gladei și Valeriu Cernei.
ÎN FAPT
a. Procedura de evaluare a reclamantului de către Comisie
„În vederea sporirii integrității viitorilor membri ai Consiliului Superior
al Magistraturii, ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai organelor
specializate ale acestora, precum și în vederea sporirii încrederii societății în
activitatea organelor de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor, dar
și, în general, în sistemul justiției”, la 10 martie 2022, Parlamentul Republicii
Moldova a adoptat Legea nr. 26, care reglementează raporturile juridice
aferente procedurii de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru
al Consiliului Superior al Magistraturii, al Consiliului Superior al
Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în organele
specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a
candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.
La 06 decembrie 2023, Comisia a notificat candidatul și i-a solicitat să
depună, în termen de șapte zile, declarația de avere și interese personale pentru
ultimii cinci ani, așa cum prevede art. 9 alin. (2) din Legea nr. 26/2022.
Candidatul a fost invitat să depună, în mod voluntar, un chestionar de etică.
La 13 decembrie 2023, candidatul i-a trimis Comisiei declarația și
chestionarul de etică completate.
2
La 26 februarie 2024, în vederea clarificării unor aspecte, Comisia i-a
solicitat candidatului să prezinte informații suplimentare până la 05 martie
Candidatul a răspuns în termenul stabilit.
La 22 martie 2024, în vederea clarificării unor aspecte, Comisia din nou
i-a solicitat candidatului să prezinte informații suplimentare până la 29 martie
Candidatul a răspuns la 30 martie 2024.
În cele ce urmează, la 12 aprilie 2024, Comisia a notificat candidatul
despre identificarea unor aspecte care generează dubii cu privire la respectarea
criteriilor etice și financiare și l-a invitat să participe la o audiere programată
pentru data de 26 aprilie 2024.
La 15 aprilie 2024, candidatul a confirmat prezența la audiere și a
solicitat să fie audiat în ședință închisă, în partea în care vor fi discutate
chestiuni legate de clientelă sau puse în discuție datele personale ale rudelor
și ale altor persoane. Printr-o decizie motivată din 16 aprilie 2024, Comisia a
respins cererea, menționând că va dezvălui doar minimul necesar de date cu
caracter personal, candidatul nu va dezvălui în cadrul audierii chestiuni care
fac obiectul secretului profesional și că, în acest caz particular, prevalează
interesul public într-un proces de evaluare transparent.
La 17 aprilie 2024, potrivit art. 12 alin. (4) lit. c) din Legea nr. 26/2022,
la solicitarea candidatului, Comisia i-a oferit acces la materialele dosarului de
evaluare. La aceeași dată, candidatul a anexat explicații scrise cu privire la
dubiile notificate de Comisie.
La 24 aprilie 2024 și 26 aprilie 2024 (în ziua audierii), candidatul a
prezentat informații suplimentare, de relevanța cărora Comisia urma să se
expună odată cu emiterea deciziei motivate.
La 26 aprilie 2024, candidatul a participat la audiere. În cadrul audierii,
candidatul a confirmat corectitudinea răspunsurilor sale din chestionarul de
etică și a declarat că nu are corectări sau completări la răspunsurile pe care le-
a oferit anterior.
După audiere, la 03 mai 2024, candidatul a depus o cerere de ridicare a
„excepției de ilegalitate”. În cererea sa, candidatul a afirmat că unele dispoziții
din Regulamentul Comisiei sunt contrare prevederilor Legii nr. 26/22,
solicitând ca dispozițiile contestate din Regulament să nu fie aplicate în
procesul său de evaluare, ci să fie aplicate direct dispozițiile Legii nr. 26/2022,
ale Constituției și ale altor legi citate.
Comisia a observat că, în cererea sa, candidatul nu a făcut trimitere la
prevederi care reglementează dreptul de a ridica o „excepție de ilegalitate”.
Un astfel de remediu era reglementat de Legea nr. 793/2000 cu privire la
contenciosul administrativ, dar această lege a fost abrogată odată cu intrarea
3
în vigoare a Codului administrativ la 01 aprilie 2009. Totodată, „excepția”
putea fi invocată doar în cadrul procedurilor judiciare în fața instanțelor de
judecată. Comisia a decis să respingă cererea, deoarece nu a identificat niciun
temei juridic care îi stă la bază.
La 18 iulie 2024, cu vot unanim, Comisia a constatat dubii serioase cu
privire la respectarea de către candidat a criteriilor de integritate financiară și,
prin urmare, acesta nu a promovat evaluarea.
În argumentarea soluției sale, Comisia de evaluare a constatat că, în
perioada supusă evaluării (ultimii 15 ani premergători procedurii de evaluare),
candidatul a acumulat solduri financiare negative aproape în fiecare an,
acumulând în total un deficit de - 1 017 032 de lei, sumă care constituie o
diferență substanțială între veniturile declarate și cheltuielile efectuate care, în
conformitate cu art. 8 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 26/2022, impune concluzia
de neconformitate a candidatului în raport cu criteriul de integritate financiară.
Totodată, Comisia de evaluare a reținut averea inexplicabilă pentru
perioada 2008-2021, în condițiile în care veniturile oficiale anuale înregistrate
de către subiecții evaluării au fost mai mici decât formula cheltuielilor de
consum pentru populație (în cont. – CCP) pentru perioada respectivă, stabilite
de către Biroul Național de Statistică:
Anul Venitul Cheltuieli (MDL) Sold negativ
potrivit (MDL)
Total Estimate
datelor
conform
furnizate de
CCP
SFS (MDL)
2008 25 399 - 61 882 - 36 483
2009 26 834 - 63 139 - 36 305
2010 19 800 - 72 744 - 52 944
2011 19 774 - 79 286 - 64 512
2012 21 118 133 798 74 654 - 112 680
2013 44 950 - 89 563 - 41 613
2014 12 715 - 79 776 - 67 061
2015 73 028 - 96 377 - 23 349
2016 57 801 - 86 965 - 29 167
2017 119 244 196 105 72 943 - 76 861
2018 28 544 189 421 74 621 - 160 877
4
2019 26 484 - 91 925 - 65 441
2020 13 167 130 690 89 018 - 117 524
2021 11 752 143 967 102 295 - 132 215
Total sold negativ - 1 017 032
Comisia de evaluare nu a putut stabili veridicitatea afirmațiilor
reclamantului, precum că acesta deținea unele economii considerabile în
numerar înainte de perioada de evaluare, or, Comisiei nu au fost prezentate
dovezi convingătoare în vederea confirmării existenței acestora.
Cu referire la susținerile reclamantului, precum că acesta ar fi avut un
nivel ridicat de trai înaintea obținerii licenței de avocat, Comisia a reținut că
aceste informații nu sunt convingătoare. Mai mult, nu există nicio dovadă să
sugereze că, aproape 20 de ani mai târziu (în 2008, la începutul perioadei de
evaluare), acesta dispunea încă de resurse financiare substanțiale sau de
economii importante.
În ceea ce ține de afirmația reclamantului privind moștenirea de la
bunicul său, în anul 1998, a unor bani și obiecte prețioase în valoare de 10 000
de dolari, Comisia de evaluare a stabilit că acesta nu a prezentat detalii
suplimentare cu privire la natura acestor obiecte sau la modul în care bunicul
său le-ar fi putut dobândi.
În mod similar, deși reclamantul a afirmat că în anul 2003 a vândut un
apartament situat în Glodeni contra sumei de 10 000 de dolari, acesta nu a
prezentat niciun document care să confirme primirea banilor.
În ceea ce privește recipisa prezentată de către reclamant în cadrul
audierilor din 26 aprilie 2024, potrivit căreia, la 14 iunie 2016, a împrumutat
unei persoane suma de 54 000 de euro, Comisia a reținut că aceasta nu conține
numele împrumutatului. În mod egal, Comisia a considerat contradictorie
abordarea candidatului care, pe de o parte, atunci când a fost întrebat în timpul
rundelor de întrebări cu privire la economiile în numerar, a declarat că nu își
amintește, iar pe de altă parte, în ziua audierilor, acesta și-a amintit că în 2016
a împrumutat fără nicio garanție, printr-o simplă recipisă scrisă de mână, suma
de 54 000 de euro, care este o sumă semnificativă, având în vedere afirmația
candidatului că a avut un stil de viață modest după ce și-a obținut licența de
avocat în 2008.
ARGUMENTELE PĂRȚILOR
a. Argumentele reclamantului
5
La 29 iulie 2024, prin intermediul poștei electronice, reclamantul
Vitalie Ciuchitu a depus contestație împotriva deciziei de nepromovare a
evaluării din 18 iulie 2024 emise de Comisia de evaluare, prin care a solicitat
anularea deciziei nominalizate și dispunerea reevaluării candidatului, conform
art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26/2022.
În motivarea contestației, reclamantul a indicat că prin decizia
contestată, Comisia a stabilit lipsa integrității financiare, pornind de la
aspectele referitoare la cheltuielile de consum ale populației, care constituie
circa 75 % din totalul cheltuielilor, cu titlu de cheltuieli de trai calculate
conform informațiilor și metodologiei Biroului Național de Statistică.
A menționat că utilizarea estimărilor Biroului Național de Statistică a
cheltuielilor de consum pentru populație la constatarea lipsei integrității
financiare contravine art. 8 alin. (4) lit. b) din Legea nr. 26, care stabilește într-
o manieră exhaustivă criteriile de evaluare a integrității financiare, și anume
raportarea „averii dobândite” la „veniturile declarate”.
Prin urmare, se înțelege că exercițiul de evaluare nu prevede luare în
considerare a altor cheltuieli decât cele legate de procurarea averii dobândite.
Mai mult, legislatorul nu prevede stabilirea cheltuielilor suportate de candidat
pentru întreținere și, mai ales, prin folosirea datelor statistice, fapt care impune
concluzia că utilizarea acestor indici este ilegală.
A precizat că anume instanței de judecată îi revine obligația de a verifica
respectarea legii de către Comisie, or, acest exercițiu se află în strânsă legătură
cu caracterul echitabil al procedurii de evaluare, aspect care urmează a fi luat
în calcul la examinarea contestației, în conformitate cu prevederile art. 14 alin.
(8) lit. b) din Legea nr. 26.
Reclamantul a specificat că, având în vedere valorile economice
stabilite de către Comisie pentru anii 2008-2022, și anume veniturile declarate
în sumă de 500 610 lei, precum și averea dobândită în sumă de 385 393 de lei,
se constată un sold pozitiv, circumstanță care atestă respectarea cerințelor art.
14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26.
Reclamantul a mai indicat că, potrivit prevederilor art. 2267 din Codul
fiscal (în redacția legii în perioada de referință), persoana fizică cetățean al
Republicii Moldova care, la situația de la 01 ianuarie 2012, deține mijloace
financiare bănești în sumă mai mare de 500 mii lei sau echivalentul acesteia
în valută străină are obligația să depună la inspectoratul fiscal de stat teritorial
după locul domiciliului sau reședinței ori la Inspectoratul Fiscal Principal de
Stat, până la 31 decembrie 2012, declarația cu privire la disponibilul de
mijloace bănești. În cazul în care suma declarată va fi mai mare de un milion
6
de lei, persoana fizică este obligată să anexeze în declarație documentele care
confirmă disponibilul sumei declarate.
În sensul normei de drept citate, reclamantul a invocat prezumția
faptului că atât dânsul, cât și soția sa, în acea perioadă, dispuneau de o sumă
mai mică de 500 000 de lei, din moment ce niciunul dintre ei nu au depus o
astfel de declarație privind disponibilul de mijloace bănești.
Într-o altă ordine de idei, a obiectat asupra constatărilor Comisiei în
partea ce ține de lipsa vreunui temei juridic pentru ridicarea de către acesta a
„excepției de ilegalitate”, or, potrivit reclamantului, nu este relevant titlul
acestui mijloc de apărare, ci solicitările care au fost expres formulate în fața
Comisiei și argumentele invocate în susținerea acestora.
A reiterat că prin formularea unei astfel de excepții, și-a manifestat
dezacordul față de unele prevederi din Regulamentul de funcționare a
Comisiei și a solicitat ca acestea să nu fie aplicate în raport cu candidatura sa.
În opinia reclamantului, Comisia de evaluare, prin prisma unor
justificări formale, a ignorat argumentele respective, dar și obligația acesteia
de a răspunde la totalitatea argumentelor prezentate întru apărarea poziției
sale.
Cu referire la aplicarea prevederilor art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr.
26, a notat că Comisia de evaluare a extins conținutul noțiunii de „avere
dobândită” prin includerea în această definiție a „cheltuielilor de consum ale
populației”. În acest mod, Comisia și-a arogat un drept de natură procesuală
neprevăzut de lege, motiv din care consideră că a fost afectat caracterul
echitabil al procedurii de evaluare.
Concomitent, a menționat că excluderea din valoarea „averii dobândite”
a cheltuielilor de consum ale populației, ar permite constatarea că averea
dobândită nu este mai mare decât veniturile declarate, ceea ce, în consecință,
ar duce la promovarea evaluării.
Reclamantul Vitalie Ciuchitu a solicitat anularea deciziei Comisiei de
evaluare din 18 iulie 2024 cu privire la nepromovarea evaluării, cu dispunerea
reevaluării conform art. 14 alin. (8) lit. b) din Legea nr. 26 din 10 martie 2022.
b. Argumentele pârâtei
La 21 august 2024, prin intermediul poștei electronice, Comisia de
evaluare a prezentat referința pe marginea contestației formulate de către
Vitaliei Ciuchitu, solicitând respingerea acesteia, ca fiind neîntemeiată.
În susținerea poziției sale, Comisia de evaluare a indicat că aceasta a
executat cu diligență și bună-credință competențele sale prevăzute de Legea
nr. 26/2022. În particular, atunci când au existat neclarități, Comisia i-a oferit
7
reclamantului posibilitatea de a le elucida, prin prezentarea datelor și
informațiilor suplimentare, oferindu-i termen suficient. Mai mult, atunci când
reclamantul a prezentat documente, acestea au fost luate în considerare de
către Comisie, reclamantului fiindu-i asigurat dreptul de a înlătura orice
potențiale suspiciuni privind integritatea sa.
A menționat că neexercitarea dreptului candidatului de a prezenta date
și informații suplimentare riscă să inducă Comisia la concluzia existenței unor
dubii serioase referitoare la conformitatea candidatului față de criteriile de
integritate. Astfel, este în interesul candidatului să preia sarcina probațiunii.
Pârâta a precizat și faptul că este neîntemeiat argumentul reclamantului,
potrivit căruia Comisia ar fi stabilit lipsa integrității financiare a candidatului,
or, aceasta doar s-a rezumat la constatarea unor dubii serioase cu privire la
respectarea de către candidat a criteriilor de integritate financiară.
Referitor la utilizarea de către Comisiei a datelor statistice la aprecierea
cheltuielilor suportate de candidat pentru întreținere, pârâta a evidențiat că o
analiză corectă a fluxurilor de intrare și ieșire a mijloacelor bănești nu poate
avea loc fără luarea în calcul a cheltuielilor de trai (de consum), or, Comisia
nu poate porni de la ipoteza greșită, precum că subiectul nu a avut cheltuieli
de consum.
Prin urmare, alegațiile reclamantului nu reprezintă o încălcare
procedurală gravă care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii sale de
evaluare.
Referitor la argumentul reclamantului cu privire la pretinsa prezumție
de deținere a numerarului în temeiul art. 2267 din Codul fiscal (în redacția legii
în perioada de referință), Comisia a specificat că dispozițiile legale menționate
nu au instituit prezumția potrivit căreia fiecare cetățean al Republicii Moldova
ar fi avut, la data intrării în vigoare a legii, câte 499 999 de lei. Or, acest fapt
nu corespunde adevărului și nici nu rezultă din lege.
LEGISLAȚIA ȘI STANDARDELE RELEVANTE
Art. 1 din Legea nr. 26 din 10 martie 2022 privind unele măsuri aferente
selectării candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare
ale judecătorilor și procurorilor (în cont. – Legea nr. 26/2022):
„Prezenta lege reglementează raporturile juridice aferente procedurii de evaluare a
integrității candidaților la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii, al
Consiliului Superior al Procurorilor, precum și a candidaților la funcția de membru în
organele specializate ale acestora, ca etapă obligatorie a procesului de selectare a
candidaților și de alegere sau numire a acestora în funcțiile respective.”
8
Art. 22 alin. (11), (12) lit. a), alin. (13) din Legea nr. 252 din 17 august
2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea
unor acte normative:
„(11) Comisia independentă de evaluare creată prin Legea nr. 26/2022 privind unele
măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor (în continuare – Legea nr. 26/2022) va
finaliza evaluarea cererilor depuse până la 1 septembrie 2023 a subiecților menționați la
art. 2 alin. (1) lit. a) și e) din legea indicată. Comisia respectivă își va continua activitatea
până la finalizarea examinării contestațiilor depuse împotriva deciziilor acesteia.
(12) Atribuțiile comisiei indicate la alin. (11), care derivă din Legea nr. 26/2022,
vor fi exercitate după cum urmează:
a) subiecții menționați la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 26/2022, pentru cererile
depuse după 1 septembrie 2023, și subiecții menționați la art. 2 alin. (1) lit. b)–d) din Legea
nr. 26/2022, indiferent de data depunerii cererii, vor fi evaluați de către Comisia de evaluare
a judecătorilor.
(13) Comisiile de evaluare vor evalua subiecții menționați la alin. (12) conform
procedurii și criteriilor reglementate prin Legea nr. 26/2022, dacă funcțiile pentru care
candidează vor deveni vacante până la 31 august 2025.”
Art. 2 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Legea nr. 26/2022:
„(1) Prevederile prezentei legi se aplică candidaților la funcția de membru al:
a) Consiliului Superior al Magistraturii.
(2) În contextul evaluării candidaților menționați la alin. (1) este verificată și averea
persoanelor apropiate candidaților, astfel cum acestea sunt definite în Legea nr. 133/2016
privind declararea averii și a intereselor personale, precum și a persoanelor menționate la
art. 33 alin. (4) și (5) din Legea nr. 132/2016 cu privire la Autoritatea Națională de
Integritate.”
Art. 4 alin. (2) din Legea nr. 26/2022:
„(2) În activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii
Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează domeniile conexe
activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza regulamentului propriu de
organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.”
Art. 8 alin. (4)-(6) din Legea nr. 26/2022:
„(4) Se consideră că un candidat corespunde criteriului de integritate financiară
dacă:
a) averea candidatului a fost declarată în modul stabilit de legislație;
b) Comisia de evaluare constată că averea dobândită de către candidat în ultimii 15
ani corespunde veniturilor declarate.
(5) Pentru evaluarea integrității financiare a candidatului, Comisia de evaluare
verifică:
a) respectarea de către candidat a regimului fiscal în partea ce ține de achitarea
impozitelor la folosirea mijloacelor și veniturilor rezultate din proprietatea deținută,
9
precum și a veniturilor impozabile, și în partea ce ține de achitarea drepturilor de import și
drepturilor de export;
b) respectarea de către candidat a regimului juridic al declarării averii și intereselor
personale;
c) modul de dobândire a bunurilor aflate în proprietatea sau posesia candidatului ori
a persoanelor specificate la art. 2 alin. (2), precum și cheltuielile legate de întreținerea
acestor bunuri;
d) sursele de venit ale candidatului și, după caz, ale persoanelor specificate la art.2
alin. (2);
e) dacă există sau nu contracte de împrumut, credit, leasing, asigurare sau alte
contracte care pot asigura beneficii de ordin financiar, în care candidatul, persoana
specificată la art. 2 alin. (2) sau persoana juridică în care aceștia au calitatea de beneficiari
efectivi este parte contractantă;
f) dacă există sau nu donații în care candidatul sau persoana specificată la art. 2 alin.
(2) are statut de donatar sau de donator;
g) alte aspecte relevante pentru clarificarea originii averii candidatului și pentru
justificarea acesteia.
(6) În aprecierea criteriilor prevăzute la alin. (2)–(5) și în luarea unor decizii cu
privire la acestea, Comisia de evaluare nu depinde de constatările altor organe cu
competențe în domeniul respectiv.”
Art. 12 alin. (4) din Legea nr. 26/2022:
„(4) Candidatul are următoarele drepturi:
a) să participe la ședințele Comisiei de evaluare și să dea explicații verbale;
b) să fie asistat de un avocat sau de un avocat stagiar pe parcursul procedurii de
evaluare;
c) să ia cunoștință de materialele evaluării, cu cel puțin 3 zile până la audiere;
d) să prezinte, în formă scrisă, date și informații suplimentare pe care le consideră
necesare în vederea înlăturării suspiciunilor privind integritatea sa, dacă a fost în
imposibilitatea de a le prezenta anterior;
e) să conteste decizia Comisiei de evaluare.”
Art. 13 alin. (5), (6) din Legea nr. 26/2022:
„(5) Se consideră că un candidat nu întrunește criteriile de integritate dacă s-a
constatat existența unor dubii serioase privind conformitatea candidatului cu cerințele
prevăzute la art. 8, care nu au fost înlăturate de către persoana evaluată.
(6) Decizia privind nepromovarea evaluării constituie temei juridic pentru
neadmiterea candidatului la alegeri sau concurs. Decizia se expediază organelor
competente potrivit legii pentru examinarea încălcărilor depistate, însă constatările din
decizie nu au o valoare probantă pentru orice alte proceduri sau procese.”
Art. 14 alin. (1), (6), (8) lit. a), alin. (9) din Legea nr. 26/2022:
10
„(1) Decizia Comisiei de evaluare poate fi contestată de către candidatul evaluat în
termen de 5 zile de la data recepționării de către acesta a deciziei motivate, fără respectarea
procedurii prealabile.
(6) Cererea de contestare a deciziei Comisiei de evaluare se judecă în conformitate
cu procedura prevăzută în Codul administrativ, cu excepțiile stabilite prin prezenta lege, și
nu are efect suspensiv asupra deciziilor Comisiei de evaluare, alegerilor sau concursului la
care participă candidatul respectiv.
(8) La examinarea cererii de contestare a deciziei Comisiei de evaluare, completul
de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție poate adopta una dintre
următoarele decizii:
a) respingerea cererii de contestare.
(9) Decizia completului de judecată special din cadrul Curții Supreme de Justiție
este irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se consideră emisă din momentul plasării
acesteia pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se notifică participanților în
termen de 5 zile de la data emiterii.”
Art. 3 alin. (1), (2) din Regulamentul de evaluare al Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii
nr. 26/2022:
„1. Veniturile sau cheltuielile nedeclarate sunt relevante pentru integritatea
financiară, în măsura în care acestea nu au fost declarate veridic, dar și pentru integritatea
etică, inclusiv, dar fără a se limita la, în măsura în care se referă la venituri secundare
interzise, evaziune fiscală sau încălcarea prevederilor privind combaterea spălării banilor.
Anexa definește metoda de calcul a averii nedeclarate.”
Pct. 1 din Anexa la Regulamentul de evaluare al Comisiei independente
de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de
autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii nr. 26/2022:
„1. Informații generale – În hotărârea sa Xhoxhaj vs. Albania, Curtea Europeană a
Drepturilor Omului (CtEDO) a calculat averea nejustificată după cum urmează:
„În sensul acestei hotărâri, „active lichide” înseamnă (A) soldul economiilor în
numerar la sfârșitul unui anumit an calendaristic, așa cum este determinat de organismele
de verificare a integrității (vetting), care ar trebui să fie egal cu (B) soldul bănesc
disponibil al reclamantei și al partenerului ei din anul calendaristic precedent, plus (C)
venitul anual al reclamantei și al partenerului ei generat în cursul anului calendaristic de
raportare, conform documentelor juridice/oficiale, minus (D) orice cheltuieli (inclusiv, dar
fără a se limita la, cheltuieli de trai, cheltuieli de călătorie, rambursări ipotecare).
Eventualele discrepanțe în care (A) este mai mare decât (B + C – D) ar da naștere unor
active lichide nejustificate care nu sunt susținute de fluxul de numerar determinat din
documentele din dosar.”
Împărțind elementele financiare menționate ca fluxuri de numerar de intrare și ieșire
în două colonițe separate, această formulă arată după cum urmează:
11
An calendaristic (sau orice altă perioadă)
Fluxuri de numerar de intrare Fluxuri de numerar de ieșire
„(B) soldul bănesc disponibil al „(D) orice cheltuieli (inclusiv, dar fără a
reclamantei și al partenerului ei din anul se limita la, cheltuieli de trai, cheltuieli
calendaristic precedent de călătorie, rambursări ipotecare)”
„(C) venitul anual al reclamantei și al „(A) soldul economiilor de numerar la
partenerului ei realizat în cursul anului sfârșitul unui anumit an calendaristic”
calendaristic de raportare, conform
documentelor juridice/oficial”
Astfel, există avere nejustificată dacă: A > B + C – D. La rearanjarea ecuației prin
adăugarea D pe ambele părți: A + D > B + C (sau: B + C < A + D). Exprimată verbal pe
scurt, această formulă calculează dacă fluxurile de numerar de ieșire („mod de viață” (A +
D)) sunt mai mari decât venitul legitim (B + C).
Pct. 3.5 din Anexa la Regulamentul de evaluare al Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii
nr. 26/2022:
„Cheltuielile de consum pentru populație (CCP) sunt determinate și publicate anual
de Biroul Național de Statistică (BNS). Aceste cheltuieli includ următoarele categorii: 1)
produse alimentare și băuturi nealcoolice; 2) băuturi alcoolice și articole de tutungerie; 3)
îmbrăcăminte și încălțăminte; 4) întreținerea locuinței, apă, electricitate și gaze; 5)
mobilier; echipamente de uz casnic și întreținerea de rutină a acestora; 6) sănătate; 7)
transport; 8) comunicare; 9) recreere și cultură; 10) educație; 11) restaurante și hoteluri;
12) bunuri și servicii diverse. Suma exactă pe fiecare candidat este calculată de
Secretariatul Comisiei folosind datele BNS, ținând cont de numărul membrilor familiei,
zona de reședință (rurală sau urbană) CCP parte din „cheltuieli” (sau fluxurile de numerar
de ieșire).”
Pct. 3.6 din Anexa la Regulamentul de evaluare al Comisiei
independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare a judecătorilor și procurorilor, în temeiul Legii
nr. 26/2022:
„Dacă ieșirile subtotale sunt mai mari decât veniturile subtotalului, atunci există un
dezechilibru financiar cu privire la declarant.”
Prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Comisia de la
Veneția și Drectoratul General au conchis că proiectul de lege revizuit (n. r. –
Legea nr. 26/2022) arată clar că rezultatele evaluării integrității nu vor avea
niciun efect asupra carierei candidatului (§ 39 din Opinia comună vizată).
Cu referire la marja de apreciere (dreptul discreționar) al Comisiei de
evaluare, prin Avizul nr. 1069/2021 din 13 decembrie 2021, Comisia de la
Veneția și Directoratul General observă că integritatea personală a membrilor
care constituie Consiliile Superioare (de judecători și procurori) este un
12
element esențial al naturii unor astfel de organe; asigură încrederea cetățenilor
în instituțiile de justiție – încredere în magistrați și în integritatea acestora.
Într-o societate care respectă valorile fundamentale ale democrației,
încrederea cetățenilor în acțiunea Consiliilor Superioare depinde foarte mult,
sau esențial, de integritatea personală și de competența și credibilitatea
apartenenței sale (§ 11 din Opinia comună vizată).
Comisia de la Veneția și Directoratul General și-au exprimat anterior
opinia, în alte contexte, că situațiile critice din domeniul justiției, ca niveluri
extrem de ridicate de corupție, pot justifica soluții la fel de radicale, precum
un proces de verificare a judecătorilor în funcție. În cele din urmă, ține de
competența autorităților moldovenești să decidă dacă situația predominantă în
sistemul judiciar moldovenesc creează o bază suficientă pentru a supune toți
judecătorii și procurorii, precum și membrii CSM și CSM, la evaluări
extraordinare de integritate (§ 13 din Opinia comună vizată).
Potrivit Obiectivului 1.2. din Direcția strategică I. „Consolidarea
integrității și responsabilității în sectorul justiției” din Legea pentru aprobarea
Strategiei privind asigurarea independenței și integrității sectorului justiției
pentru anii 2022-2025 și a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia
nr. 211 din 06 decembrie 2021: „Identificarea unor pârghii eficiente de
întărire a independenței judecătorilor și a procurorilor urmează a fi corelată
cu creșterea responsabilității și integrității acestora. Responsabilitatea și
integritatea sunt printre principalele elemente de asigurare a încrederii
cetățenilor în sistemul justiției și de garanție a derulării unor proceduri
echitabile. Dezvoltarea și promovarea unei culturi a integrității judiciare
constituie un element important în prevenirea corupției care este una dintre
principalele amenințări în adresa societății și funcționării statului de drept.
În prezent, potrivit sondajelor realizate, corupția și lipsa de integritate în
sistemul judecătoresc sunt percepute de publicul larg la un nivel înalt. În
Raportul privind al patrulea ciclu de evaluare a Moldovei, GRECO este
profund îngrijorat de indicii potrivit cărora în funcția de judecător sunt numiți
candidați care prezintă riscuri de integritate. Comisia Internațională a
Juriștilor, în Raportul misiunii de evaluare din 2018, accentuează importanța
faptului ca corupția în sistemul judecătoresc să fie combătută prin măsuri
ferme și, în mod prioritar, în deplină armonie cu principiile statului de drept
și drepturile omului. Aceasta este îngrijorată de faptul că multe investigații
penale par să fie concentrate mai degrabă pe suprimarea opoziției sau
prevenirea părerilor disidente în sistemul judecătoresc decât pe eradicarea
reală a corupției. Este esențial ca actorii din cadrul sistemului justiției,
individual și în colectiv, să respecte și să onoreze funcția deținută ca fiind un
mandat public și să depună efort pentru a spori și menține încrederea
publicului în sistem”.
13
În Avizul CCJE nr. 24 (2021) privind evoluția consiliilor judiciare și
rolul acestora în sisteme judiciare independente și imparțiale, Consiliul
Consultativ al Judecătorilor Europeni a remintit că procesul de selecție a
membrilor unui Consiliu, inclusiv posibile campanii de către candidați ar
trebui să fie transparente și să se asigure că calificările candidaților, în special
imparțialitatea și integritatea acestora sunt verificate (§ 34 din Avizul
menționat).
Cu referire la aspectul inversării sarcinii probațiunii la verificarea
averii, potrivit opiniei amicus curiae a Comisiei de la Veneția, conceptul de
evaluare a integrității implică implementarea unui proces de mecanisme care
vizează garantarea celor mai înalte norme în materie de conduită și de
integritate financiară solicitate pentru accederea în funcția publică. Într-un
sistem de control prealabil al integrității, decizia de a nu recruta un candidat
poate fi justificată în cazul unei simple îndoieli pe baza unei evaluări a
riscurilor. Totuși, decizia de nepromovare a evaluării unui candidat trebuie
legată de un indiciu de ilegalitate, cum ar fi averea inexplicabilă, chiar dacă
nu se poate dovedi dincolo de orice îndoială că această avere provine din surse
ilegale (a se vedea CDLAD (2022) 011, §§ 9-10).
În Avizul său, Comisia de la Veneția și Directoratul General au mai
notat că Comisia de evaluare emite un raport negativ atunci când are „dubii
serioase” cu privire la comiterea de către judecător sau un procuror a unor
încălcări. Această normă presupune că concluziile Comisiei de evaluare nu
stabilesc vinovăția persoanei vizate, nici nu atrag direct răspunderea penală,
ceea ce ar necesita cel mai probabil un alt standard de probă (mai înalt). Într-
o anumită măsură, această structură reduce potențialul unui conflict dintre
constatările Comisiei de evaluare și ale altor organe administrative sau
judiciare, menționate anterior.
În decizia de inadmisibilitate nr. 42 din 06 aprilie 2023, Curtea
Constituțională a constatat că, prin termenul „grav”, legislatorul a limitat
marja discreționară a Comisiei de evaluare la evaluarea integrității etice a
candidaților. Criteriul îi permite Comisiei să decidă nepromovarea
candidatului doar dacă a constatat încălcări ale regulilor de etică și de conduită
profesională de o gravitate ridicată. Acest fapt presupune că candidatul poate
pune în discuție gravitatea încălcărilor constatate de Comisie în fața
completului special al Curții Supreme de Justiție, care în cele din urmă poate
aprecia caracterul „grav” al abaterii constatate în funcție de circumstanțele
particulare ale cauzei. Raționamentele sunt aplicabile, mutatis mutandis, în
cazul termenilor „reprobabile” și „inexplicabile” din articolul 8 alin. (2) lit. a)
din Lege. (DCC nr. 42 din 06.04.2023, § 120).
14
Totodată, cu referire la textul „dubii serioase” din articolul 13 alin. (5)
din Legea nr. 26, Curtea Constituțională a statuat că textul criticat instituie un
standard de probă aplicabil procedurii de evaluare. Astfel, atunci când
Comisia de evaluare trebuie să decidă cu privire la integritatea unui candidat,
ea trebuie să constate dacă există sau nu dubii serioase cu privire la respectarea
criteriilor de integritate etică și financiară de către candidat, stabilite de
articolul 8 din Lege. Definirea standardelor de probă implică în mod inevitabil
utilizarea unor texte flexibile. În acest caz, standardul de probă stabilit de
legislator urmărește să ghideze Comisia de evaluare la aprecierea rezultatelor
evaluării. (ibidem, § 133).
Pe de altă parte, în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Curtea
Constituțională a stabilit că legea trebuie să prevadă un remediu în cazurile în
care candidatului nu i-au fost asigurate drepturile procedurale în cadrul
procedurii de evaluare. În funcție de eventualele carențe procedurale admise
la etapa evaluării, de natura dreptului procedural afectat, precum și de
circumstanțele particulare ale cauzei, Curtea reține că neasigurarea unui drept
procedural poate fi considerată o problemă centrală a litigiului (HCC nr. 5 din
14.02.2023, § 81).
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a contestației, Completul de
judecată special relevă că decizia contestată motivată i-a fost notificată
reclamantului Vitalie Ciuchitu, la 22 iulie 2024, potrivit extrasului din poșta
electronică (f. d. 3 verso).
Prin urmare, termenul de contestare, indicat la para. 56, a început a
curge la data de 23 iulie 2024, ziua imediat următoare comunicării deciziei
motivate și urma să expire la 27 iulie 2024. Dat fiind faptul că 27 iulie 2024 a
fost zi de sâmbătă, prin urmare, zi nelucrătoare, în ordinea art. 112 alin. (2)
din Codul de procedură civilă, ultima zi de depunere a contestației se constată
a fi data de 29 iulie 2024 (zi de luni), ca următoarea zi lucrătoare.
Ținând cont de faptul că prezenta contestație a fost depusă de către
reclamant la 29 iulie 2024 (f. d. 1), Completul de judecată special constată că,
în speța dedusă judecății, termenul de depunere a contestație a fost respectat.
Completul reiterează că, potrivit art. 36 alin. (2) din Codul
administrativ, în aplicarea supremației dreptului, instanța judecătorească de
contencios administrativ ia în considerare jurisprudența CtEDO. Potrivit
acestei jurisprudențe, obligația instanței judecătorești de motivare a
hotărârilor judecătorești nu poate fi înțeleasă că impunând un răspuns pentru
fiecare argument (hot. García Ruiz v. Spania, 1999, § 26). Totuși, orice
15
argument decisiv pentru rezultatul procedurii necesită un răspuns clar (hot.
Ruiz Torija v. Spania, 1994, § 30; și, pentru comparație, Petrović și alții v.
Muntenegru, 2018, § 43), în special argumentele cu privire la drepturile și
obligațiile garantate de Convenția Europeană pentru Drepturile Omului (hot.
Fabris v. Franța, 2013, § 72 in fine; Paun Jovanović v. Serbia, 2023, § 108).
Completul de judecată special conchide că prin prisma art. 6 § 1 CEDO,
a Hotărârii Curții Constituționale nr. 5 din 14 februarie 2023 și art. 12 alin. (4)
din Legea nr. 26/2022, pentru a stabili dacă în cadrul procedurii de evaluare,
Comisia de evaluare a admis unele erori procedurale grave, care afectează
caracterul echitabil al procedurii de evaluare, urmează a fi verificat faptul dacă
reclamantului Vitalie Ciuchitu i-au fost respectate drepturile procedurale
prevăzute de lege specială.
Reieșind din aceasta, precum și din dezideratele Curții Constituționale
reținute în Hotărârea nr. 5 din 14 februarie 2023, Completul de judecată
special va răspunde doar criticilor ce se încadrează în criteriile statuate de
către Curtea Constituțională în vederea eventualei admiteri a acțiunii, și
anume ce țin de presupusele erori procedurale grave admise de către Comisia
de evaluare, care ar fi afectat caracterul echitabil al procedurii de evaluare,
precum și celor ce vizează presupusa existență a unor circumstanțe care puteau
conduce la promovarea evaluării de către candidatul Vitalie Ciuchitu.
a. Cu referire la faptul dacă utilizarea CCP, la estimarea cheltuielilor
de consum ale subiecților evaluați, este prevăzută de lege
În debut, Completul de judecată special notează că cheltuielile de
consum ale populației sunt efectuate conform unei metodologii detaliate, în
cadrul chestionării sunt implicate câteva mii de gospodării, chestionarea este
minuțioasă iar rezultatele sunt verificate de câteva ori. Analize de acest gen
sunt efectuate și în alte țări europene, care aplică o metodologie asemănătoare,
clasificatorul cheltuielilor gospodăriilor casnice fiind elaborat de către BNS
conform Clasificării Europene a Consumului Individual pe Destinații
(COICOP 2013 5-Digit). Cifrele obținute sunt dezagregate după categorii de
gospodării, în funcție de locul de trai și numărul de persoane în gospodărie,
ce permite obținerea datelor care ar fi cât mai apropiate de gospodăria
subiectului evaluării.
Totodată, potrivit art. 4 alin. (2) din Legea nr. 26/2022, enunțat la para.
52, în activitatea sa, Comisia de evaluare se conduce de Constituția Republicii
Moldova, de prezenta lege și de alte acte normative ce reglementează
domeniile conexe activității sale. Comisia de evaluare funcționează în baza
regulamentului propriu de organizare și funcționare, aprobat de către aceasta.
16
În sensul Regulamentului nominalizat și al prevederilor legale incidente
din acesta, enunțate la para. 57-60 din prezenta decizie, Completul de judecată
special consideră că aplicarea calculelor determinate și publicate anual de
către Biroul Național de Statistică, la estimarea cheltuielilor de consum ale
subiecților evaluării, constituie un mecanism prevăzut de lege. Or, în cadrul
Anexei la Regulamentul de evaluare a Comisiei sunt inserate în mod expres
cheltuielile de consum ale populației, precum și raționamentul pentru
includerea acestora la estimarea cheltuielilor suportate de către candidat și
familia acestuia pentru întreținere.
De altfel, urmează a fi reținut că datele oficiale furnizate de către Biroul
Național de Statistică se bucură de un nivel înalt de credibilitate, această
instituție fiind o autoritate centrală în domeniul statisticii, independentă
institutițional și profesional, creată pe lângă Guvern în scopul coordonării
sistemului statistic național privind dezvoltarea și producerea statisticii
oficiale (a se vedea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 93 din 26 mai 2017 cu privire
la statistica oficială).
Mai mult, în hotărârea Thanza v. Albania din 04 iulie 2023, Curtea de
la Strasbourg a statuat că estimarea cheltuielilor de trai esențiale, pe baza unor
metode statistice, este compatibilă cu Convenția, atât timp cât nu este arbitrară
sau vădit nerezonabilă (§ 102 din hot. vizată).
Corespunzător, Completul de judecată special nu poate reține ca fiind
pertinent argumentul invocat de către reclamant atât în contestație, cât și în
cadrul ședințelor de judecată, precum că utilizarea indicilor CCP este contrară
legii, în situația în care însuși Regulamentul de evaluare al Comisiei
reglementează mecanismul în discuție.
b. Cu referire la faptul dacă averea dobândită depășește veniturile
În decizia contestată, Comisia de evaluare a purces la analiza anuală a
tuturor fluxurilor finaciare de intrare și de ieșire a gospodăriei reclamantului,
în vederea stabilirii diferenței dintre acești indicatori financiari, iar în
consecință, determinarea corespunderii candidatului cu criteriul de integritate
financiară, prevăzut la art. 8 alin. (4) din Legea nr. 26/2022.
În cadrul tabelulului inserat la para. 22, în baza informației constatate
de către Comisia de evaluare, Completul de judecată special a evidențiat
discrepanțele dintre veniturile oficiale ale familiei reclamantului înregistrate
anual de către Serviciul Fiscal de Stat și cheltuielile estimate, conform
indicilor CCP, pe parcursul perioadei de referință 2008-2021.
Efectuând analiza pentru anii 2008-2021, Comisia de evaluare a stabilit
un sold negativ dintre veniturile declarate și cheltuielile de consum, în fiecare
an, după cum urmează:
17
• 2008 – deficit de 36 483 de lei;
• 2009 – deficit de 36 305 lei;
• 2010 – deficit de 52 944 de lei;
• 2011 – deficit de 64 512 lei;
• 2012 – deficit de 112 680 de lei;
• 2013 – deficit de 41 613 lei;
• 2014 – deficit de 67 061 de lei;
• 2015 – deficit de 23 349 de lei;
• 2016 – deficit de 29 167 de lei;
• 2017 – deficit de 76 881 de lei;
• 2018 – deficit de 160 877 de lei;
• 2019 – deficit de 65 441 de lei;
• 2020 – deficit de 117 524 de lei;
• 2021 – deficit de 132 215 lei.
La acest capitol, Completul de judecată special consideră necesar de a
menționa că, la analiza oricărei informații privind raportul dintre venituri și
cheltuieli ale unui subiect, este de o manieră rezonabilă să se considere că o
parte din venituri să fie destinate unor cheltuieli esențiale, cum ar fi: utilitățile,
alimentele, îmbrăcămintea, transportul, etc.
Din acest motiv, calculul CCP urmează a fi considerat drept un punct
de reper pentru facilitarea estimării cuantumului cheltuielilor esențiale și care
permite identificarea unui prag de referință al acestor cheltuieli, într-o anumită
perioadă, cu luarea în calcul a tuturor particularităților social-economice
existente.
Completul de judecată special poate admite, în principiu, pornind de la
caracterul estimativ și statistic al cheltuielilor prevăzute de CCP, că nu toate
categoriile de cheltuieli incluse în acest mecanism de calcul pot fi catalogate
drept „esențiale”, or, acest lucru depinde, în fiecare caz particular, de starea
materială a persoanelor vizate, de unele preferințe și obiceiuri ale acestora, de
componența numerică a familiei și necesitățile acesteia, etc.
În același timp, având în vedere faptul că, în situația concretă dedusă
judecății, pe parcursul a unei perioade îndelungate, și anume 14 ani (2008-
2021), cheltuielile gospodăriei reclamantului au depășit, în medie, cu
78 233,23 de lei anual, iar cumulativ, pe parcursul întregii perioade, cu
1 017 032 de lei, cifra de venituri înregistrate oficial la Serviciul Fiscal de Stat,
18
Completul de judecată special apreciază ca fiind judicioasă concluzia tranșată
de Comisia de evaluare, precum că această discrepanță dintre venituri
declarate și cheltuieli efectuate este una substanțială și atestă, în conformitate
cu art. 13 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 26/2022, existența unor dubii serioase
privind conformitatea candidatului cu criteriul de integritate financiară, fapt
care duce la nepromovarea evaluării de către acesta.
Or, o astfel de diferență semnificativă nu poate fi justificată, în mod
rezonabil, sub aspectul includerii în calculul CCP a unor categorii de cheltuieli
de care nu a beneficiat familia reclamantului, în situația în care soldul negativ
înregistrat, pentru fiecare an în parte, depășește de câteva ori cuantumul
salariului mediu pe economie stabilit pentru anul respectiv.
Totodată, Completul de judecată special urmează să invalideze
argumentul susținut de către reclamant în contestație, precum că averea
dobândită de către familia acestuia, în perioada 2008-2022, constituie suma
totală de 385 393 de lei, iar veniturile declarate – 500 610 lei, ceea ce
generează concluzia unui sold pozitiv și lipsa dubiilor asupra integrității. Or,
în acest caz, Completul de judecată special ar trebui să pornească de la ipoteza
că familia reclamantului nu ar fi avut parte, în general, de cheltuieli de
consum, fapt care reprezintă un raționament greșit și care nu poate fi reținut,
din considerentele expuse în paragrafele menționate supra.
Astfel fiind, în lipsa unor alte circumstanțe de clarificare din partea
reclamantului, Completul de judecată special ajunge la concluzia că dubiile
serioase cu privire la integritatea financiară a candidatului, constatate de către
Comisia de evaluare, nu au fost atenuate.
În partea ce ține de alegațiile reclamantului privind faptul că starea sa
financiară era mai bună înainte de a obține licența de avocat în 2008 și că
acesta ar fi avut mai multe activități, Completul de judecată special reține
caracterul pur declarativ al acestora și care nu sunt în măsură să combată starea
de fapt deja constatată, or, la întrebările scrise ale Comisiei cu privire la
spectrul activităților desfășurate înaintea perioadei de evaluare, reclamantul
nu a oferit precizări referitoare la natura acestor pretinse activități și nici nu a
estimat pretinsele venituri obținute în urma acestora.
Mai mult, în textul contestației depuse de către Vitalie Ciuchitu
împotriva deciziei Comisiei de evaluare, reclamantul nici nu a obiectat asupra
sumei veniturilor reținute de către Comisie, acesta respingând doar aspectul
includerii calculelor CCP pentru estimarea cheltuielilor.
Cu referire la celelalte susțineri ale candidatului în cadrul rundelor de
întrebări, care au fost combătute de către Comisie (i.e. vânzarea unui
apartament în 2003, contra unei sume de 10 000 de dolari SUA; moștenirea
19
unor bunuri și obiecte prețioase din partea bunicului, în valoare de 10 000 de
dolari SUA; existența unei recipise care ar confirma oferirea unui împrumut
de 54 000 de euro), Completul de judecată special constată că nici în textul
contestației, nici în cadrul ședinței de judecată și nici în susținerile verbale
prezentate instanței, reclamantul nu și-a manifestat dezarcordul față de
concluziile Comisiei în privința acestui aspect și nu a prezentat probe în
vederea răsturnării concluziilor Comisiei în acest sens, motiv din care
Completul de judecată special al Curții Supreme de Justiție, ținând cont de
limitele pretențiilor formulate de reclamant, nu se va expune pe marginea
acestor constatări.
La acest capitol, Completul de judecată special relevă că prezentarea
datelor și informațiilor suplimentare este un drept al candidatului, dar prin
refuzul tacit sau prin prezentarea unor date incomplete duce apariția unor dubii
referitor la veridicitatea acestor afirmații, argumente, respectiv, este în
interesul candidatului de a prezenta date și informații suplimentare pentru a
desființa aceste dubii, dacă este cazul și dacă există o atare disponibilitate.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, art. 6 din Convenție nu stabilește nicio
regulă cu privire la admisibilitatea probelor sau la modul în care acestea ar
trebui evaluate, care sunt, prin urmare, chestiuni care trebuie reglementate în
primul rând de dreptul național și de instanțele naționale (hot. Garcia Ruiz v.
Spania [GC], no. 30544/96, § 28, ECHR 1999-1).
De asemenea, CtEDO a reiterat că nu este în sine arbitrar, în sensul
părții „civile” a articolului 6 § 1 din Convenție, ca sarcina probei să fie
transferată asupra reclamantului în cadrul procedurii de verificare după ce
IQC a pus la dispoziție constatări preliminare rezultate în urma încheierii
anchetei și a dat acces la probele din dosarul cauzei (a se vedea hot. Gogitidze
și alții v. Georgia, nr. 36862/05, § 122, 12 mai 2015, în contextul procedurii
de confiscare in rem și, mutatis mutandis, Grayson și Barnham v. Regatul
Unit, nr. 19955/05 și 15085/06, §§ 37-49, 23 septembrie 2008, în contextul
unei ordonanțe de confiscare în cauzele de trafic de droguri).
c. Cu referire la ridicarea de către reclamant a „excepției de ilegalitate”
în cadrul procedurii de evaluare
După cum urmează din decizia Comisiei, la 03 mai 2024, reclamantul
Vitalie Ciuchitu a depus o cerere privind ridicarea „excepției de ilegalitate”,
afirmând că unele dispoziții din Regulamentul Comisiei sunt contrare
prevederilor Legii nr. 26/2022.
Totodată, reclamantul a solicitat ca dispozițiile contestate din
Regulament să nu fie aplicate în procesul său de evaluare, ci să fie aplicate
direct dispozițiile Legii nr. 26/2022, ale Constituției și ale altor legi citate.
20
Completul de judecată special reține că cererea privind ridicarea
„excepției de ilegalitate” formulată de către Vitalie Ciuchitu, a fost prezentată
și în cadrul ședinței de judecată, fiind anexată la materialele cauzei.
În conjunctura enunțată, Completul de judecată special apreciază ca
fiind justă soluția Comisiei de respingere a cererii nominalizate, întrucât din
textul acesteia, nu poate fi identificat niciun temei juridic care i-ar oferi
candidatului prerogativa de a formula, în cadrul procedurii de evaluare, o
asemenea cerere și care ar cuprinde asemenea solicitări.
Completul de judecată special accentuează că nici Legea nr. 26/2022,
nici Regulamentul de evaluare al Comisiei și nici Regulamentul de organizare
și funcționare al Comisiei de evaluare nu reglementează un asemenea
mecanism procesual.
Or, însăși doleanța reclamantului ca, în raport cu procedura sa de
evaluare, să nu fie aplicabile unele prevederi ale Regulamentului Comisiei de
evaluare, nu constituie altceva, în esență, decât un dezacord cu prevederile
acelor dispoziții pe care dânsul nu le recunoaște, iar un asemenea demers a
priori nu poate fi calificat drept unul acceptabil.
Completul de judecată special remarcă faptul că, într-adevăr,
posibilitatea ridicării unei excepții de ilegalitate era anterior reglementată de
art. 13 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000,
care însă, odată cu intrarea în vigoare a Codului administrativ din 01 aprilie
2019, a fost abrogată și, prin urmare, este inaplicabilă procedurii contencioase
deduse judecății.
De altfel, Completul de judecată special punctează că reclamantul nu
era lipsit de dreptul, la etapa corespunzătoare, de a face uz de pârghiile legale
în vigoare, în situația în care intenționa să-și formuleze o poziție procesuală sau
alta.
d. Cu referire la pretinsa prezumție de deținere a numerarului în
temeiul prevederilor art. 2267 din Codul fiscal (în redacția legii în
vigoare în perioada de referință)
În textul contestației, reclamantul a mai indicat că, potrivit prevederilor
art. 2267 din Codul fiscal (în redacția legii în perioada de referință), persoana
fizică cetățean al Republicii Moldova care, la situația de la 01 ianuarie 2012,
deține mijloace financiare bănești în sumă mai mare de 500 mii lei sau
echivalentul acesteia în valută străină are obligația să depună la inspectoratul
fiscal de stat teritorial după locul domiciliului sau reședinței ori la
Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, până la 31 decembrie 2012, declarația
cu privire la disponibilul de mijloace bănești. În cazul în care suma declarată
21
va fi mai mare de un milion de lei, persoana fizică este obligată să anexeze în
declarație documentele care confirmă disponibilul sumei declarate.
Prin urmare, în sensul normei de drept citate, reclamantul a invocat
prezumția faptului că atât dânsul, cât și soția sa, în acea perioadă, dispuneau
de o sumă mai mică de 500 000 de lei, din moment ce niciunul dintre ei nu au
depus o astfel de declarație privind disponibilul de mijloace bănești.
Completul de judecată special nu poate accepta pertinența unei
asemenea linii de argumentare, or, pe lângă faptul că o astfel de prezumție nu
rezultă din norma legală citată, acest argument este lipsit de relevanță în speța
dedusă judecății, în condițiile în care, la aprecierea criteriilor de integritate
etică și financiară, Comisia de evaluare nu este ținută și nu depinde de
constatările altor organe cu competențe în domeniul respectiv (i.e. –
constatările Serviciului Fiscal de Stat), circumstanță ce rezultă expres din
prescripțiile art. 8 alin. (6) din Legea nr. 26/2022.
Finalmente, Completul de judecată special subliniază faptul că
reclamantul Vitalie Ciuchitu, nici la etapa evaluării de către Comisie, și nici
în cadrul dezbaterilor judiciare, nu a reușit să înlăture dubiile Comisiei de
evaluare referitoare la discrepanțele financiare depistate dintre suma totală a
veniturilor declarate și a cheltuielilor efectuate, pe parcursul perioadei
declarate. În speța dedusă judecății, reclamantul nu a prezentat probe, acte sau
înscrisuri justificative care să dea viabilitate argumentului său privind
existența unor economii substanțiale, pe care acesta le-ar fi deținut în perioada
anterioară declarării și, mai mult, care ar fi fost suficiente întreținerii
gospodăriei sale, pentru o perioadă semnificativă de timp.
În același timp, Completul de judecată special consideră imperios de a
evidenția că o decizie de nepromovare a candidatului nu echivalează cu o
constatare că acesta nu este integru. Or, în urma evaluării integrității etice și
financiare a candidatului, în baza datelor și informațiilor primite de la candidat
și terți, Comisia constată doar faptul existenței sau lipsei dubiilor serioase
privind conformitatea candidatului cu criteriile legale de integritate. Soluția
oferită de Comisie, prin decizia de constatare a promovării sau nepromovării
evaluării, reprezintă o apreciere, după intima sa convingere, a faptului dacă
există sau nu dubii serioase privind conformitatea reclamantului cu criteriile
de integritate financiară și etică. În acest mod, Comisia nu constată existența
sau lipsa conformității reclamantei cu criteriile de integritate, ci doar existența
sau lipsa dubiilor serioase privind conformitatea.
Sintetizând cele redate, Completul de judecată special relevă că, în
litigiul dedus judecății, nu au fost identificate temeiuri legale de a anula
decizia din 18 iulie 2024 a Comisiei de evaluare, instituită prin Legea nr.
65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția
22
de judecător al Curții Supreme de Justiție, exercitându-și atribuțiile potrivit
Legii nr. 26/2022 privind unele măsuri aferente selectării candidaților la
funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor.
Or, actul administrativ supus controlului judiciar este emis conform
prevederilor legii, nefiind constatată existența unor circumstanțe care puteau
duce la promovarea evaluării de către candidat, iar în cadrul procedurii de
evaluare nu au fost admise erori procedurale grave de către Comisia de
evaluare, care să afecteze caracterul echitabil al procedurii de evaluare, astfel
că cererea de contestare depusă de Vitalie Ciuchitu este neîntemeiată și
urmează a fi respinsă.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 14 alin. (6), alin. (8)
lit. a), alin. (9) din Legea privind unele măsuri aferente selectării candidaților
la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și
procurorilor nr. 26 din 10 martie 2022,
COMPLETUL SPECIAL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge contestația depusă de Vitalie Ciuchitu împotriva deciziei din
18 iulie 2024 a Comisiei de evaluare, instituită prin Legea nr. 65/2023 privind
evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al
Curții Supreme de Justiție, exercitându-și atribuțiile potrivit Legii nr. 26/2022
privind unele măsuri aferente selectării candidaților la funcția de membru în
organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
23