2rci-36/24 — intentarea procesului de insolvabilitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- intentarea procesului de insolvabilitate
- Temei legal
- temeiurile declarării revizuirii
2rci-36/24 — intentarea procesului de insolvabilitate (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului depus de către Banca Comercială
”Eximbank” Societate pe Acțiuni,
în cauza de insolvabilitate, a Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L, la
contestația depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Serhan-Com”,
privind validarea creanței și introducerea modificărilor în tabelul definitiv al
creanțelor.
împotriva încheierii din 22 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de B.C
„Eximbank” S.A împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03
noiembrie 2020
(Dosarul nr. 2rci-36/24
NR. PIGD 2-18180499-01-2rci-10042024)
Inadmisibilitatea cererii de revizuire formulată în temeiul art. 449 lit. b) și c)
din Codul de procedură civilă.
Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, I. Dutca, M. Anton
18 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Banca Comercială
”Eximbank” Societate pe Acțiuni,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 8 august 2018, Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L a depus cerere
introductivă privind intentarea procesului de insolvabilitate față de Î.C.S
„Trevcons Grup” S.R.L, invocând deținerea obligațiilor de plată în sumă de
75 818 492,24 lei și insuficiența de lichidități pentru acoperirea creanțelor.
În calitate de administrator al insolvabilității cerute de Î.C.S „Trevcons
Grup” S.R.L s-a propus instanței, desemnarea administratorului Balan
Vladimir (f.d.1-5).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 14 august
2018 s-a admis cererea introductivă, cu numirea lui Balan Vladimir în
calitate de administrator provizoriu, (f.d.6-9).
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 21 decembrie
2018, a fost admisă cererea introductivă depusă de Î.C.S „Trevcons Grup”
S.R.L cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate fată de
întreprindere, cu desemnarea în calitate de administrator a insolvabilității
administratorul autorizat Vladimir Balan.
S-a stabilit termenul limită pentru înaintarea cererilor de admitere a
creanțelor - 31 ianuarie 2019, obligând administratorul autorizat Vladimir
Balan să prezinte tabelul definitiv al creanțelor nu mai târziu de 14 februarie
2019, stabilind ședința de validare pentru data de 01 martie 2019, ora 10:00
(f.d.12-14).
În procesul de examinare a cauzei de insolvabilitate, la 30 ianuarie
2019, S.R.L „Serhan-Com” a înaintat cererea de validare a creanțelor fată de
debitorul Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L în sumă de 103 746 861 lei (f.d.17-
19).
Potrivit tabelului definitiv al creanțelor împotriva patrimoniului
debitorului Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L întocmit și prezentat în instanța de
insolvabilitate de către administratorul Vladimir Balan, creanța înaintată de
1
către S.R.L „Serhan-Com” nu a fost admisă spre validare, fiind inclusă cu
suma 0 (zero) lei (f.d.39-40).
La 22 februarie 2019, S.R.L „Serhan-Com” a depus contestație la
tabelul definitiv al creanțelor debitorului Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L,
solicitând admiterea creanței creditorului S.R.L „Serhan-Com” în mărime de
103 746 861 lei, cu obligarea administratorului insolvabilității de a include
S.R.L „Serhan-Com”, în rangul V a tabelului definitiv al creanțelor
debitorului Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L (f.d. 41-42).
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 02 aprilie
2019 s-a admis parțial contestația depusă de S.R.L „Serhan-Com împotriva
tabelului definitiv al creanțelor Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L, în partea
neadmiterii spre validare de către administratorul insolvabilității a
creanțelor.
S-a validat creanța S.R.L „Serhan-Com” față de Î.C.S „Trevcons
Grup” S.R.L în sumă de 76 302 276 lei, drept creanță chirografară de rangul
V.
S-a obligat administratorul insolvabilității Î.C.S „Trevcons Grup”
S.R.L, Vladimir Balan să introducă în tabelul definitiv al creanțelor Î.C.S
„Trevcons Grup” S.R.L modificările corespunzătoare (f.d.75-79).
Nefiind de acord cu încheierea menționată, la 04 aprilie 2019,
administratorul Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L, Vladimir Balan, a declarat
recurs împotriva încheierii instanței de insolvabilitate solicitând admiterea
recursului, casarea integrala a încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul
Central din 02 aprilie 2019 cu emiterea unei decizii privind respingerea
contestației și constatarea litigiului de drept în privința creanței pretinse de
S.R.L „Serhan Com”, suspendarea executării încheierii (f.d.80-81).
La 10 aprilie 2019, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul
Central din 02 aprilie 2019, a declarat recurs nemotivat și avocatul Marian
Romanaș, în calitate de reprezentant al Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L în
proces de insolvabilitate, solicitând casarea încheierii în partea în care
contestația S.R.L „Serhan-Com” a fost admisă cu pronunțarea în această
parte a unei încheieri de respingerea integrală a contestației (f.d.82).
La 11 aprilie 2019, încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central
din 02 aprilie 2019, a fost contestată cu recurs și de reprezentantul S.R.L
„Serhan-Com” Gladcova-Ursu Natalia, solicitând casarea încheierii în partea
respingerii contestației S.R.L „Serhan-Com” cu pronunțarea unei noi decizii
privind admiterea integrală a contestației S.R.L „Serhan-Com” față de Î.C.S.
„Trevcons Grup” S.R.L în sumă de 103 746 861 lei (f.d.83-84).
2
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 08 mai 2019 cererea
administratorului Balan Vladimir de suspendarea a executării încheierii
Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 02 aprilie 2019, a fost respinsă (f.d.
98-100).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 09 iulie 2019 s-a admis
recursul declarat de administratorul insolvabilității Î.C.S „Trevcons Grup”
S.R.L, Vladimir Balan, Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L și S.R.L „Serhan-
Com”, s-a casat încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 02
aprilie 2019, prin care s-a admis parțial contestația depusă de S.R.L „Serhan-
Com” împotriva tabelului definitiv al creanțelor Î.C.S „Trevcons Grup”
S.R.L, cu remiterea cauzei la rejudecare.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 06 februarie
2020 s-a dispus admiterea parțială a contestației depusă de S.R.L „Serhan-
Com” împotriva tabelului definitiv al creanțelor Î.C.S „Trevcons Grup”
S.R.L, în partea neadmiterii spre validare de către administratorul
insolvabilității a creanțelor, s-a validat creanța S.R.L „Serhan-Com” față de
Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L în sumă de 76 302 276 lei, ca creanță
chirografară de rangul V.
S-a obligat administratorul insolvabilității Î.C.S „Trevcons Grup”
S.R.L, Vladimir Balan să introducă în tabelul definitiv al creanțelor Î.C.S
„Trevcons Grup” S.R.L modificările corespunzătoare. În rest s-a respins ca
fiind neîntemeiată contestația înaintată de S.R.L „Serhan-Com” împotriva
tabelului definitiv al creanțelor Î.C.S. “Trevcons Grup” S.R.L, în partea
neadmiterii spre validare a creanțelor chirografare de rangul V (f.d.137-142).
La 11 februarie 2020, administratorul Î.C.S „Trevcons-Grup” S.R.L,
Vladimir Balan, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de
insolvabilitate solicitând admiterea recursului, casarea încheierii
Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 06 februarie 2020, cu emiterea unei
decizii privind respingerea contestației și constatarea litigiului de drept în
privința creanței pretinse de S.R.L „Serhan Com”, față de Î.C.S „Trevcons
Grup” S.R.L (f.d. 144-145).
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020 recursul
declarat de lichidatorul Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L, Vladimir Balan, s-a
respins, cu menținerea încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Central din 06
februarie 2020 privind admiterea contestației S.R.L „Serhan-Com”,
validarea creanței și introducerea modificărilor în tabelul definitiv al
creanțelor, pronunțată în cadrul procesului de insolvabilitate a Î.C.S
„Trevcons Grup” S.R.L.
3
La 24 decembrie 2020 BC „Eximbank” SA, reprezentată de avocatul
Daniel Cobzac, în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, a
depus cerere de revizuire, concretizată ulterior, împotriva deciziei instanței
de recurs, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 03
noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a încheierii din 06 februarie
2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu remiterea cauzei spre
rejudecare în prima instanță, cu atragerea BC „Eximbank” SA în procesul
dat de judecată în calitate de intervenient accesoriu de partea debitorului ÎCS
„Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 09 februarie 2021, s-a
respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de B.C „Eximbank”
S.A împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020, prin
care a fost respins recursul declarat de lichidatorul Î.C.S „Trevcons Grup”
S.R.L, Vladimir Balan, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul
Central din 06 februarie 2020 privind admiterea contestației S.R.L „Serhan-
Com”, validarea creanței și introducerea modificărilor în tabelul definitiv al
creanțelor, pronunțată în cadrul procesului de insolvabilitate a Î.C.S
„Trevcons Grup” S.R.L.
La data de 24 februarie 2021, reprezentantul B.C „Eximbank” S.A,
avocatul Daniel Cobzac a declarat cerere de recurs asupra încheierii Curții
de Apel Chișinău din 09 februarie 2021.
Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 02 iunie 2021, s-a respins
recursul declarat de B.C. „Eximbank” S.A, reprezentată de avocatul Daniel
Cobzac și s-a menținut încheierea din 09 februarie 2021 a Curții de Apel
Chișinău.
La data de 06 octombrie 2023, B.C „Eximbank” S.A a depus cerere de
revizuire asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020,
solicitând casarea acesteia, cu rejudecarea cauzei.
La data de 30 octombrie 2023, reprezentantul B.C „Eximbank” S.A,
Eugeniu Josan a înaintat cerere de recuzare judecătorilor Curții de Apel
Chișinău Marina Anton, și Vitalie Cotorobai, invocând că există împrejurări
care pun la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea magistraților.
Prin încheierea din 07 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins cererea de recuzare formulată de către reprezentantul B.C
„Eximbank” S.A Eugeniu Josan judecătorilor Curții de Apel Chișinău
Marina Anton și Vitalie Cotorobai de la examinarea cererii de revizuire
declarată de către B.C „Eximbank” S.A asupra deciziei Curții de Apel
Chișinău din 03 noiembrie 2020.
4
La 08 noiembrie 2023, BC „Eximbank” SA, reprezentată de Eugeniu
Josan, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, a depus
cerere de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanța
de judecată egală în grad, pentru examinarea cererii de revizuire depuse
asupra deciziei din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție 24 ianuarie 2024, s-a respins
cererea depusă de BC „Eximbank” SA, reprezentată de Eugeniu Josan, cu
privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel
Chișinău. Cauza de insolvabilitate intentată la cererea introductivă depusă de
către ÎCS „Trevcons Grup” SRL cu privire la intentarea procesului de
insolvabilitate față de sine, s-a restituit Curții de Apel Chișinău pentru
examinarea cererii de revizuire depuse de către BC „Eximbank” SA asupra
deciziei din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.
La data de 25 ianuarie 2024, B.C „Eximbank” S.A a depus cerere de
revizuire asupra deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020 în
temeiul ordonanței de clasarea a procesului penal din 24 octombrie 2023,
solicitând casarea deciziei instanței de recurs, cu rejudecarea cauzei.
La data de 21 februarie 2024, reprezentantul B.C „Eximbank” S.A,
Eugeniu Josan a depus cerere de ridicare a excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art.49 și art.448 CPC, cu emiterea unei încheieri privind
controlul constituționalității a prevederilor acestor norme.
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2024, s-a
respins cererea depusă de B.C „Eximbank” S.A privind ridicarea excepției
de neconstituționalitate, la cererea de revizuire depusă de B.C „Eximbank”
S.A împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020, prin
care a fost respins recursul declarat de lichidatorul Î.C.S „Trevcons Grup”
S.R.L, Vladimir Balan împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul
Central din 06 februarie 2020 privind admiterea contestației S.R.L
„SerhanCom”, validarea creanței și introducerea modificărilor în tabelul
definitiv al creanțelor, pronunțată în cadrul procesului de insolvabilitate a
Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2024, s-a
respins ca inadmisibilă cererea de revizuire declarată de B.C „Eximbank”
S.A împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020, prin
care a fost respins recursul declarat de lichidatorul Î.C.S „Trevcons Grup”
S.R.L, Vladimir Balan, împotriva încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul
Central din 06 februarie 2020 privind admiterea contestației S.R.L „Serhan-
Com”, validarea creanței și introducerea modificărilor în tabelul definitiv al
5
creanțelor, pronunțată în cadrul procesului de insolvabilitate a Î.C.S
„Trevcons Grup” S.R.L.
La 29 martie 2024, de B.C „Eximbank” S.A a declarat recurs
împotriva încheierii din 22 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând anularea încheierii recurate și emiterea unei noi decizii de admitere
a cererii de revizuire.
În motivare a susținut că, instanța de insolvabilitate a dat apreciere
unor circumstanțe de fapt și de drept în absența participării la procesul civil
a B.C. „Eximbank” S.A., ale cărui drepturi și interese au făcut, nemijlocit,
obiectul disputei și al aprecierii judecătorești.
Instanța a examinat cauza în absența Băncii și astfel, nu a avut
posibilitatea de a-și construi apărarea, de a depune obiecții, explicații, probe
în procesul respectiv, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului recurentei la
liberul acces la justiție și la un proces echitabil.
Recurenta consideră decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie
2020, ca fiind adoptată fără respectarea prevederilor legale și care afectează
direct dreptul său de proprietate garantat de art. 1 al Protocolului nr. 1 al
CEDO, dreptul la un proces echitabil consacrat la art. 6 al CEDO, dreptul la
un recurs efectiv (art. 13 CEDO), precum și interesele sale legitime, acesta
fiind parte la raportul juridic în privința căruia s-a expus atât instanța de fond,
cât și cea de recurs.
B.C. „Eximbank” S.A., având calitatea de creditor gajist și vânzător al
bunurilor gajate ale Intimatului „Serhan-Com”, scoase la licitație, prin
vânzarea cărora se invocă ar fi fost prejudiciată intimatul, nu a fost atrasă în
calitate de participant la proces, cu toate că drepturile sale au fost atinse
direct.
Decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020 prejudiciază
Banca, fiind pusă la baza ordonanței procurorului delegat în Procuratura
Anticorupție, Ion Șlicari, din 12 iunie 2023 și a cererilor administratorului
SRL „Invizibil” de încasare a prejudiciului material și moral de la Bancă.
Ordonanța Procurorului delegat în Procuratura Anticorupție, Ion
Șlicari, din 12 iunie 2023, de recunoaștere a Băncii în calitate de parte
civilmente responsabilă emisă în baza Deciziei Curții de Apel Chișinău din
03 noiembrie 2020, constituie temei de revizuire a deciziei respective.
Astfel, prin prisma art. 123 alin. (3) din Codul de procedură civilă,
ordonanța Procurorului din 24 octombrie 2023 constituie o hotărâre a
organului de urmărire penală de clasare a cauzei penale, care confirmă lipsa
săvârșirii linei infracțiuni de către B.C. „Eximbank” S.A.
6
Recurentul consideră încheierea Curții de Apel Chișinău, ca fiind
neîntemeiată.
Recurenta, în calitate de parte la raportul material dedus judecății,
vizată atât în încheierea instanței de insolvabilitate din 06 februarie 2020, cât
și în Decizia Curții de Apei Chișinău din 03 noiembrie 2020, era în drept să
fie atras în proces, în calitate de intervenient accesoriu, de partea debitorului
ÎCS „Trevcons Grup” SRL, în vederea apărării drepturilor și intereselor sale
legitime în fața instanțelor judecătorești.
Astfel, prin prisma art. 1 alin. (4), art. 141 alin. (1), art. 144 alin. (3)
din Legea insolvabilității, recurenta B.C. „Eximbank” S.A., în calitate de
parte interesată la examinarea contestației depusă de SRL „Serhan-Com”
împotriva tabelului definitiv al creanțelor ÎCS „Trevcons Grup” SRL urma
să beneficieze de toate drepturile procedurale prevăzute de Codul de
Procedură Civilă, în vederea garantării dreptului său la un proces echitabil și
a dreptului la apărare.
Recurenta a notat că, în ordonanța de clasare s-a indicat că, nu este
demonstrată intenția săvârșirii faptei penale de către avocatul băncii, Daniel
Cobzac, și a lui Sergiu Aftene, care au acționat din numele și în interesele
Băncii, nici prin una din circumstanțele infracțiunii de escrocherie, situația
financiară extrem de neprielnică a persoanei, care-și asumă angajamentul, la
momentul încheierii tranzacției; lipsa de fundamentare economică și
caracterul nerealizabil al angajamentului asumat; lipsa unei activități
aducătoare de beneficii, necesare onorării angajamentului; achitarea
veniturilor către primii deponenți din contul banilor depuși de deponenții
ulteriori; prezentarea, la încheierea tranzacției, a unor documente false;
încheierea tranzacției în numele unei persoane juridice inexistente sau
înregistrate pe numele unei persoane de care se folosește o altă persoană
pentru a-și"-atinge interesele etc., astfel încât, nu există niciun fundament de
a constata lui Daniel Cobzac și a lui Sergiu Aftene de a comite tentativa
escrocheriei sau infracțiunea de escrocherie.
Toate acțiunile lui Daniel Cobzac și Sergiu Aftene au fost efectuate în
numele și interesele Băncii, în scopul soluționării amiabile, ulterior, judiciare
a raportului litigios dintre Bancă și SRL „Invizibil” privind rambursarea
creditului contractat de ultima. Banca a avut la îndemână mijloace de drept
civil, pe care le-a și utilizat în mod legal și corespunzător în vederea apărării
drepturilor și intereselor sale legitime.
Organul de urmărire penală la cazul supus examinării, a constatat că
nu sunt întrunite elementele constitutive ale componențelor de infracțiuni
7
prevăzute la art. 27, art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5) Cod penal, sau de art.
310 alin. (1) și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.
În temeiul art. 1 al Protocolului Adițional nr. 1 al CEDO, art. 6 CEDO,
art. 20, 26, 46 din Constituția Republicii Moldova, art. 4, 63, 192, 432, 436-
437, 446-452, 453 alin. (1) lit. b) în coroborare cu alin. (61) din Codul de
Procedură Civilă, recurentul a solicit admiterea recursului, casarea încheierii,
admiterea cererii de revizuire și atragerea B.C. „Eximbank” S.A., în proces,
în calitate de intervenient accesoriu de partea debitorului Î.C.S „Trevcons
Grup”, cu transmiterea acuzei spre rejudecare în prima instanță.
Prin recursul suplimentar, B.C. „Eximbank” S.A., depus la 29 aprilie
2024, a susținut că, nici instanța de fond și nici instanța de recurs nu au
constatat temeiul coparticipării recurentei la examinarea cauzei date, ceea ce
reprezintă o încălcare a dreptului la accesul la justiție.
Recurenta a susținut că, a demonstrat netemeinicia deciziei din 03
noiembrie 2020, în partea ce se referă la constatarea unei răspunderi civile
delictuale a băncii și a unui fapt ilicit ce ar fi fost comis de bancă la vânzarea
bunurilor ipotecare, iar netemeinicia concluziilor instanței de recurs din 03
noiembrie 2020 a fost confirmată de hotărârea organului de urmărire penală
din 24 octombrie 2023.
Astfel, la caz sunt întrunite temeiurile de admitere a cererii de
revizuire, deoarece prin deciziei din 03 noiembrie 2020, prin neatragerea
băncii în proces, s-au încălcat drepturile băncii; dreptul de acces la instanță,
dreptul al un proces echitabil, dreptul la un remediu efectiv și dreptul la
apărare.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012:
”(1) Scopul prezentei legi este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei
proceduri colective pentru satisfacerea creanțelor creditorilor din contul patrimoniului
debitorului prin aplicarea față de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii
falimentului și prin distribuirea produsului finit.
(2) Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de
proprietate și forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv
titularilor de patentă de întreprinzător, societăților de asigurări, organismelor de
plasament colectiv cu personalitate juridică, companiilor fiduciare, organizațiilor
necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit, precum și maselor
succesorale lăsate de persoanele fizice, indiferent de faptul dacă desfășurau sau nu
activitate de întreprinzător. Prezenta lege nu se aplică băncilor.
(3) Statul, unitățile administrativ-teritoriale și persoanele juridice de drept public
nu sînt subiecte ale insolvabilității.
8
(4) Procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului
de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.”
Art. 8 alin. (2) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012:
„Încheierile instanței de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile
de la data comunicării și numai în cazurile expres prevăzute de prezenta lege. Termenul
de recurs, precum și recursul declarat nu suspendă executarea încheierilor instanței de
insolvabilitate.”
Art. 144 alin. (3) din Legea insolvabilității stabilește că:
”Instanța de insolvabilitate soluționează contestațiile în ședință de validare sau în
cadrul unei alte ședințe speciale, cu citarea contestatorului, a creditorului care deține
creanța contestată, dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului
insolvabilității/lichidatorului și a oricărei alte părți interesate, după caz.”
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor
emise de către curțile de apel.”
Art. 427 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept
să respingă recursul și să mențină încheierea.”
Art. 447 din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Sunt în drept să depună cerere de revizuire:
a) părțile și alți participanți la proces;
b) persoanele care nu au participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin
hotărârea, încheierea sau decizia judecătorească;
c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit. a) și b) din prezentul
articol, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h).”
Art. 449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă:
„Revizuirea se declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau
fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă
acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
”Instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost implicate
în proces”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că, Curtea
de Apel Chișinău a adoptat încheierea contestată la 22 februarie 2024, fiind
notificată recurentului la 04 martie 2024, prin intermediul poștei electronice,
9
fapt ce se confirmă prin extrasul din poștă electronică a Curții de Apel
Chișinău, anexat la fila dosarului 38, Vol. VI.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a respectat termenul de
declarare a recursului.
Examinând motivele recursului, Completul de judecată consideră că
acesta este neîntemeiat și urmează a fi respins din următoarele motive.
E de menționat că, cererea de revizuire a fost depusă în temeiul art.
449 lit. b) și c) din Codul de procedură civilă care prevede că, revizuirea se
declară în cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte
esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului,
dacă acesta dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla
circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei;
instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au fost
implicate în proces;
În speță, se reține că „înscrisul” nou invocat de revizuent îl constituie
ordonanța Procurorului delegat în Procuratura Anticorupție, Ion Pripa din 24
octombrie 2023, prin care s-a dispus clasarea procesului penal, în cadrul
cauzei penale, intentate în privința lui Aftene Sergiu și Cobzac Daniel, în
baza art. 27, art. 190 alin. (5), art. 190 alin. (5) Cod penal, art. 310 alin. (1)
și art. 361 alin. (2) lit. b) Cod penal.
Recurenta a susținut că, banca a demonstrat netemeinicia deciziei din
03 noiembrie 2020 în cererea sa de revizuire, în partea ce se referă la
constatarea unei răspunderi civile delictuale a băncii și a unui fapt ilicit ce ar
fi fost comis de bancă la vânzarea bunurilor ipotecare, iar netemeinicia
concluziilor instanței de recurs din 03 noiembrie 2020 a fost confirmată de
hotărârea organului de urmărire penală din 24 octombrie 2023.
Completul de judecată reține că, circumstanțele nou-descoperite pot fi
definite ca totalitatea de fapte juridice (obiect al probației) care duc la
apariția, modificarea sau stingerea drepturilor și obligațiilor civile, care au o
importanță esențială pentru soluționarea justă a cauzei civile, totodată, având
putere decisivă asupra concluziei instanței de judecată, care nu au fost
cunoscute revizuentului anterior, dar existau până la momentul pronunțării
hotărârii, care să fie descoperite după ce hotărârea judecătorească a devenit
irevocabilă, și dacă revizuentul dovedește că a întreprins toate măsurile
pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.
10
Elemente de fapt, ca modalitate a probării circumstanțelor, vor
constitui, în conformitate cu art. 117 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
explicațiile părților și ale altor persoane interesate în soluționarea cauzei,
depozițiile martorilor, înscrisuri, probe materiale, înregistrări audio-video,
concluziile experților.
În acest sens, se menționează că, potrivit art. 451 alin. (1) Codul de
procedură civilă, se indică direct temeiul de declarare a revizuirii prevăzut
de art. 449 Codul de procedură civilă, iar la cererea de revizuire se anexează,
în mod obligatori, probele ce le confirmă.
Respectiv, la examinarea cererii de revizuire instanța de revizuire
urmează să stabilească circumstanțele noi, altele decât cele examinate la
examinarea cauzei în ordine de recurs și în baza probelor anexate la cererea
de revizuire care probează circumstanțele noi.
Din analiza condițiilor de admisibilitate, rezultă că sfera de aplicare a
revizuirii pentru înscrisuri noi este foarte limitată.
Completul de judecată notează că, Curtea de Apel corect a reținut că,
ordonanța Procuraturii Anticorupție de clasare a procesului penal din 24
octombrie 2023, nu constituie temei de revizuire și casare a deciziei Curții
de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020. Aceste circumstanțe nu se
încadrează în temeiurile de revizuire invocate de revizuentă în prezenta
cauză în contextul în care nu înlătură în nici un mod constatările expuse
supra, dar și în încheierea irevocabilă a instanței asupra cererii precedente de
revizuire, declarate de revizuenți, privind lipsa unui drept lezat al acesteia
din urmă prin soluția contestată a instanței de recurs, expusă în decizia din
03 noiembrie 2020, respectiv neîncadrarea revizuirii în exigențele art. art.
447 lit. b) și 449 lit. c) CPC, ordonanța respectivă nefiind pasibil de a fi
apreciată, după cum pretinde revizuenta, nici ca fiind o circumstanță
esențială nouă ce ar dovedi dreptul revizentei de a declara revizuire în
contextul în care constatarea organelor penale privind lipsa în acțiunile
persoanelor vizate a elementelor constitutive ale componențelor de
infracțiune incriminate nu pot influența constatările expuse în decizia
contestată, cu caracter civil, ce nu lezează drepturile băncii, pentru motivele
expuse anterior.
La caz, condiții de admisibilitate a revizuirii impuse de art.449 lit. b)
și c) din Codul de procedură civilă dar și de jurisprudența CEDO, care
impune ca desființarea unei hotărâri judecătorești intrate în puterea lucrului
judecat să nu poată interveni decât pentru „defecte fundamentale” ale
hotărârii, care au devenit cunoscute instanței numai după terminarea
procesului.
11
Un alt argument al cererii de revizuire este; B.C. „Eximbank” S.A. nu
a fost atrasă în proces, iar decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie
2020, lezează drepturile băncii, prin faptul că instanța de insolvabilitate a dat
apreciere unor circumstanțe de fapt și de drept în absența participării la
procesul civil a revizuenții B.C. „Eximbank” S.A., ale cărui drepturi și
interese au făcut, nemijlocit, obiectul disputei și al aprecierii judecătorești.
Dreptul la un proces echitabil în fața unei instanțe, astfel cum este
garantat la art. 6 din Convenție, trebuie interpretat în lumina preambulului la
Convenție, ale cărui dispoziții relevante afirmă că statul de drept face parte
din patrimoniul comun al statelor contractante. Unul dintre aspectele
fundamentale ale statului de drept este principiul certitudinii juridice, care
impune, printre altele, ca atunci când instanțele pronunță o hotărâre
irevocabilă, decizia acestora să nu fie contestată (hotărârea Brumărescu
împotriva României).
Acest principiu subliniază faptul că niciuna din părți nu are dreptul de
a solicita revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii doar pentru a obține
o reaudiere și o nouă decizie într-o cauza. Atribuția de revizuire a instanțelor
superioare ar trebui exercitată pentru corectarea erorilor judiciare,
neîndeplinirea justiției, și nu pentru substituirea unei revizuire.
În jurisprudența CEDO s-a reținut în mod constant că revizuirea unei
hotărâri irevocabile poate interveni numai pentru un „defect fundamental”,
care a devenit cunoscut numai după terminarea procesului, în situația în care
el este/devine cunoscut în cursul procesului, atunci părțile au la îndemână
căile ordinare de atac.
În speță, se invocă că decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie
2020, lezează drepturile băncii, prin faptul că instanța de insolvabilitate a dat
apreciere unor circumstanțe de fapt și de drept în absența participării la
procesul civil a B.C. „Eximbank” S.A., ale cărui drepturi și interese au făcut,
nemijlocit, obiectul disputei și al aprecierii judecătorești.
Completul de judecată reține că, încheierea primei instanțe din 06
februarie 2020 și decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020 au
fost emise exclusiv cu privire la drepturile și obligațiile S.R.L „Serhan-
Com”, în calitate de creditor, și Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L, în calitate de
debitor și, implicit și subsecvent, asupra obligațiilor lichidatorului acesteia
din urmă, fără ca soluția instanțelor judecătorești să vizeze drepturile B.C
„Eximbank” S.A.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 03 noiembrie 2020, în sarcina
B.C „Eximbank” S.A. nu a fost pusă nici o obligație, hotărârile judecătorești
12
respective producând efecte pentru participanții la procedura de
insolvabilitate, printre care ultima nu se regăsește.
Instanța de apel în mod corect a reținut că, cuantumul creanței
creditorului S.R.L „Serhan-Com” a fost determinat reieșind din diferența
dintre valoarea stabilită a bunurilor imobile cumpărate de Î.C.S „Trevcons
Grup” S.R.L la 20 decembrie 2010 și valoarea de comercializare a acestor
bunuri, fără ca instanța să intervină prin soluția adoptată nemijlocit în
raportul juridic de vânzare a bunurilor de către B.C „Eximbank” S.A, astfel
încât dezacordul cu motivele ce au determinat soluția instanțelor
judecătorești nu se încadrează în exigențele art. 447 lit. b) CPC, pentru a fi
posibilă invocarea unor noi circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei, și art.
449 lit. c) CPC, pentru a fi invocate pretinsa lezare a vreunor drepturi ale
terțului.
Completul de judecată reține că, corect au fost calificate ca
neîntemeiate argumentele referitoare la încălcarea prin decizia contestată cu
revizuire a drepturilor sale de proprietate, prin această decizie instanța a
confirmat legalitatea validării creanței S.R.L „Serhan-Com” față de Î.C.S
„Trevcons Grup” S.R.L, și nu față de B.C „Eximbank” S.A, a dreptului la un
proces echitabil, deoarece obiectul prezentului proces nu implică necesitatea
atragerii băncii la examinarea cauzei, și din aceleași motive, a dreptului ei la
un remediu efectiv.
Mai mult decât atât, B.C „Eximbank” S.A nu a motivat, repetat deja,
motivul pentru care validarea prin hotărârile contestate a creanței S.R.L
„Serhan-Com” față de Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L în cuantum de 76 302
276 lei, drept creanță chirografară de rangul V ar cauza B.C „Eximbank” S.A
prejudicii în vederea confirmării unei eventuale și iminente afectări a
dreptului său de proprietate prin soluția instanței judecătorești.
De asemenea, argumentele cu referire la existența a unui litigiu de
drept cu privire la creanța validată a S.R.L „Serhan-Com”, la existența unui
litigiu pretins similar, examinat în procedură contencioasă cu referire la
pretenții, argumente și probe similare, la pretinsa veridicitate a evaluării
efectuate de revizuentă anterior comercializării bunurilor vizate în speță, sub
premisa invocării de noi circumstanțe cu titlu de temei de declarare a
revizuirii, instanța a reținut că din dispozițiile normei procedurale pertinente
reiese că temeiul de revizuire instituit de acesta este aplicabil părților,
participante la proces, fapt ce reiese din sintagma legală „dacă acesta
dovedește că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele
esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei”.
13
Din aceste motive, existența litigiului invocat de B.C „Eximbank”
S.A, nu poate fi reținut ca temei legal ce ar legitima participarea băncii în
prezenta cauză și, astfel, de a pretinde revizuirea deciziei contestate.
Prin urmare și acest motiv de revizuire este neîntemeiat. Curtea de apel
a mai reținut și că dreptul la judecarea într-un mod echitabil de către o
instanță, așa precum este garantat de articolul 6 § 1 al Convenției, trebuie
interpretat în lumina Preambulului Convenției, care, în partea sa relevantă,
declară preeminența dreptului ca o parte a moștenirii comune a Statelor
Contractante.
Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res
judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești,
conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. Acest
principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei
hotărâri irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare
și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare
de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile
justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare a pretențiilor. Revizuirea
nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii
diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de
reexaminare. derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când
este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Cauza
Popov contra Republicii Moldova.
Prin urmare, este permisă o derogare de la principiul securității
raporturilor juridice în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, cum
sunt cele reglementate la art. 449 Cod de procedură civilă ori, în speță, nici
unul din motivele de revizuire invocate, nu este întemeiat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
Curtea de Apel Chișinău, întemeiat a ajuns la concluzia de a respinge cererea
de revizuire depusă de B.C „Eximbank” S.A, ca fiind inadmisibilă, corect
stabilind că argumentele cererii de revizuire nu cad sub incidența temeiurilor
prevăzute la art. 449 din Codul de procedură civilă.
Admiterea cererii de revizuire, în asemenea împrejurări, ar contravine
principiului securității raporturilor juridice și ar constitui o violare a art. 6
din Convenția Europenă pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților
Fundamentale.
În speță, în mod corect instanța de apel a reținut puterea lucrului
judecat a considerentelor decisive conținute în decizia din 03 noiembrie
2020.
14
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că
alegațiile recurentei nu pot constitui temei de admitere a recursului în sensul
invocat, or acestea nu conțin argumente care ar indica expres la ilegalitatea
încheierii recurate, prin care a fost respinsă cererea de revizuire ca
inadmisibilă.
Din considerentele menționate, alegațiile recurentului inserate în
recurs nu și-au găsit confirmare și nu pot fi reținute în vederea casarea
încheierii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează de a respinge recursul, cu menținerea încheierii contestate.
În conformitate cu art. 424 alin. (2), art. 427 lit. a), art. 428 din Codul
de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de Banca Comercială ”Eximbank” Societate
pe Acțiuni.
Menține încheierea Curții de Apel Chișinău din 22 februarie 2024,
adoptată în cauza de insolvabilitate, a Î.C.S „Trevcons Grup” S.R.L. la
contestația depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Serhan-Com”,
privind validarea creanței și introducerea modificărilor în tabelul definitiv al
creanțelor.
Decizie este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători
Diana Stănilă
Oxana Parfeni
15