2rci-15/21 — contestarea tabelului definitiv al creantelor debitorului

2rci-15/21 — contestarea tabelului definitiv al creantelor debitorului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rci-15/21

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud.: N. Pasecinic)

Instanța de recurs, Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Anton, A. Panov, V. Cotorobai)

Instanța de revizuire, Curtea de Apel Chișinău (jud.: M. Anton, A. Panov, V. Cotorobai)

D E C I Z I E

02 iunie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Banca Comercială „Eximbank” Societate pe

Acțiuni, reprezentată de avocatul Daniel Cobzac,

în cauza de insolvabilitate, la contestația Societății cu Răspundere Limitată

„Serhan-Com” împotriva tabelului definitiv al creanțelor debitorului

Întreprinderea cu Capital Străin „Trevcons Grup” Societate cu Răspundere

Limitată în proces de insolvabilitate, în partea neadmiterii spre validare a

creanțelor,

împotriva încheierii din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Banca

Comercială „Eximbank” Societate pe Acțiuni împotriva deciziei din 03

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 08 august 2018 ÎCS „Trevcons Grup” SRL a depus cerere introductivă

privind intentarea procesului de insolvabilitate față de propria întreprindere,

invocând deținerea obligațiilor de plată în sumă de 75.818.492,24 de lei și

insuficiența de lichidități pentru acoperirea creanțelor, cu desemnarea în calitate

de administrator al insolvabilității pe Vladimir Balan.

Prin încheierea din 14 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de ÎCS „Trevcons Grup”

SRL cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate față de sine, a fost

instituită perioada de observație asupra debitorului ÎCS „Trevcons Grup” SRL, iar

în calitate de administrator provizoriu al insolvabilității a fost desemnat Vladimir

Balan.

Prin hotărârea din 21 decembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost admisă cererea introductivă depusă de ÎCS „Trevcons Grup” SRL, s-a

constatat insolvabilitatea debitorului și s-a intentată procedura de insolvabilitate

față de ÎCS „Trevcons Grup” SRL, iar în calitate de administrator al

insolvabilității fost desemnat Vladimir Balan. Totodată, s-a stabilit termenul-

1

limită pentru înaintarea creanțelor – 31 ianuarie 2019, obligând administratorul

insolvabilității Vladimir Balan să prezinte tabelul definitiv al creanțelor ÎCS

„Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate nu mai târziu de 14 februarie

2019, stabilind ședința de validare pentru data de 01 martie 2019.

La 30 ianuarie 2019 SRL „Serhan-Com” a înaintat cerere de validare a

creanțelor față de debitorul ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate

în sumă de 103.746.861 de lei (prejudiciu) cu includerea acestei sume în tabelul

definitiv al creanțelor la rangul corespunzător.

Potrivit tabelului definitiv al creanțelor împotriva patrimoniului debitorului

ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate, întocmit și prezentat în

instanța de insolvabilitate de către administratorul Vladimir Balan, creanța

înaintată de către SRL „Serhan-Com” nu a fost admisă spre validare, fiind inclusă

cu suma „0”.

La 22 februarie 2019 SRL „Serhan-Com” a depus contestație la tabelul

definitiv al creanțelor debitorului ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de

insolvabilitate, solicitând admiterea creanței în mărime de 103.746.861 de lei, cu

obligarea administratorului insolvabilității să includă această creanță în tabelul

definitiv al creanțelor ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate la

creanțe chirografare de rangul V.

În motivarea contestației SRL „Serhan-Com” a indicat că dovada creanței

respective este confirmată în cadrul cauzei penale nr. 2015790045 intentată în

baza indicilor infracțiunii prevăzute de art. 196 alin. (4) din Codul penal, iar SRL

„Serhan-Com” a fost recunoscută în calitate de parte civilă cu prejudiciul cauza în

sumă de 103.746.861 de lei.

A susținut că respectiva creanță a fost formată ca rezultat a acțiunilor ilicite

ale BC „Eximbank-Gruppo Veneto Banca” SA, care a înstrăinat la 20 decembrie

2010 persoanei afiliate bunurile imobile amplasate în XXXXX, la prețul redus de

56.900.000 de lei, cu mult sub prețul real comercial. Totodată prin raportul de

evaluare din 21 noiembrie 2016 întocmit de SRL „Andiol-Consulting”, s-a

constatat că la situația din 20 decembrie 2010, costul bunurilor imobile

nominalizate a constituit suma de 133.202.276 de lei.

Prin încheierea din 02 aprilie 2019 Judecătoriei Chișinău, sediul Central, a

fost admisă parțial contestația depusă de SRL „Serhan-Com” și a fost validată

creanța creditorului SRL „Serhan-Com” față de debitorul ÎCS „Trevcons Grup”

SRL în proces de insolvabilitate în sumă de 76.302.276 de lei ca creanță

chirografară de rangul V. S-a obligat administratorul insolvabilității ÎCS

„Trevcons Grup” SRL să introducă în tabelul definitiv al creanțelor ÎCS

„Trevcons Grup” SRL modificările corespunzătoare. În rest, contestația SRL

„Serhan-Com” la tabelul definitiv al creanțelor debitorului ÎCS „Trevcons Grup”

SRL în proces de insolvabilitate, în partea neadmiterii spre validare a creanței

chirografare la rangul V, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 04 aprilie 2019, 10 aprilie 2019 și 11 aprilie 2019 administratorul

insolvabilității ÎCS „Trevcons Grup” SRL, Vladimir Balan, reprezentantul ÎCS

„Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate, avocatul Marian Romanaș, și

reprezentantul SRL „Serhan-Com”, Gladcova-Ursu Natalia, au declarat recursuri

împotriva încheierii din 02 aprilie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

2

Prin decizia din 09 iulie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise

recursurile declarate de administratorul insolvabilității ÎCS „Trevcons Grup”

SRL, Vladimir Balan, reprezentantul ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de

insolvabilitate, avocatul Marian Romanaș, și reprezentantul SRL „Serhan-Com”,

Gladcova-Ursu Natalia. S-a casat încheierea din 02 aprilie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria

Chișinău, sediul Central, în același complet de judecată.

Prin încheierea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central,

a fost admisă parțial contestația depusă de SRL „Serhan-Com” împotriva

tabelului definitiv al creanțelor ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de

insolvabilitate, în partea neadmiterii spre validare de către administratorul

insolvabilității a creanțelor. A fost validată creanța SRL „Serhan-Com” față de

debitorul ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate în sumă de

76.302.276 lei ca creanță chirografară de rangul V. S-a obligat lichidatorul ÎCS

„Trevcons Grup” SRL să introducă în tabelul definitiv al creanțelor ÎCS

„Trevcons Grup” SRL modificările corespunzătoare. În rest, a fost respinsă ca

neîntemeiată contestația depusă de SRL „Serhan-Com”.

La 11 februarie 2020 și 13 februarie 2020 lichidatorul ÎCS „Trevcons Grup”

SRL, Vladimir Balan și reprezentantul ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de

insolvabilitate, avocatul Marian Romanaș, au declarat recursuri împotriva

încheierii din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central.

Prin încheierea din 10 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost

restituit recursul declarat de reprezentantul ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces

de insolvabilitate, avocatul Marian Romanaș, ca fiind depus de o persoană

neîmputernicită.

Prin decizia din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

recursul declarat de lichidatorul ÎCS „Trevcons Grup” SRL, Vladimir Balan, și s-

a menținut încheierea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central.

La 24 decembrie 2020 BC „Eximbank” SA, reprezentată de avocatul Daniel

Cobzac, în temeiul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, a depus cerere de

revizuire, concretizată ulterior, împotriva deciziei instanței de recurs, solicitând

admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 03 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău și a încheierii din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță, cu atragerea BC

„Eximbank” SA în procesul dat de judecată în calitate de intervenient accesoriu

de partea debitorului ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate.

În motivarea cererii de revizuire BC „Eximbank” SA a indicat că a aflat

despre decizia contestată abia la 25 noiembrie 2020, în cadrul ședinței judiciare

petrecute în cadrul Curții de Apel Chișinău în cauza civilă nr. 2ac-717/19, anterior

necunoscând despre examinarea prezentei cauze.

A indicat că instanța de insolvabilitate a examinat contestația SRL „Serhan-

Com” împotriva tabelului definitiv al creanțelor debitorului ÎCS „Trevcons Grup”

SRL în proces de insolvabilitate, fără a atrage în proces BC „Eximbank” SA, care

este parte la raportul juridic litigios.

3

Consideră revizuenta că instanța de recurs a adus atingere drepturilor băncii

născute din raporturile juridice ce fac obiectul atât a contestației SRL „Serhan-

Com” împotriva tabelului definitiv al creanțelor debitorului insolvabil, cât și a

acțiunilor civile conexate în cauza civilă nr. 2ac-717/19, prin ce a lipsit-o de

posibilitatea apărări și depunerii obiecțiilor în cadrul examinării prezentei cauze,

încălcându-i în așa mod dreptul la un proces echitabil (art. 6§1 CțEDO), la un

recurs efectiv (art. 13 CțEDO) și dreptul la proprietate (art. 1 din Protocolul nr. 1

la CțEDO).

A invocat revizuenta că din cauza neatragerii sale în proces, instanțele de

judecată ierarhic inferioare nu au cunoscut toate circumstanțele relevante ale

cauzei și nu au constatat existența unor litigii de drept pendinte pe rolul

instanțelor judecătorești, în care SRL „Serhan-Com” a înaintat pretenții împotriva

BC „Eximbank” SA și ÎCS „Trevcons Grup” SRL similare ca și în cererea de

validare și contestație referitor la suma de 103.746.861 de lei cu titlu de

prejudiciu.

De asemenea, a indicat revizuenta că instanțele de judecată ierarhic

inferioare eronat au reținut că obiectul prezentului proces este distinct de cel ce

constituie obiectul litigiilor deja aflate pe rolul instanțelor de judecată, care ar fi

distinct de creanța creditorului, deoarece pretențiile respective sunt identice, fiind

axate pe aceleași argumente și probe.

Instanțele judecătoreștii nu au cunoscut despre existența unor probe ce

confirmă netemeinicia contestației depuse de SRL „Serhan-Com” inclusiv

referitoare la valabilitatea actelor juridice, în temeiul cărora ultima a solicitat

validarea creanței în prezenta cauză, iar SRL „Serhan-Com” a recunoscut acest

fapt în cererile înaintate în alte cauze de insolvabilitate, asupra acestora fiind

emisă încheierea Curții de Apel Economice din 14 noiembrie 2011, iar în cauza

nr.2e-6/14 (aflată în prezent la examinare în ordine de apel pe rolul Curții de Apel

Chișinău) s-a stabilit că modalitatea de distribuire a mijloacelor bănești rezultate

din vânzarea bunurilor gajate la licitația din 20 decembrie 2010 sunt legale, în

cazul dat fiind aplicabile dispozițiile art. 123 alin. (2) CPC.

Prin încheierea din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

respinsă ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de BC „Eximbank” SA

împotriva deciziei din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 24 februarie 2021 BC „Eximbank” SA, reprezentată de avocatul Daniel

Cobzac, a declarat recurs împotriva încheierii din 09 februarie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de

revizuire, cu pronunțarea unei decizii noi de admitere a cererii de revizuire,

casarea deciziei din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și încheierii din

06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central, cu remiterea cauzei spre

rejudecare în prima instanță.

În motivarea recursului BC „Eximbank” SA, reprezentată de avocatul Daniel

Cobzac, a indicat că instanța de revizuire a ignorat faptul că prin neatragerea ei în

procesul dat de judecată, i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, or, în

încheierea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central și decizia

din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău se stabilește vinovăția BC

„Eximbank” SA și califică acțiunile ei ca fiind ilegale și cauzatoare de prejudicii

4

SRL „Serhan-Com”, fiind lipsită în așa mod de dreptul de a se apăra și de a

prezenta probe întru susținerea poziției sale.

Instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că obiectul și argumentele

cererii de validare a creanțelor SRL „Serhan-Com” și implicit al contestației la

tabelul definitiv al creanțelor ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de

insolvabilitate, sunt identice cu cele din acțiunea civilă aflată în procedura de apel

în cauza nr. 2ac-717/19 intentată la acțiunea SRL „Serhan-Com” și SRL

„Invizibil” împotriva BC „Eximbank” SA și ÎCS „Trevcons Grup” SRL.

Instanța de revizuire a interpretat eronat prevederile art. 144 din Legea

insolvabilității precum că sunt în drept să formuleze contestații cu privire la

creanțele și la drepturile de preferință neadmise sau trecute integral sau parțial de

administratorul insolvabilității în tabelul definitiv doar de către debitor și

creditori, și nu de către alte părți interesate.

Consideră BC „Eximbank” SA că în calitate de parte la raportul material

dedus judecății urma să fie atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu de

partea debitorului ÎCS „Trevcons Grup” SRL.

La 05 aprilie 2021 BC „Eximbank” SA, reprezentată de avocatul Daniel

Cobzac, a depus supliment la cererea de recurs, invocând argumentele similare ca

și în cererea de recurs inițială.

Conform art. 1 alin. (4) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012,

procesul de insolvabilitate se desfășoară în conformitate cu prevederile Codului

de procedură civilă și cu cele ale prezentei legi.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele dosarului atestă că copia încheierii din 09 februarie 2021 a Curții

de Apel Chișinău a fost expediată în adresa reprezentantului BC „Eximbank” SA,

avocatul Daniel Cobzac, prin intermediul poștei electronice, la 23 februarie 2021,

(f.d. 155, vol. IV).

Astfel, recursul declarat de 24 februarie 2021, este în termen.

La 25 martie 2021 și 06 aprilie 2021 în adresa debitorului ÎCS „Trevcons

Grup” SRL, lichidatorului Vladimir Balan și creditorului SRL „Serhan-Com” a

fost expediată copia recursului declarat de BC „Eximbank” SA, reprezentată de

avocatul Daniel Cobzac, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor

(f.d. 195, 254, vol. IV).

La 26 mai 2021 SRL „Serhan-Com”, reprezentată de avocatul Petru Bălănel,

a depus referință, solicitând, respingerea recursului declarat de BC „Eximbank”

SA, reprezentată de avocatul Daniel Cobzac, cu menținerea încheierii din 09

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, pe care o consideră legală și întemeiată.

A indicat intimata că art. 4 din Legea insolvabilității definește cert cercul

participanților la procesul de insolvabilitate.

Consideră că BC „Eximbank” SA în cadrul procesului de insolvabilitate al

debitorului ÎCS „Trevcons Grup” SRL nu deține calitatea de participant al

procesului în sensul prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității, la fel care nu

prevede opțiunea dreptului procedural de intervenire în proces în calitate de

intervenient accesoriu în cadrul examinării contestațiilor potențialilor creditori

5

asupra neadmiterii spre validare a creanțelor asupra patrimoniului debitorului

insolvabil.

Mai mult ca atât, argumentele invocate de BC „Eximbank” SA în cererea de

revizuire și cererea de recurs de fapt se referă la dezacordul cu soluția pronunțată

de prima instanță și Curtea de Apel Chișinău și nu relevă prin prisma art. 449 din

CPC temeiuri legale ce ar justifica retractarea unei hotărâri judecătorești

irevocabile.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza

recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără

participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii

contestate, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 447 din Codul de procedură civilă, sunt în drept să depună

cerere de revizuire: a) părțile și alți participanți la proces; b) persoanele care nu au

participat la proces, dar care sunt lezate în drepturi prin hotărârea, încheierea sau

decizia judecătorească; c) Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați

la lit. a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art.449 lit. g) și h).

În conformitate cu art. 449 din Codul de procedură civilă, revizuirea se

declară în cazul în care:

a) s-a constatat, prin sentință penală irevocabilă, comiterea unei infracțiuni în

legătură cu cauza care se judecă;

b) au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului, dacă acesta dovedește că

a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în

timpul judecării anterioare a cauzei;

c) instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care nu au

fost implicate în proces;

e) s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere;

e1) a fost aplicată o lege declarată neconstituțională de către Curtea

Constituțională și la judecarea cauzei a fost ridicată excepția de

neconstituționalitate, iar instanța de judecată a respins cererea privind sesizarea

Curții Constituționale sau din hotărârea Curții Constituționale rezultă că prin

aceasta s-a încălcat un drept garantat de Constituție sau de tratatele internaționale

în domeniul drepturilor omului;

g) Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte

împotriva Republicii Moldova;

6

h) Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-o hotărâre, fie

Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a

drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial,

prin anularea hotărârii pronunțați de o instanță de judecată națională.

Conform art. 450 lit. c) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de

circumstanțele respective – în cazul prevăzut la art. 449 lit. c);

Din dispozițiile art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă, rezultă că

cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447,

indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 și anexându-se

probele ce le confirmă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că în cazul când se invocă temeiul de revizuire prevăzut la art. 449

lit. c) CPC – instanța a emis o hotărâre cu privire la drepturile persoanelor care

nu au fost implicate în proces, instanța de judecată urmează să constate dacă

persoana care nu a fost implicată în proces este subiect al raportului material

litigios. În acest sens urmează a fi prezentate probe pertinente și concludente, iar

instanța urmează să constate dacă prin hotărârea supusă revizuirii, persoanei

implicate în proces, i-au fost încălcate aceste drepturi.

Totodată, conform art. 4 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29

iunie 2012, participanți la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul

provizoriu, administratorul insolvabilității, lichidatorul, creditorii, adunarea

creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau, după caz, reprezentantul

debitorului, alte organe și persoane stabilite în prezenta lege.

Potrivit art. 144 alin. (1) și (3) din Legea insolvabilității, debitorul și

creditorii pot să formuleze contestații cu privire la creanțele și la drepturile de

preferință neadmise sau trecute integral sau parțial de administratorul

insolvabilității/lichidator în tabelul definitiv. Instanța de insolvabilitate

soluționează contestațiile în ședință de validare sau în cadrul unei alte ședințe

speciale, cu citarea contestatorului, a creditorului care deține creanța contestată,

dacă acesta nu este chiar contestatorul, a administratorului

insolvabilității/lichidatorului și a oricărei alte părți interesate, după caz.

Nu pot fi reținute argumentele invocate de către BC „Eximbank” SA,

reprezentată de avocatul Daniel Cobzac, precum că prin neatragerea ei în procesul

dat de judecată în calitate de intervenient accesoriu de partea debitorului ÎCS

„Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate i-a fost încălcat dreptul la un

proces echitabil, or, alegațiile menționate nu pot constitui drept circumstanțe noi

în sensul art. 449 lit. c) din Codul de procedură civilă, care ar permite

redeschiderea procesului după devenirea irevocabilă a deciziei din 03 noiembrie

2020 a Curții de Apel Chișinău.

În esență, argumentele invocate de BC „Eximbank” SA în cererea de

revizuire se referă la dezacordul acesteia cu soluția pronunțată de Curtea de Apel

Chișinău în decizia din 03 noiembrie 2020, în lipsa probelor ce le confirmă.

Cu atât mai mult că, potrivit art. 452 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

în procedura de revizuire a cauzei, dezbaterile sunt limitate doar la admisibilitatea

revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.

7

Subsecvent, încheierea din 06 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Central și decizia din 03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost emise

exclusiv cu privire la drepturile și obligațiile creditorului SRL „Serhan-Com” și

debitorului ÎCS „Trevcons Grup” SRL în proces de insolvabilitate și implicit

asupra obligațiilor lichidatorului, fără a soluționa drepturile BC „Eximbank” SA,

or, prin actele judecătorești contestate ultimei nu i s-a înaintat nicio obligație,

hotărârile judecătorești respective producând efecte juridice doar pentru

participanții la procedura de executare, printre care BC „Eximbank” SA nu se

regăsește.

De fapt, dezacordul BC „Eximbank” SA față de soluția instanței de

insolvabilitate de validare a creanței SRL „Serhan-Com” în cuantumul

determinat, nu atribuie revizuentei calitatea de persoană în privința drepturilor

căreia s-a expus instanța prin actul judecătoresc contestat. Mai mult ca atât,

mărimea creanței creditorului SRL „Serhan-Com” a fost determinată reieșind din

diferența dintre valoarea stabilită a bunurilor imobile cumpărate de debitorul

insolvabil ÎCS „Trevcons Grup” SRL la data de 20 decembrie 2010 și valoarea de

comercializare ale acestor bunuri de către BC „Eximbank” SA.

Prin urmare, dezacordul recurentei cu soluția instanțelor de judecată ierarhic

inferioare nu se încadrează în exigențele art. 447 lit. b) și art. 449 lit. c) din CPC

la care face trimitere BC „Eximbank” SA atât în cererea de revizuire, cât și

prezenta cerere de recurs.

Nu poate fi reținut nici argumentul recurentei precum că prin decizia din 03

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și încheierea din 06 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Central, i se încalcă dreptul de proprietate, deoarece

prin această decizie instanța a confirmat legalitatea validării creanței creditorului

SRL „Serhan-Com” față de debitorul ÎCS „Trevcons Grup” SRL, și nu față de BC

„Eximbank” SA.

În acest context, este irelevant și argumentul BC „Eximbank” SA precum că

i-a fost îngrădit accesul la justiție, or, obiectul prezentului proces nu implică

necesitatea intervenirii ultimei în procesul dat de judecată. Cu atât mai mult, că

recurenta nu a motivat cu suficientă claritate motivul pentru care validarea prin

hotărârile contestate a creanței SRL „Serhan-Com” față de debitorul insolvabil

ÎCS „Trevcons Grup” SRL în cuantum de 76.302.276 de lei ca creanță

chirografară de rangul V, ar cauza BC „Eximbank” SA prejudicii în vederea

confirmării unei eventuale și iminente afectări a dreptului său de proprietate prin

soluția instanței judecătoreștii.

De asemenea, nici existența litigiului examinat în procedura contencioasă

invocat de recurentă nu poate fi reținut ca temei legal ce ar legitima participarea

revizuentei în prezenta cauză și, astfel, de a pretinde la retractarea deciziei

irevocabile contestate.

De altfel, BC „Eximbank” SA tentează de a substitui debitorul insolvabil

ÎCS „Trevcons Grup” SRL în scopul obținerii redeschiderii neîntemeiate a

procesului în prezenta cauză.

Date fiind cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră justă concluzia Curții de

Apel Chișinău expusă în încheierea din 09 februarie 2021, că circumstanțele

8

invocate de BC „Eximbank” SA ca temei de revizuire a deciziei irevocabile din

03 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, nu se încadrează în prevederile art.

449 din Codul de procedură civilă și nu constituie temei de redeschidere a

procesului.

Se reține că procedura de revizuire prevăzută la art. 449 – 453 din Codul de

procedură civilă servește scopului înlăturării lacunelor și omisiunilor justiției care

urmează a fi aplicate într-o manieră compatibilă cu prevederile art. 6§1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților

Fundamentale, fiind respectat principiul securității raporturilor juridice, care

semnifică, potrivit jurisprudenței degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, că o soluție definitivă al oricărui litigiu nu urmează a fi rediscutată.

Excepție de la acest principiu poate fi doar cazul când reexaminarea este necesară

în virtutea circumstanțelor fundamentale și obligatorii (speța de referință

Brumărescu c. României, hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 28

octombrie 1999).

Aceeași regulă a fost reiterată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în

speța Roșca c. Moldovei, hotărârea din 22 martie 2005, definitivă din 22 iunie

2006, unde s-a subliniat expres că dreptul la un proces echitabil în fața unei

instanțe de judecată independentă și imparțială, garantat de art. 6§1 din

Convenție, urmează a fi interpretat prin prisma Preambulului Convenției, care

enunța preeminență principiului supremației dreptului ca element al patrimoniului

comun al statelor contractante. Unul dintre elementele fundamentele a

preeminenței este principiul securității raporturilor juridice, care înseamnă că o

soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie rediscutată. Totodată, principiul

securității raporturilor juridice presupune respectul față de regula lucrului judecat.

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici

o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a

cauzei. Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată

pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o

nouă examinare. Revizuirea nu trebuie considerată un „apel camuflat”, iar simpla

existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de

reexaminare. O abatere de la acest principiu este justificată doar atunci când este

necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Josan vs.

Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs. România, nr. 28342/95, §6;

Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În această ordine de idei, și având în vedere normele legale naționale și

raționamentele Curții Europene a Drepturilor Omului enunțate supra, instanța de

recurs reține că o eventuală admitere a cererii de revizuire depusă de BC

„Eximbank” SA, în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar

însemna încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor

celorlalte părți la un proces echitabil garantate de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea

recurată este legală și întemeiată, iar argumentele invocate de recurentă sunt

9

neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține

încheierea din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Banca Comercială „Eximbank” Societate pe

Acțiuni, reprezentată de avocatul Daniel Cobzac.

Se menține încheierea din 09 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de insolvabilitate, la contestația Societății cu Răspundere Limitată „Serhan-

Com” împotriva tabelului definitiv al creanțelor debitorului Întreprinderea cu

Capital Străin „Trevcons Grup” Societate cu Răspundere Limitată în proces de

insolvabilitate, în partea neadmiterii spre validare a creanțelor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

10