2rh-32/24 — lezarea onoarei si demnitatii, obligarea dezmintirii informatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- lezarea onoarei si demnitatii, obligarea dezmintirii informatiei
- Temei legal
- temeiurile declararii revizuirii, art. 449 lit. h CPC
2rh-32/24 — lezarea onoarei si demnitatii, obligarea dezmintirii informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
ÎNCHEIERE
cu privire la admiterea cererii de revizuire depusă de Oleg Balan și reprezentantul,
avocatul Ana Nani,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Balan
împotriva lui Renato Usatîi, Partidului Politic „Partidul Nostru”, intervenienți accesorii
www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md,
www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md, Societatea cu Răspundere
Limitată „Open”, Centrul de investigații Jurnalistice, Societatea cu Răspundere
Limitată „MLD Media”, Societatea cu Răspundere Limitată „HB Media”, Societatea
cu Răspundere Limitată „Miraza”, Întreprinderea cu Capital Străin „ProDigital”
Societate cu Răspundere Limitată, Serviciul de Informații și Securitate al RM,
Președinția RM și șeful Inspectoratului de Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la
recunoașterea informației necorespunzătoare realității, care lezează onoarea,
demnitatea și reputația profesională, obligarea dezmințirii publice a informației,
adresării scuzelor publice, publicării dezmințirilor, repararea prejudiciului moral și
încasarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care
a fost respins recursul declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a fost
admis recursul declarat de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor Pohila, au fost
casate decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 ianuarie
2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin
care acțiunea depusă de Oleg Balan a fost respinsă ca neîntemeiată,
Dosarul nr. 2rh-32/24
NR. PIGD 2-19127771-01-2rh-17062024
Hotărârea CEDO prin care s-a constatat violarea art. 8 din Convenție, constituie temei prevăzut de
art. 449 lit. h) CPC pentru depunerea cererii de revizuire
Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. V. Hadîrcă)
Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)
Curtea Supremă de Justiție (jud. O. Sternioală, A. Cobăneanu, G. Stratulat, V. Burduh, S.
Filincova)
11 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
1
Examinând în lipsa părților cererea de revizuire depusă de Oleg Balan și
reprezentantul, avocatul Ana Nani,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 31 decembrie 2015, Oleg Balan a depus cerere de chemare în
judecată (concretizată pe parcurs) împotriva lui Renato Usatîi, PP ”Partidul Nostru”,
intervenienți accesorii www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie,
www.noi.md, www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md, SRL „Open”,
Centrul de investigații Jurnalistice, SRL „MLD Media”, SRL „HB Media”, SRL
„Miraza”, ÎCS „ProDigital” SRL, Serviciul de Informații și Securitate al RM,
Președinția RM și șeful Inspectoratului de Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la
recunoașterea informației necorespunzătoare realității, care lezează onoarea,
demnitatea și reputația profesională, obligarea dezmințirii publice a informației,
adresării scuzelor publice, publicării dezmințirilor, repararea prejudiciului moral și
încasarea cheltuielilor de judecată.
2.În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 10 noiembrie 2015, Renato
Usatîi a publicat pe pagina personală de socializare „Facebook” o notă informativă,
potrivit căreia, Serviciul de Securitate și Informații al Republicii Moldova informează
Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale Ministrului
Afacerilor Interne Oleg Balan și ale șefului Inspectoratului de Poliție Gheorghe
Cavcaliuc. Respectiva informație a fost preluată și răspândită, inclusiv de către
portalurile de știri www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md,
www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md.
A menționat că, în documentul publicat sunt invocate mai multe activități ale
Ministrului Afacerilor Interne și ale șefului IGP ca pretinse ilegale, fără însă a avea o
bază factologică, care îi lezează demnitatea și onoarea profesională și atentează în mod
constant la sistemul poliției în general, discreditându-l în mod public și diminuând
încrederea societății în această instituție de drept.
Pe site-ul oficial al Președinției Republicii Moldova și pe site-ul oficial al
Serviciului de Securitate și Informații au fost publicate comunicate de presă, în care se
stipulează că Președinția Republicii Moldova nu a primit niciodată o asemenea notă și
nici informații similare celor conținute în textul difuzat de presă, iar, Serviciul de
Securitate și Informații nu a pregătit așa numitul „studiu operativ” la Ministerul
Afacerilor Interne și nu a remis în adresa Președintelui țării o astfel de scrisoare. Prin
urmare, în urma dezmințirilor oficiale ale instituțiilor menționate supra, s-a constatat
cu certitudine că informațiile indicate în Nota informativă nu corespund realității și
2
denigrează în mod direct demnitatea și onoarea sa profesională ca jurist.
Reclamantul a relatat că Renato Usatîi a publicat această notă informativă cu
informații false pe pagina sa de „Facebook”, care poate fi vizualizată de orice persoană,
iar, în declarațiile sale, ultimul a menționat că nota informativă a fost expediată la
sediul PP „Partidul Nostru”, însă, nu a prezentat public nicio probă, care să confirme
faptul că pretinsa notă informativă a fost expediată prin poștă. Astfel, PP „Partidul
Nostru”, care este persoană juridică și poartă răspundere separată pentru acțiunile sale,
a încălcat prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare, prin ce i-a lezat
demnitatea și onoarea.
A indicat că, nu neagă interesul general al societății, manifestat în exercitarea
conducerii Ministerului Afacerilor Interne, însă, faptele expuse în presupusa notă
informativă nu pot fi calificate ca judecăți de valoare, or, sunt informații de natură să
îi denigreze demnitatea profesională, ca persoană abilitată cu competența de a conduce
această instituție de drept. Prin informația denigratoare conținută în nota informativă
sunt puse la îndoială capacitățile sale profesionale, care constituie un element al
reputației profesionale, precum și calitățile morale în fața subalternilor și a societății
civile în general.
Oleg Balan a susținut că prin publicarea informației menționate, i-a fost cauzat
un prejudiciu moral, pe care îl estimează la 300 000 de lei, reieșind din conținutul
informației care îi afectează în mod grav demnitatea și onoarea și cuprinde informații
false de comitere a unor infracțiuni grave, în condițiile în care dânsul activează și în
funcție de lector, funcție care presupune o reputație ireproșabilă în fața studenților și
de a fi un exemplu în formarea de noi cadre juridice. Mai mult, răspândirea informației
a fost efectuată prin mijloace de informare care au o acoperire națională.
A afirmat că la 27 noiembrie 2015, în adresa pârâților, au fost expediate cereri
prealabile, care însă au rămas fără examinare.
9.Reclamantul a solicitat recunoașterea informației conținute în Nota Informativă,
potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează
Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale reclamantului și
ale șefului Inspectoratului de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, publicată de Renato Usatîi
și preluată de către portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează
onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan; obligarea lui Renato
Usatîi să dezmintă public informația respectivă, cu publicarea dezmințirii în termen de
15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului
text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din
conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al
Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti,
despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale
șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de
socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică,
este falsă și nu corespunde realității”; obligarea lui Renato Usatîi să îi adreseze scuze
publice reclamantului și încasarea din contul lui Renato Usatîi în beneficiul său a sumei
de 300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și sumei de 5600 de lei cu titlu de
3
cheltuieli de asistență juridică.
Prin hotărârea din 10 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
acțiunea a fost admisă parțial. A fost obligat Renato Usatîi să dezmintă public
informația din conținutul Notei informative adresată Președintelui Republicii
Moldova, Nicolae Timofti, de către Serviciul de Informații și Securitate al Republicii
Moldova, publicată pe pagina personală de socializare „Facebook” și preluată ulterior
de mijloacele de informare publică, cu publicarea dezmințirii în termen de 15 zile, prin
intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului text: „Eu,
Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din conținutul
Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii
Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, despre
pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale șefului
Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de
socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică,
este falsă și nu corespunde realității”. A fost obligat Renato Usatîi să adreseze scuze
publice lui Oleg Balan și s-a încasat din contul lui Renato Usatîi în beneficiul lui Oleg
Balan a compensației pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 50 000 de lei. În
rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 13 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Renato Usatîi și a fost casată integral hotărârea din 10 februarie 2017 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în aceeași
instanță, în alt complet de judecată.
Prin hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,
acțiunea a fost admisă parțial și a fost recunoscută informația conținută în Nota
Informativă, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova
informează Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale
reclamantului și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, publicată
de Renato Usatîi și preluată de către portalurile de știri, drept necorespunzătoare
realității și care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan.
A fost obligat Renato Usatîi să dezmintă public informația din conținutul Notei
informative adresate Președintelui RM, Nicolae Timofti, de către Serviciul de
Securitate și Informație al RM, publicată pe pagina personală de socializare
”Facebook” și preluată ulterior de mijloacele de informare publică, cu publicarea
dezmințirii în termen de 15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare
publică, conform următorului text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul
Nostru” declar că informația din conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul
de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii
Moldova, Nicolae Timofti, despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor
interne, Balan Oleg și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe,
plasată pe pagina personală de socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul
mijloacelor de informare publică, este falsă și nu corespunde realității”. A fost obligat
pârâtul Renato Usatîi să-i adreseze scuze publice lui Oleg Balan și s-a încasat din contul
lui Renato Usatîi în beneficiul lui Oleg Balan suma de 300 000 de lei cu titlu de
4
prejudiciu moral și suma de 5600 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În
rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani și a fost casată hotărârea din
10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea recunoașterii
informației conținute în nota informativă publicată de Usatîi Renato și preluată de
portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează onoarea,
demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan, în partea obligării lui Renato
Usatîi să dezmintă public informația, menționată supra, precum și în partea în care
Renato Usatîi a fost obligat să aducă scuze publice lui Oleg Balan și în această parte a
fost emisă o nouă hotărâre,prin care aceste cerințe au fost respinse ca neîntemeiate.
Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost
respins recursul declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a fost admis
recursul declarat de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor Pohila, au fost casate
decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 ianuarie 2018
a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care
acțiunea depusă de Oleg Balan a fost respinsă ca neîntemeiată.
La data de 16 octombrie 2020 Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani,
a depus, în conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, o cerere de
revizuire împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,
solicitând casarea acesteia și reținerea cauzei pentru examinare în ordine de recurs.
Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererea
de revizuire a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
La data de 29 iunie 2021 Oleg Balan a depus cerere de revizuire împotriva
deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea
acesteia, recunoașterea încălcării dreptului revizuentului în baza articolului 8 din
Convenția Europeană a Drepturilor Omului de protejare a demnității și onoarei sale,
casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei pentru examinare în ordine de
recurs.
Prin încheierea din 14 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție cererea de
revizuire a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.
La data de 17 iunie 2024 Oleg Balan și reprezentantul, avocatul Ana Nani a
depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme
de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și
reținerea cauzei spre judecare în ordine de recurs. De asemenea, a solicitat invitarea
părților în ședință publică.
În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii
prevederile art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă.
A menționat că după pronunțarea deciziei instanței de recurs, a adresat Curții
Europene a Drepturilor Omului o plângere împotriva Republicii Moldova, în care a
deplâns modul în care instanța de recurs a emis soluția pe caz, invocând încălcarea
articolului 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale prin eșecul instanțelor naționale de a-i proteja onoarea și demnitatea.
5
Astfel, la 14 mai 2024 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat
hotărârea în cauza Oleg Balan v. Republica Moldovab (nr. 25259/20), prin care a
concluzionat că a avut loc încălcare a Articolului 8 din Convenție.
În această ordine de idei, revizuentul menționează că Curtea Europeană a
Drepturilor Omului în hotărârea pronunțată a reținut gradul ridicat de interes public în
privința informației referitore la reclamant, concluzionând că, Curtea Supremă de
Justiție ar fi avut motive întemeiate pentru a acorda un nivel ridicat de protecție pentru
publicarea unor asemenea materiale, însă instanța supremă în decizia sa nu a explicat
motivele pentru care calificase activitatea lui Renato Usatîi ca jurnalism de investigație,
astfel încât să fie pasibilă de protecția specială oferită de Articolul 10 din Convenție.
De asemenea, Curtea a reținut că din dosar nu rezulta că Renato Usatîi ar fi depus vreun
efort pentru a corobora în vreun fel conținutul și autenticitatea notei, nici că și- ar fi
informat urmăritorii despre vreo încercare eșuată de a face acest lucru, ci, dimpotrivă,
a prezentat informația ca fiind adevărată.
A susținut că în consecință, Curtea a concluzionat că a avut loc o încălcare a
Articolului 8 din Convenție în condițiile în care instanța supremă, în motivarea deciziei
sale, nu a stabilit un echilibru corect între drepturile concurente prevăzute de Convenție,
tratîndu-l pe Renato Usatîi ca pe un jurnalist de investigație (aplicîndu-i prezumția de
bună credință aplicabilă jurnaliștilor de investigație), fără o analiză atentă a aspectelor
referitoare la protecția dreptului reclamantului la onoare, demnitate și reputație
profesională și dacă nota neverificată coincidea cel puțin parțial cu informații cunoscute
sau verificate; dacă Renato Usatîi încercase să verifice autenticitatea notei sau a
conținutului acesteia; modul în care prezentase nota urmăritorilor săi (în special faptul
că nu-i avertizase cu privire la sursa și conținutul neverificat al notei).
La data de 01 iulie 2024 copia cererii de revizuire a fost expediată în adresa
intimaților (f.d. 20, volumul V), cu înștiințarea despre depunerea referinței.
Prin referința depusă la 16 iulie 2024 intimatul Renato Usatîi, reprezentat
de avocatul Pohila Igor, a solicitat respingerea cererii de revizuire. A invocat că nu
există temeiuri pentru revizuire deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de
Justiție, or prin hotărârea CEDO din 14 mai 2024 a fost dezmințită informația din Nota
informativă, revizuentul și-a reabilitat reputația și a primit o compensație materială
echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, fiind astfel înlăturate toate consecințele
publicării Notei. Pe de altă parte, încasarea de la intimat a sumei solicitate de revizuent
ar putea constitui ea însăși o problemă, având un caracter intimidator/răzbunător și nu
compensator.
Prin referința din 02 decembrie 2024 șefa Direcției Agentului
Guvernamental a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 04
decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, reținerea cauzei spre examinarea
recursurilor declarate de Renato Usatîi și de Oleg Balan cu luarea în considerare a
tuturor constatărilor CEDO.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
6
Art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă,
„dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a
instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care
examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune
înștiințarea lor”.
Art. 453 alin. (1) lit. b), alin. (6) din Codul de procedură civilă:
„după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție:
încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii.
În cazul în care o hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza
se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare”
Art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în
mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă”.
Art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă:
„sunt în drept să depună cerere de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții
menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h)”.
Articolul 449 lit. h) din Codul de procedură civilă:
„ revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr-
o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor
sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii
pronunțate de o instanță de judecată națională”.
Art. 450 lit. f) din Codul de procedură civilă:
„cererea de revizuire se depune în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărîrii sau deciziei Curții
Europene a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art.449 lit.h).
Art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151
din 30 iulie 2015:
„în domeniul asigurării implementării la nivel național a Convenției, Agentul guvernamental
în cazurile prevăzute de lege, intervine sau participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea
acestora”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul declarării revizuirii, Hotărârea Curții Europene a
Drepturilor Omului în cauza Oleg Balan împotriva Republicii Moldova, a fost
pronunțată la 14 mai 2024, iar cererea de revizuire a fost depusă la 17 iunie 2024,
astfel, cu respectarea termenului prevăzut la art. 450 lit. f) din Codul de procedură
civilă.
Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii
7
de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe
pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât
argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie
pentru a permite instanței examinarea acesteia. Din aceste considerente, va respinge
cererea depusă de revizuent cu privire la numirea ședinței publice la examinarea cererii
de revizuire.
Efectele hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului prin care se constată
violarea de către instanțele naționale a drepturilor omului, consfințite în Convenție, cu
ocazia pronunțării hotărârilor rămase irevocabile după epuizarea tuturor căilor de atac
prevăzute de legislația națională - operează asupra acestor hotărâri prin intermediul căii
de atac extraordinare a revizuirii prevăzută de articolul 449 din Codul procedură civilă.
Studiind cererea de revizuire, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră cererea de revizuire întemeiată și urmează a fi admisă din următoarele
considerente.
Din actele cauzei s-a constatat că Oleg Balan a depus cerere de revizuire a
deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. h)
CPC, anexând în acest sens hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 14 mai
2024 în cauza Oleg Balan contra Republicii Moldova.
Prin intermediul prevederilor stipulate art. 449 lit. h) CPC, legiuitorul a
instituit un mecanism pentru executarea hotărârilor pronunțate de instanța
internațională, al căror caracter obligatoriu a fost recunoscut de către statul Republica
Moldova.
Atunci când este învestită cu examinarea unei cereri de revizuire, Curtea
Supremă de Justiție trebuie să se limiteze la verificarea existenței condițiilor expres
prevăzute de lege și să verifice în lumina legislației naționale și a concluziilor Curții
Europene a Drepturilor Omului îndeplinirea condițiilor pentru aprobarea redeschiderii
procesului.
Din norma citată este evident că cerința legală – existența unei constatări a
Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unei drept sau a unei libertăți
fundamentale a omului în cauza, a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit,
constituie temei de admitere a cererii de revizuire. Statuarea Curții Europene a
Drepturilor Omului cu privire la încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale
a omului nu poate fi negată de instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii.
Hotărârile și deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru
toate statele membre ale Consiliului Europei.
Urmare a exercitării tuturor căilor de recurs, Oleg Balan a adresat Curții
Europene pentru Drepturile Omului o plângere împotriva Republicii Moldova, în care
a deplâns modul în care instanța de recurs a emis soluția pe caz. Revizuentul a indicat
asupra încălcării Articolului 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, fiind invocat eșecul instanțelor naționale de a-i proteja onoare
și demnitatea.
La 24 octombrie 2023 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat
8
hotărârea Oleg Balan v. Republica Moldova, prin care s-a constatat în unanimitate
încălcarea art. 8 din Convenție.
În primul rând, Curtea a reiterat de multiple ori în jurisprudența sa că o
hotărâre prin care se constată o încălcare impune statului reclamat obligația de a pune
capăt încălcării și de a repara consecințele acesteia astfel încât să restabilească, pe cât
posibil, situația existentă înainte de încălcare (a se vedea Papamichalopoulos v. Grecia,
31 octombrie 1995, § 34, Seria A 330-B).
În al doilea rând, principiul de bază al Recomandării nr. R (2000)2 a
Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei („Recomandarea CM") stabilește că
toate victimele încălcărilor Convenției ar trebui să aibă dreptul, pe cât posibil, la un
restitutio in integrum efectiv.
În prezenta cauză, Curtea a fost de acord cu constatările Curții Supreme de
Justiție, referitoare la faptul că subiectul presupusului comportament necorespunzător
al unui ministru ridică în mod legitim un grad ridicat de interes public și că instanța
supremă a avut motive întemeiate să acorde un nivel înalt de protecție publicării
materialelor care ar expune o asemenea activitate. Curtea a observat și faptul că instanța
supremă ținuse cont de poziția pe care o ocupa reclamantul la momentul publicării
notei. Astfel, în calitate de persoană publică, el trebuia să se supună unui grad ridicat
de critică a acțiunilor sale.
Curtea a fost de acord și cu faptul că restricționarea libertății de exprimare a
lui Renato Usatîi, care era politician și lider al unui partid de opoziție, atrăgea cel mai
înalt nivel de control. Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiție l-a tratat pe Renato
Usatîi ca pe un jurnalist de investigație care acoperise o chestiune de un evident interes
public. Cu toate acestea, instanța supremă nu a explicat cum anume discursul emanat
de către un lider al unui partid de opoziție, publicat pe o platformă de socializare, ar
putea fi calificat drept jurnalism de investigație care să atragă protecția specială oferită
de Convenție jurnaliștilor la exercitarea activității lor.
În plus, nota conținea acuzații grave de comportament necorespunzător din
partea reclamantului, însă din dosar nu rezulta că Renato Usatîi ar fi depus vreun efort
pentru a corobora în vreun fel conținutul și autenticitatea notei sau că și-ar fi informat
cititorii despre vreo tentativă eșuată de a face acest lucru, în special ținând cont de
modul în care el obținuse respectiva notă.
Prin urmare, în hotărârea sa Curtea a constatat o analiză insuficientă din
partea Curții Supreme de Justiție a faptelor referitoare la dreptul reclamantului la
respectarea reputației sale profesionale, precum: (i) verificarea dacă informația din notă
corespunde informațiilor cunoscute sau verificate; (ii) dacă Renato Usatîi a încercat să
verifice autenticitatea notei sau a conținutului său; (iii) modul în care el prezentase
raportul cititorilor săi (în special, faptul că nu i-a avertizat în legătură cu sursa și
conținutul neverificat al notei); și (iv) dacă el publicase informații ulterioare cu privire
la notă.
În aceste împrejurări, Curtea a conchis că există o încălcare a articolului 8 din
Convenție.
9
Conform Recomandării CM, redeschiderea procedurii este justificată de
fiecare dată când decizia internă contestată este, în fond, contrară Convenției. În
prezenta cauză, respectivele deficiențe constatate a fi contrare Articolului 8 din
Convenție se referă la examinarea pe care a efectuat-o Curtea Supremă de Justiție în
decizia sa din 04 decembrie 2019, a cărei casare este solicitată de către revizuent.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă faptul că
existența unei hotărâri judecătorești, în care se constată o încălcare a drepturilor
fundamentale a persoanei garantate de Constituție și de Convenție, obligă instanța
supremă să înlăture acea încălcare și să repare consecințele astfel încât să restabilească,
atât cât e posibil, situația ante factum încălcării.
Astfel, Completul de judecată reține întrunirea condiției prevăzute de art. 449
lit. h) din Codul de procedură civilă pentru depunerea cererii de revizuire, fiind
constatată o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale ale omului printr-o
hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului.
În temeiul cu art. 453 alin. (6) din Codul de procedură civilă, cumulul
circumstanțelor elucidate supra impun admiterea cererii de revizuire, cu reținerea
cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție, pentru judecarea în ordine de recurs a
recursurilor declarate de Renato Usatîi și Oleg Balan.
În consecință, constatând incidența condițiilor de admisibilitate a cererii de
revizuire, în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire depusă
de Oleg Balan și reprezentantul, avocatul Ana Nani, cu reținerea cauzei în procedura
Curții Supreme de Justiție pentru judecarea recursurilor depuse de Renato Usatîi,
reprezentat de avocatul Igor Pohila și de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani
împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.
Ținând cont de prevederile art. 449 lit. h), art. 452 alin. (1¹) și art. 453 alin.
(1) lit. b) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge cererea depusă de Oleg Balan și reprezentantul său, avocatul Ana Nani,
cu privire la numirea ședinței publice la examinarea cererii de revizuire.
Admite cererea de revizuire depusă de Oleg Balan și reprezentantul său, avocatul
Ana Nani.
Casează decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție.
Reține prezenta cauză civilă, în procedura Curții Supreme de Justiție, pentru
examinarea cererilor de recurs depuse de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor
Pohila și de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, împotriva deciziei din 23
aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza civilă, la cererea de chemare
în judecată depusă de Oleg Balan împotriva lui Renato Usatîi, Partidului Politic
„Partidul Nostru”, intervenienți accesorii www.deschide.md, www.ru1.md,
www.anticoruptie, www.noi.md, www.realitatea.md, www.unimedia.md și
www.protv.md, Societatea cu Răspundere Limitată „Open”, Centrul de investigații
Jurnalistice, Societatea cu Răspundere Limitată „MLD Media”, Societatea cu
10
Răspundere Limitată „HB Media”, Societatea cu Răspundere Limitată „Miraza”,
Întreprinderea cu Capital Străin „ProDigital” Societate cu Răspundere Limitată,
Serviciul de Informații și Securitate al RM, Președinția RM și șeful Inspectoratului de
Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la recunoașterea informației necorespunzătoare
realității, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, obligarea
dezmințirii publice a informației, adresării scuzelor publice, publicării dezmințirilor,
repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
11