2r-129/24 — cu privire la încasarea prejudiciului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea prejudiciului
- Temei legal
- Termenul de declarare a apelului. Cererea privind repunerea în termenul de procedură urmează a fi motivată si probată
2r-129/24 — cu privire la încasarea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Valentin Filipciuc,
reprezentat de avocatul Roman Stici,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” împotriva lui Valentin
Filipciuc privind încasarea prejudiciului,
împotriva încheierii din data de 15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2r-129/24
nr. PIGD 2-23004212-01-2r-12032024)
Termenul de declarare a apelului. Cererea privind repunerea în
termenul de procedură urmează a fi motivată și probată. Repunerea în termen
nu poate fi admisă pe motive formale, dar justificate.
Judecătoria Edineț, sediul central, jud. G. Bîrsan
Curtea de Apel Bălți, jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, E. Grumeza
18 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de către Valentin Filipciuc,
reprezentat de avocatul Roman Stici,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 06 ianuarie 2023 SRL „Catol Lux” a depus cerere de
chemare în judecată împotriva lui Valentin Filipciuc privind încasarea
prejudiciului.
Prin hotărârea din data de 07 decembrie 2023 a Judecătoriei Edineț,
sediul central s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de către SRL
„Catol Lux”, s-a încasat de la Valentin Filipciuc în beneficiul SRL „Catol
Lux” prejudiciul în mărime de 31 644,18 lei și cheltuielile de judecată în
mărime de 2 606 lei. (f.d.14, vol.II)
În data de 12 ianuarie 2023 avocatul Roman Stici, în calitate de
reprezentant al lui Valentin Filipciuc, a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 07 decembrie 2023,
solicitând repunerea în termen a apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei
noi hotărâri privind respingere cererii de chemare în judecată, compensarea
cheltuielilor de judecată. (f.d. 23-24, vol.II)
Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 15 februarie 2024 a
respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului depus de către
avocatul Roman Stici, în calitate de reprezentant al lui Valentin Filipciuc, a
restituit apelantului cererea de apel cu toate documentele. (f.d.27-29, vol.II)
Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Valentin
Filipciuc, reprezentat de avocatul Roman Stici, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea încheierii instanței de apel, soluționarea și admiterea
cererii privind repunerea în termen a apelului. (f.d.36-37, vol. II)
În motivarea recursului recurentul a menționat, că încheierea
contestată încalcă dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO,
negându-i-se în mod nejustificat posibilitatea de a contesta hotărârea, care îi
afectează drepturile și interesele personale. Argumentul instanței de apel
referitor la termenul de apel și repunerea în termen reflectă o interpretare
eronată art. 362 și art.116 din Codul de procedură civilă.
În opinia recurentului instanța de apel a dat o interpretare prea
restrictivă și tehnică, care contravine principiilor de bază ale dreptului la un
proces echitabil și accesul la justiție. Ambiguitatea legislativă referitoare la
calcul termenului de apel, ar trebui interpretată într-un mod, care favorizează
accesul la justiție și dreptul la apărare, conform practicii CEDO.
1
Interpretarea și aplicarea normelor procedurale într-un mod, care
restricționează nejustificat aceste drepturi contravine atât legislației
naționale, cât și convențiilor internaționale la care Republica Moldova este
parte.
Avocatul Roman Stici a menționat, că atât acesta, cât și apelantul
Valentin Filipciuc au acționat cu bună-credință, bazându-se pe interpretarea
rezonabilă a termenilor legali. Refuzul de a recunoaște această bună-credință
și de a penaliza partea, pentru o posibilă interpretare eronată a termenilor
legali, care sunt în sine ambigui, constituie o încălcare a drepturilor
procesuale fundamentale. Refuzul de repunere în termen a apelului și
interpretarea restrictivă a termenilor de apel limitează în mod semnificativ
accesul la justiție și contravine principiului accesul liber și neîngrădit la
instanța de judecată.
Recurentul a mai indicat, că instanța de apel a stabilit greșit termenul
limită pentru declararea apelului, or, interpretarea principului accesului la
justiție, trebuie să prevaleze în fața unei interpretări formale și rigide a
termenilor legali. În plus, în condițiile în care, legislația nu distinge clar zilele
lucrătoare de zilele calendaristice principiul protecției drepturilor
fundamentale ale apelantului ar trebui să primeze, favorizând interpretarea
care extinde accesul la recurs.
Totodată a indicat, că instanța de apel nu a luat în considerație, că
comunicarea hotărârii judecătorești către Valentin Filipciuc nu a respectat
creițele legate de formă și fond pentru a fi considerată o comunicare oficială
și validă. Astfel, omisiunea termenului de îndeplinire a unui act de procedură
din motive întemeiate, la caz recepționarea necorespunzătoare a hotărârii
instanței de fond, justifică repunerea în termen.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 61, alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile
lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă
prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
Art. 75, alin. (4) din Codul de procedură civilă reglementează
următoarele:
„Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de ea
însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”
Art. 100, alin. (1) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților
la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul
biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare
2
în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a
dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și
confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111, alin. (1), alin. (3) din Codul de procedură civilă statuează
că:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. Dacă, începutul
curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni
pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii
evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.
Art. 116, alin. (1-3) din Codul administrativ stabilește că:
„Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act
de procedură pot fi repuse în termen de către instanța. Cererea de repunere în termen se
depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură. La cererea de
repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.
Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie
depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).”
Art. 362, alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 392, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă prevede că:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în
afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 427, lit. a) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 425
din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține, că încheierea Curții
de Apel Bălți a fost pronunțată în data de 15 februarie 2024, fiind notificată
avocatul Roman Stici, prin intermediul poștei electronice, în data de 16
3
februarie 2024, recursul a fost expediat la adresa electronică a instanței de
apel în data de 02 martie 2024.
În aceste circumstanțe Valentin Filipciuc, reprezentat de avocatul
Roman Stici, a respectat termenul de contestare.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
prevederile art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă a decis
examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu
plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind
inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de
recurs, au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
examinarea acesteia.
Cercetând starea de fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, că Judecătoria
Edineț, sediul central prin hotărârea din 07 decembrie 2023 a admis cererea
de chemare în judecată depusă de către SRL „Catol Lux”, a încasat de la
Valentin Filipciuc în beneficiul SRL „Catol Lux” prejudiciul în mărime de
31 644,18 lei și cheltuielile de judecată în mărime de 2 606 lei. (f.d.14, vol.II)
Instanța de fond a expediat dispozitivul hotărârii la adresa electronică
roman.strici@gmail.com, care este gestionată de către avocatul Roman Stici
or, este indicată în mandat, precum și în cererea de recurs. (f.d. 242, vol. I,
36-37, vol. II)
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, avocatul Roman
Stici, în interesele lui Valentin Filipciuc, a declarat apel nemotivat împotriva
hotărârii Judecătoriei Edineț, sediul central din 07 decembrie 2023,
solicitând repunerea în termen a apelului, casarea hotărârii cu emiterea unei
noi hotărâri privind respingere cererii de chemare în judecată, compensarea
cheltuielilor de judecată. (f.d. 23-24, vol.II)
Curtea de Apel Bălți prin încheierea din data de 15 februarie 2024 a
respins cererea cu privire la repunerea în termen a apelului depus de către
avocatul Roman Stici, în calitate de reprezentant al lui Valentin Filipciuc, a
restituit apelantului cererea de apel cu toate documentele. (f.d.27-29, vol.II)
Efectuând controlul judiciar al încheierii din 15 februarie 2024 a
Curții de Apel Bălți, instanța de recurs constată, că instanța de apel întemeiat
a respins cererea cu privire la repunerea apelului în termen și a restituit apelul
depus de către avocatul Roman Stici, în calitate de reprezentant al lui
Valentin Filipciuc.
La acest aspect instanța de recurs menționează, că din conținutul art.
362, alin. (1) din Codul de procedură civil rezultă că apelantul urma să
depună apelul în termen de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii. Or, termenul de procedură instituit de legiuitor este prevăzut de o
normă imperativă și trebuie executat întocmai. Articolul 362, alin. (1) din
Codul de procedură civilă stipulează, că începutul curgerii termenului de
4
depunere a apelului este determinat doar de un singur eveniment – de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii a instanței de fond.
Prin urmare, momentul notificării/comunicării dispozitivului
hotărârii judecătorești participanților la proces, nu influențează data de când
începe să curgă termenul de 30 de zile de contestare a hotărârii judecătorești
prin depunerea cererii de apel.
Legiuitorul prin instituirea termenelor procedurali a urmărit
respectarea regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, care pe de o
parte, mobilizează cercetarea cauzei, iar pe de altă parte contracarează
exercitarea cu rea-credință de către participanții la proces a drepturilor
procedurale.
Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul hotărârii Judecătoriei
Edineț, sediul central a fost pronunțat, la 07 decembrie 2023.
Astfel, în condițiile speței începutul curgerii termenului de depunere
a apelului este ziua imediat următoare datei calendaristice pronunțării
dispozitivului hotărârii, adică ziua de 08 decembrie 2023, iar ultima zi fiind
data de 09 ianuarie 2024, ora 24:00.
Valentin Filipciuc și-a exercitat dreptul de contestare a hotărârii
instanței de fond în data de 12 ianuarie 2024, după expirarea termenului.
Totodată, recunoscând omiterea termenului, a solicitat repunerea în termen,
menționând că hotărârea a fost recepționată prin intermediul poștei
electronice în data de 07 decembrie 2023, însă aceasta nu a fost
corespunzător autentificată cu semnătură electronică, deci termenul pentru
declarare a apelului nu poate fi considerat început din această dată.
Actele cauzei atestă cu certitudine, că avocatul Roman Stici, în
calitate de reprezentant al lui Valentin Filipciuc, nu s-a conformat
prevederilor art. 362, alin.(1) din Codul de procedură civilă și nu a depus
apelul în termen.
Totodată, apelantul în temeiul art. 116, alin. (1) din Codul de
procedură civilă a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului,
invocând faptul că termenul a fost omis, deoarece hotărârea judecătorească
recepționată prin intermediul poștei electronice în data de 07 decembrie
2023, nu a fost corespunzător autentificată și anume semnată electronic, deci
lipsește o comunicare oficială și validă. Astfel, termenul nu poate fi calculat
de la această dată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind
neîntemeiat acest argument, ori termenul de contestare a hotărârii instanței
de fond este determinat de un singur eveniment și anume de la data
pronunțării dispozitivului hotărârii și nu de la data comunicării așa cum
invocă avocatul, prin urmare acest fapt nu constitui temei de repune în
termenul de contestare a hotărârii.
În aceste circumstanțe se constată temeinicia concluziei instanței de
apel privind omiterea nejustificată de către avocatul Roman Stici, în calitate
5
de reprezentant al lui Valentin Filipciuc, a termenului de contestare cu apel
a hotărârii din data de 07 decembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul
central, din motiv că apelantul și avocatul acestuia, cunoscând despre
inițierea procesului civil împotriva lui Valentin Filipciuc, chiar și în
condițiile în care consideră că hotărârea judecătorească nu i-a fost notificată
corespunzător, fiind interesați în soarta soluționării litigiului în care Valentin
Filipciuc are statut de pârât, trebuie să demonstreze un rol activ și să ia
cunoștință cu materialele dosarului inclusiv cu dispozitivul hotărârii.
Mai mult, Portalul Național al Instanțelor de Judecată atestă faptul că
instanța de fond a publicat dispozitivul hotărârea în data de 07 decembrie
2023, iar avocatul Roman Stici, cunoscând despre caracterul public al
hotărârilor judecătorești și că acestea sunt publicate nu a depus diligența
necesară de a lua cunoștință cu hotărâre și de a prezenta apelul în termen.
Prin urmare, este în afara oricărui dubiu că avocatul apelantului de la
momentul pronunțării dispozitivului hotărârii, care corespunde cu
comunicarea acesteia a dispus de timp suficient și rezonabil pentru a face uz
de acest drept procedural și a depune apelului în interiorul termenului legal.
În aceste circumstanțe, avocatul Roman Stici, care dispune de licență
de avocat, prestează servicii de asistenta juridică calificată și cunoscând
despre faptul pronunțării pe caz a hotărârii precum și prevederile legale
referitoare la termenul și modalitatea de contestate a actului judecătoresc,
urma să depună diligență și să depună apelul în termenul prevăzut de art.
362, alin.(1) din Codul de procedură civilă, care este un termen de decădere
și nu poate fi prelungit nejustificat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază, că
importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină
regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte,
mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea
nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând
instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință
de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu
survenirea efectelor negative.
În urma celor constatate completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție menționează, că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea
oricărui alt act de procedură în modul expres prevăzut și în termenul legal
atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când
partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de
voința ei să efectueze acțiunea în termen.
În corespundere cu prevederile art. 61, alin. (1) din Codul de
procedură civilă avocatul Roman Stici, în interesele lui Valentin Filipciuc,
urma să îndeplinească obligațiile cu bună-credință.
6
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenul
prevăzut de lege, ori termenul de depunere a apelului motivat este imperativ,
absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestei condiții atrage după
sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. Prin
urmare, nerespectarea termenului de declarare a apelului se datorează în
exclusivitate comportamentului pasiv al avocatului Roman Stici, care trebuia
să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-
credință de drepturile și obligațiile procedurale.
Argumentul avocatului Roman Stici, precum că ambiguitatea
legislativă referitoare la calcul termenului de apel, ar trebui interpretată într-
un mod, care favorizează accesul la justiție și dreptul la apărare, este respins
de către instanța de recurs, or, art. 362, alin. (1) din Codul de procedură civilă
prevede expres că termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la
data pronunțării dispozitivului hotărârii, iar această reglementare nu necesită
a fi interpretată.
Așadar, instanța de recurs, reținând art. 75, alin. (4) din Codul de
procedură civilă, constată culpa avocatului Roman Stici la nedepunerea în
termen a apelului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă
a reiterat că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind
protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn
vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic
contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor
Omului a notat că, prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea
termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele
judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.
Tot aici, instanța de recurs accentuează că, conform legislației în
vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței
judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de
activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea
actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire
în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul
îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în
aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât
într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor
exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror
expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
În această ordine de idei, în cazul primirii apelului depus de avocatul
Roman Stici, în interesele lui Valentin Filipciuc, pe rol, se va încălca
principiul securității raporturilor juridice, garantat de art. 6 și preambulul
7
Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.
Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că, instanța de apel just a respins cererea cu privire la repunerea în termen a
apelului și restituit apelul depus de către avocatul Roman Stici, în interesele
lui Valentin Filipciuc,
Iar, soluția adoptată prin încheierea recurată, este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1
din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în
vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună-
credință și în termen.
Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea
instanței de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de
recurent sunt declarative și lipsite de suport juridic, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus
de avocatul Roman Stici, în interesele lui Valentin Filipciuc,
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427, lit. a) din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Valentin Filipciuc, reprezentat de
avocatul Roman Stici.
Menține încheierea din data de 15 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți,
emisă în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Societatea cu Răspundere Limitată „Catol Lux” împotriva lui Valentin
Filipciuc privind încasarea prejudiciului.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
8