2rh-32/24 — Lezarea onoarei și demnității, obligarea dezmintirii informației

La data de 31 decembrie 2015, Oleg Balan a depus cerere de chemare în judecată (concretizată pe parcurs) împotriva lui Renato Usatîi, PP ”Partidul Nostru”, intervenienți accesorii www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md, www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md, SRL „Open”, Centrul de investigații Jurnalistice, SRL „MLD Media”, SRL „HB Media”, SRL „Miraza”, ÎCS „ProDigital” SRL, Serviciul de Informații și Securitate al RM, Președinția RM și șeful Inspectoratului de Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la recunoașterea informației necorespunzătoare realității, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, obligarea dezmințirii publice a informației, adresării scuzelor publice, publicării dezmințirilor, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată. 2.În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 10 noiembrie 2015, Renato Usatîi a publicat pe pagina personală de socializare „Facebook” o notă informativă, potrivit căreia, Serviciul de Securitate și Informații al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale Ministrului Afacerilor Interne Oleg Balan și ale șefului Inspectoratului de Poliție Gheorghe Cavcaliuc. Respectiva informație a fost preluată și răspândită, inclusiv de către portalurile de știri www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md, www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md.

A menționat că, în documentul publicat sunt invocate mai multe activități ale Ministrului Afacerilor Interne și ale șefului IGP ca pretinse ilegale, fără însă a avea o bază factologică, care îi lezează demnitatea și onoarea profesională și atentează în mod constant la sistemul poliției în general, discreditându-l în mod public și diminuând încrederea societății în această instituție de drept.

Pe site-ul oficial al Președinției Republicii Moldova și pe site-ul oficial al Serviciului de Securitate și Informații au fost publicate comunicate de presă, în care se stipulează că Președinția Republicii Moldova nu a primit niciodată o asemenea notă și nici informații similare celor conținute în textul difuzat de presă, iar, Serviciul de Securitate și Informații nu a pregătit așa numitul „studiu operativ” la Ministerul Afacerilor Interne și nu a remis în adresa Președintelui țării o astfel de scrisoare. Prin urmare, în urma dezmințirilor oficiale ale instituțiilor menționate supra, s-a constatat cu certitudine că informațiile indicate în Nota informativă nu corespund realității și 2 denigrează în mod direct demnitatea și onoarea sa profesională ca jurist.

Reclamantul a relatat că Renato Usatîi a publicat această notă informativă cu informații false pe pagina sa de „Facebook”, care poate fi vizualizată de orice persoană, iar, în declarațiile sale, ultimul a menționat că nota informativă a fost expediată la sediul PP „Partidul Nostru”, însă, nu a prezentat public nicio probă, care să confirme faptul că pretinsa notă informativă a fost expediată prin poștă. Astfel, PP „Partidul Nostru”, care este persoană juridică și poartă răspundere separată pentru acțiunile sale, a încălcat prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare, prin ce i-a lezat demnitatea și onoarea.

A indicat că, nu neagă interesul general al societății, manifestat în exercitarea conducerii Ministerului Afacerilor Interne, însă, faptele expuse în presupusa notă informativă nu pot fi calificate ca judecăți de valoare, or, sunt informații de natură să îi denigreze demnitatea profesională, ca persoană abilitată cu competența de a conduce această instituție de drept. Prin informația denigratoare conținută în nota informativă sunt puse la îndoială capacitățile sale profesionale, care constituie un element al reputației profesionale, precum și calitățile morale în fața subalternilor și a societății civile în general.

Oleg Balan a susținut că prin publicarea informației menționate, i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care îl estimează la 300 000 de lei, reieșind din conținutul informației care îi afectează în mod grav demnitatea și onoarea și cuprinde informații false de comitere a unor infracțiuni grave, în condițiile în care dânsul activează și în funcție de lector, funcție care presupune o reputație ireproșabilă în fața studenților și de a fi un exemplu în formarea de noi cadre juridice. Mai mult, răspândirea informației a fost efectuată prin mijloace de informare care au o acoperire națională.

A afirmat că la 27 noiembrie 2015, în adresa pârâților, au fost expediate cereri prealabile, care însă au rămas fără examinare. 9.Reclamantul a solicitat recunoașterea informației conținute în Nota Informativă, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale reclamantului și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, publicată de Renato Usatîi și preluată de către portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan; obligarea lui Renato Usatîi să dezmintă public informația respectivă, cu publicarea dezmințirii în termen de 15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică, este falsă și nu corespunde realității”; obligarea lui Renato Usatîi să îi adreseze scuze publice reclamantului și încasarea din contul lui Renato Usatîi în beneficiul său a sumei de 300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și sumei de 5600 de lei cu titlu de 3 cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 10 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea a fost admisă parțial. A fost obligat Renato Usatîi să dezmintă public informația din conținutul Notei informative adresată Președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, de către Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, publicată pe pagina personală de socializare „Facebook” și preluată ulterior de mijloacele de informare publică, cu publicarea dezmințirii în termen de 15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică, este falsă și nu corespunde realității”. A fost obligat Renato Usatîi să adreseze scuze publice lui Oleg Balan și s-a încasat din contul lui Renato Usatîi în beneficiul lui Oleg Balan a compensației pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 50 000 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Renato Usatîi și a fost casată integral hotărârea din 10 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea a fost admisă parțial și a fost recunoscută informația conținută în Nota Informativă, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale reclamantului și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, publicată de Renato Usatîi și preluată de către portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan. A fost obligat Renato Usatîi să dezmintă public informația din conținutul Notei informative adresate Președintelui RM, Nicolae Timofti, de către Serviciul de Securitate și Informație al RM, publicată pe pagina personală de socializare ”Facebook” și preluată ulterior de mijloacele de informare publică, cu publicarea dezmințirii în termen de 15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică, este falsă și nu corespunde realității”. A fost obligat pârâtul Renato Usatîi să-i adreseze scuze publice lui Oleg Balan și s-a încasat din contul lui Renato Usatîi în beneficiul lui Oleg Balan suma de 300 000 de lei cu titlu de 4 prejudiciu moral și suma de 5600 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani și a fost casată hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea recunoașterii informației conținute în nota informativă publicată de Usatîi Renato și preluată de portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan, în partea obligării lui Renato Usatîi să dezmintă public informația, menționată supra, precum și în partea în care Renato Usatîi a fost obligat să aducă scuze publice lui Oleg Balan și în această parte a fost emisă o nouă hotărâre,prin care aceste cerințe au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a fost admis recursul declarat de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor Pohila, au fost casate decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de Oleg Balan a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 16 octombrie 2020 Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a depus, în conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, o cerere de revizuire împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia și reținerea cauzei pentru examinare în ordine de recurs.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererea de revizuire a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

La data de 29 iunie 2021 Oleg Balan a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, recunoașterea încălcării dreptului revizuentului în baza articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului de protejare a demnității și onoarei sale, casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei pentru examinare în ordine de recurs.

Prin încheierea din 14 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție cererea de revizuire a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

La data de 17 iunie 2024 Oleg Balan și reprezentantul, avocatul Ana Nani a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei spre judecare în ordine de recurs. De asemenea, a solicitat invitarea părților în ședință publică.

În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii prevederile art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă.

A menționat că după pronunțarea deciziei instanței de recurs, a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului o plângere împotriva Republicii Moldova, în care a deplâns modul în care instanța de recurs a emis soluția pe caz, invocând încălcarea articolului 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin eșecul instanțelor naționale de a-i proteja onoarea și demnitatea. 5

Astfel, la 14 mai 2024 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat hotărârea în cauza Oleg Balan v. Republica Moldovab (nr. 25259/20), prin care a concluzionat că a avut loc încălcare a Articolului 8 din Convenție.

În această ordine de idei, revizuentul menționează că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în hotărârea pronunțată a reținut gradul ridicat de interes public în privința informației referitore la reclamant, concluzionând că, Curtea Supremă de Justiție ar fi avut motive întemeiate pentru a acorda un nivel ridicat de protecție pentru publicarea unor asemenea materiale, însă instanța supremă în decizia sa nu a explicat motivele pentru care calificase activitatea lui Renato Usatîi ca jurnalism de investigație, astfel încât să fie pasibilă de protecția specială oferită de Articolul 10 din Convenție. De asemenea, Curtea a reținut că din dosar nu rezulta că Renato Usatîi ar fi depus vreun efort pentru a corobora în vreun fel conținutul și autenticitatea notei, nici că și- ar fi informat urmăritorii despre vreo încercare eșuată de a face acest lucru, ci, dimpotrivă, a prezentat informația ca fiind adevărată.

A susținut că în consecință, Curtea a concluzionat că a avut loc o încălcare a Articolului 8 din Convenție în condițiile în care instanța supremă, în motivarea deciziei sale, nu a stabilit un echilibru corect între drepturile concurente prevăzute de Convenție, tratîndu-l pe Renato Usatîi ca pe un jurnalist de investigație (aplicîndu-i prezumția de bună credință aplicabilă jurnaliștilor de investigație), fără o analiză atentă a aspectelor referitoare la protecția dreptului reclamantului la onoare, demnitate și reputație profesională și dacă nota neverificată coincidea cel puțin parțial cu informații cunoscute sau verificate; dacă Renato Usatîi încercase să verifice autenticitatea notei sau a conținutului acesteia; modul în care prezentase nota urmăritorilor săi (în special faptul că nu-i avertizase cu privire la sursa și conținutul neverificat al notei).

La data de 01 iulie 2024 copia cererii de revizuire a fost expediată în adresa intimaților (f.d. 20, volumul V), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Prin referința depusă la 16 iulie 2024 intimatul Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Pohila Igor, a solicitat respingerea cererii de revizuire. A invocat că nu există temeiuri pentru revizuire deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, or prin hotărârea CEDO din 14 mai 2024 a fost dezmințită informația din Nota informativă, revizuentul și-a reabilitat reputația și a primit o compensație materială echitabilă pentru prejudiciul moral cauzat, fiind astfel înlăturate toate consecințele publicării Notei. Pe de altă parte, încasarea de la intimat a sumei solicitate de revizuent ar putea constitui ea însăși o problemă, având un caracter intimidator/răzbunător și nu compensator.

Prin referința din 02 decembrie 2024 șefa Direcției Agentului Guvernamental a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, reținerea cauzei spre examinarea recursurilor declarate de Renato Usatîi și de Oleg Balan cu luarea în considerare a tuturor constatărilor CEDO.

Art. 452 alin. (11) din Codul de procedură civilă, „dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor”.

Art. 453 alin. (1) lit. b), alin. (6) din Codul de procedură civilă: „după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de admitere a cererii de revizuire și de casare a hotărârii sau deciziei supuse revizuirii. În cazul în care o hotărâre examinată anterior în apel și în recurs a fost supusă revizuirii, cauza se trimite, după admiterea cererii de revizuire, la rejudecare”

Art. 451 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art.449 și anexându-se probele ce le confirmă”.

Art. 447 lit. c) din Codul de procedură civilă: „sunt în drept să depună cerere de revizuire: Agentul guvernamental, precum și subiecții menționați la lit.a) și b) din prezentul articol, în cazurile prevăzute la art. 449 lit. g) și h)”.

Articolul 449 lit. h) din Codul de procedură civilă: „ revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat, printr- o hotărîre, fie Guvernul Republicii Moldova a recunoscut, printr-o declarație, o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale care poate fi remediată, cel puțin parțial, prin anularea hotărîrii pronunțate de o instanță de judecată națională”.

Art. 450 lit. f) din Codul de procedură civilă: „cererea de revizuire se depune în termen de 6 luni de la pronunțarea hotărîrii sau deciziei Curții Europene a Drepturilor Omului – în cazul prevăzut la art.449 lit.h).

Art. 5 alin. (4) lit. b) din Legea cu privire la Agentul guvernamental nr. 151 din 30 iulie 2015: „în domeniul asigurării implementării la nivel național a Convenției, Agentul guvernamental în cazurile prevăzute de lege, intervine sau participă în procedurile naționale sau solicită redeschiderea acestora”.

Completul de judecată a Curții Supreme de Justiție a decis examinarea cererii 7 de revizuire fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Din aceste considerente, va respinge cererea depusă de revizuent cu privire la numirea ședinței publice la examinarea cererii de revizuire.

Efectele hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului prin care se constată violarea de către instanțele naționale a drepturilor omului, consfințite în Convenție, cu ocazia pronunțării hotărârilor rămase irevocabile după epuizarea tuturor căilor de atac prevăzute de legislația națională - operează asupra acestor hotărâri prin intermediul căii de atac extraordinare a revizuirii prevăzută de articolul 449 din Codul procedură civilă.

Studiind cererea de revizuire, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de revizuire întemeiată și urmează a fi admisă din următoarele considerente.

Din actele cauzei s-a constatat că Oleg Balan a depus cerere de revizuire a deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în temeiul art. 449 lit. h) CPC, anexând în acest sens hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 14 mai 2024 în cauza Oleg Balan contra Republicii Moldova.

Prin intermediul prevederilor stipulate art. 449 lit. h) CPC, legiuitorul a instituit un mecanism pentru executarea hotărârilor pronunțate de instanța internațională, al căror caracter obligatoriu a fost recunoscut de către statul Republica Moldova.

Atunci când este învestită cu examinarea unei cereri de revizuire, Curtea Supremă de Justiție trebuie să se limiteze la verificarea existenței condițiilor expres prevăzute de lege și să verifice în lumina legislației naționale și a concluziilor Curții Europene a Drepturilor Omului îndeplinirea condițiilor pentru aprobarea redeschiderii procesului.

Din norma citată este evident că cerința legală – existența unei constatări a Curții Europene a Drepturilor Omului privind încălcarea unei drept sau a unei libertăți fundamentale a omului în cauza, a cărei act judecătoresc se solicită a fi revizuit, constituie temei de admitere a cererii de revizuire. Statuarea Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la încălcarea unui drept sau a unei libertăți fundamentale a omului nu poate fi negată de instanța competentă să se pronunțe asupra revizuirii. Hotărârile și deciziile Curții Europene a Drepturilor Omului sunt obligatorii pentru toate statele membre ale Consiliului Europei.

Urmare a exercitării tuturor căilor de recurs, Oleg Balan a adresat Curții Europene pentru Drepturile Omului o plângere împotriva Republicii Moldova, în care a deplâns modul în care instanța de recurs a emis soluția pe caz. Revizuentul a indicat asupra încălcării Articolului 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, fiind invocat eșecul instanțelor naționale de a-i proteja onoare și demnitatea.

La 24 octombrie 2023 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a pronunțat 8 hotărârea Oleg Balan v. Republica Moldova, prin care s-a constatat în unanimitate încălcarea art. 8 din Convenție.

În primul rând, Curtea a reiterat de multiple ori în jurisprudența sa că o hotărâre prin care se constată o încălcare impune statului reclamat obligația de a pune capăt încălcării și de a repara consecințele acesteia astfel încât să restabilească, pe cât posibil, situația existentă înainte de încălcare (a se vedea Papamichalopoulos v. Grecia, 31 octombrie 1995, § 34, Seria A 330-B).

În al doilea rând, principiul de bază al Recomandării nr. R (2000)2 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei („Recomandarea CM") stabilește că toate victimele încălcărilor Convenției ar trebui să aibă dreptul, pe cât posibil, la un restitutio in integrum efectiv.

În prezenta cauză, Curtea a fost de acord cu constatările Curții Supreme de Justiție, referitoare la faptul că subiectul presupusului comportament necorespunzător al unui ministru ridică în mod legitim un grad ridicat de interes public și că instanța supremă a avut motive întemeiate să acorde un nivel înalt de protecție publicării materialelor care ar expune o asemenea activitate. Curtea a observat și faptul că instanța supremă ținuse cont de poziția pe care o ocupa reclamantul la momentul publicării notei. Astfel, în calitate de persoană publică, el trebuia să se supună unui grad ridicat de critică a acțiunilor sale.

Curtea a fost de acord și cu faptul că restricționarea libertății de exprimare a lui Renato Usatîi, care era politician și lider al unui partid de opoziție, atrăgea cel mai înalt nivel de control. Cu toate acestea, Curtea Supremă de Justiție l-a tratat pe Renato Usatîi ca pe un jurnalist de investigație care acoperise o chestiune de un evident interes public. Cu toate acestea, instanța supremă nu a explicat cum anume discursul emanat de către un lider al unui partid de opoziție, publicat pe o platformă de socializare, ar putea fi calificat drept jurnalism de investigație care să atragă protecția specială oferită de Convenție jurnaliștilor la exercitarea activității lor.

În plus, nota conținea acuzații grave de comportament necorespunzător din partea reclamantului, însă din dosar nu rezulta că Renato Usatîi ar fi depus vreun efort pentru a corobora în vreun fel conținutul și autenticitatea notei sau că și-ar fi informat cititorii despre vreo tentativă eșuată de a face acest lucru, în special ținând cont de modul în care el obținuse respectiva notă.

Prin urmare, în hotărârea sa Curtea a constatat o analiză insuficientă din partea Curții Supreme de Justiție a faptelor referitoare la dreptul reclamantului la respectarea reputației sale profesionale, precum: (i) verificarea dacă informația din notă corespunde informațiilor cunoscute sau verificate; (ii) dacă Renato Usatîi a încercat să verifice autenticitatea notei sau a conținutului său; (iii) modul în care el prezentase raportul cititorilor săi (în special, faptul că nu i-a avertizat în legătură cu sursa și conținutul neverificat al notei); și (iv) dacă el publicase informații ulterioare cu privire la notă.

În aceste împrejurări, Curtea a conchis că există o încălcare a articolului 8 din Convenție. 9

Conform Recomandării CM, redeschiderea procedurii este justificată de fiecare dată când decizia internă contestată este, în fond, contrară Convenției. În prezenta cauză, respectivele deficiențe constatate a fi contrare Articolului 8 din Convenție se referă la examinarea pe care a efectuat-o Curtea Supremă de Justiție în decizia sa din 04 decembrie 2019, a cărei casare este solicitată de către revizuent.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă faptul că existența unei hotărâri judecătorești, în care se constată o încălcare a drepturilor fundamentale a persoanei garantate de Constituție și de Convenție, obligă instanța supremă să înlăture acea încălcare și să repare consecințele astfel încât să restabilească, atât cât e posibil, situația ante factum încălcării.

Astfel, Completul de judecată reține întrunirea condiției prevăzute de art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă pentru depunerea cererii de revizuire, fiind constatată o încălcare a drepturilor sau libertăților fundamentale ale omului printr-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului.

În temeiul cu art. 453 alin. (6) din Codul de procedură civilă, cumulul circumstanțelor elucidate supra impun admiterea cererii de revizuire, cu reținerea cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție, pentru judecarea în ordine de recurs a recursurilor declarate de Renato Usatîi și Oleg Balan.

În consecință, constatând incidența condițiilor de admisibilitate a cererii de revizuire, în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite cererea de revizuire depusă de Oleg Balan și reprezentantul, avocatul Ana Nani, cu reținerea cauzei în procedura Curții Supreme de Justiție pentru judecarea recursurilor depuse de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor Pohila și de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani împotriva deciziei din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Ținând cont de prevederile art. 449 lit. h), art. 452 alin. (1¹) și art. 453 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă,