2rh-95/21 — apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale

Dosarul nr. 2rh-95/21 2-19127771-01-2rh-29062021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. V. Hadîrcă) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu) Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. O. Sternioală, A. Cobăneanu, G. Stratulat, V. Burduh, S. Filincova) ÎNCHEIERE 14 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Aliona Miron Mariana Pitic examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Balan, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Balan împotriva lui Renato Usatîi, Partidului Politic „Partidul Nostru”, intervenienți accesorii www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md, www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md, Societatea cu Răspundere Limitată „Open”, Centrul de investigații Jurnalistice, Societatea cu Răspundere Limitată „MLD Media”, Societatea cu Răspundere Limitată „HB Media”, Societatea cu Răspundere Limitată „Miraza”, Întreprinderea cu Capital Străin „ProDigital” Societate cu Răspundere Limitată, Serviciul de Informații și Securitate al RM, Președinția RM și șeful Inspectoratului de Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la recunoașterea informației necorespunzătoare realității, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, obligarea dezmințirii publice a informației, adresării scuzelor publice, publicării dezmințirilor, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a fost respins recursul declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a fost admis recursul declarat de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor Pohila, au fost casate decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de Oleg Balan a fost respinsă ca neîntemeiată, constată: 1 La data de 31 decembrie 2015, Oleg Balan a depus cerere de chemare în judecată (concretizată pe parcurs) împotriva lui Renato Usatîi, PP ”Partidul Nostru”, intervenienți accesorii www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md, www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md, SRL „Open”, Centrul de investigații Jurnalistice, SRL „MLD Media”, SRL „HB Media”, SRL „Miraza”, ÎCS „ProDigital” SRL, Serviciul de Informații și Securitate al RM, Președinția RM și șeful Inspectoratului de Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la recunoașterea informației necorespunzătoare realității, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, obligarea dezmințirii publice a informației, adresării scuzelor publice, publicării dezmințirilor, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 10 noiembrie 2015, Renato Usatîi a publicat pe pagina personală de socializare „Facebook” o notă informativă, potrivit căreia, Serviciul de Securitate și Informații al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale Ministrului Afacerilor Interne Oleg Balan și ale șefului Inspectoratului de Poliție Gheorghe Cavcaliuc. Respectiva informație a fost preluată și răspândită, inclusiv de către portalurile de știri www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md, www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md.

A menționat că, în documentul publicat sunt invocate mai multe activități ale Ministrului Afacerilor Interne și ale șefului IGP ca pretinse ilegale, fără însă a avea o bază factologică, care îi lezează demnitatea și onoarea profesională și atentează în mod constant la sistemul poliției în general, discreditându-l în mod public și diminuând încrederea societății în această instituție de drept. Pe site-ul oficial al Președinției Republicii Moldova și pe site-ul oficial al Serviciului de Securitate și Informații au fost publicate comunicate de presă, în care se stipulează că Președinția Republicii Moldova nu a primit niciodată o asemenea notă și nici informații similare celor conținute în textul difuzat de presă, iar, Serviciul de Securitate și Informații nu a pregătit așa numitul „studiu operativ” la Ministerul Afacerilor Interne și nu a remis în adresa Președintelui țării o astfel de scrisoare.

Prin urmare, în urma dezmințirilor oficiale ale instituțiilor menționate supra, s-a constatat cu certitudine că informațiile indicate în Nota informativă nu corespund realității și denigrează în mod direct demnitatea și onoarea sa profesională ca jurist. Reclamantul a relatat că Renato Usatîi a publicat această notă informativă cu informații false pe pagina sa de „Facebook”, care poate fi vizualizată de orice persoană, iar, în declarațiile sale, ultimul a menționat că nota informativă a fost expediată la sediul PP „Partidul Nostru”, însă, nu a prezentat public nicio probă, care să confirme faptul că pretinsa notă informativă a fost expediată prin poștă. Astfel, PP „Partidul Nostru”, care este persoană juridică și poartă răspundere separată pentru acțiunile sale, a încălcat prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare, prin ce i-a lezat demnitatea și onoarea.

A indicat că, nu neagă interesul general al societății, manifestat în exercitarea 2 conducerii Ministerului Afacerilor Interne, însă, faptele expuse în presupusa notă informativă nu pot fi calificate ca judecăți de valoare, or, sunt informații de natură să îi denigreze demnitatea profesională, ca persoană abilitată cu competența de a conduce această instituție de drept. Prin informația denigratoare conținută în nota informativă sunt puse la îndoială capacitățile sale profesionale, care constituie un element al reputației profesionale, precum și calitățile morale în fața subalternilor și a societății civile în general.

Oleg Balan a susținut că prin publicarea informației menționate, i-a fost cauzat un prejudiciu moral, pe care îl estimează la 300 000 de lei, reieșind din conținutul informației care îi afectează în mod grav demnitatea și onoarea și cuprinde informații false de comitere a unor infracțiuni grave, în condițiile în care dânsul activează și în funcție de lector, funcție care presupune o reputație ireproșabilă în fața studenților și de a fi un exemplu în formarea de noi cadre juridice. Mai mult, răspândirea informației a fost efectuată prin mijloace de informare care au o acoperire națională. A afirmat că la 27 noiembrie 2015, în adresa pârâților, au fost expediate cereri prealabile, care însă au rămas fără examinare.

Reclamantul a solicitat recunoașterea informației conținute în Nota Informativă, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale reclamantului și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, publicată de Renato Usatîi și preluată de către portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan; obligarea lui Renato Usatîi să dezmintă public informația respectivă, cu publicarea dezmințirii în termen de 15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică, este falsă și nu corespunde realității”;

obligarea lui Renato Usatîi să îi adreseze scuze publice reclamantului și încasarea din contul lui Renato Usatîi în beneficiul său a sumei de 300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și sumei de 5600 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. Prin hotărârea din 10 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea a fost admisă parțial.

A fost obligat Renato Usatîi să dezmintă public informația din conținutul Notei informative adresată Președintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, de către Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova, publicată pe pagina personală de socializare „Facebook” și preluată ulterior de mijloacele de informare publică, cu publicarea dezmințirii în termen de 15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii 3 Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică, este falsă și nu corespunde realității”.

A fost obligat Renato Usatîi să adreseze scuze publice lui Oleg Balan și s-a încasat din contul lui Renato Usatîi în beneficiul lui Oleg Balan a compensației pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 50 000 de lei. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 13 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Renato Usatîi și a fost casată integral hotărârea din 10 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea a fost admisă parțial și a fost recunoscută informația conținută în Nota Informativă, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale reclamantului și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, publicată de Renato Usatîi și preluată de către portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan.

A fost obligat Renato Usatîi să dezmintă public informația din conținutul Notei informative adresate Președintelui RM, Nicolae Timofti, de către Serviciul de Securitate și Informație al RM, publicată pe pagina personală de socializare ”Facebook” și preluată ulterior de mijloacele de informare publică, cu publicarea dezmințirii în termen de 15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică, este falsă și nu corespunde realității”.

A fost obligat pârâtul Renato Usatîi să-i adreseze scuze publice lui Oleg Balan și s-a încasat din contul lui Renato Usatîi în beneficiul lui Oleg Balan suma de 300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și suma de 5600 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani și a fost casată hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea recunoașterii informației conținute în nota informativă publicată de Usatîi Renato și preluată de portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan, în partea obligării lui Renato Usatîi să dezmintă public informația, menționată supra, precum și în partea în care Renato Usatîi a fost obligat să aducă scuze publice lui Oleg Balan și în această parte a 4 fost emisă o nouă hotărâre,prin care aceste cerințe au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins recursul declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a fost admis recursul declarat de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor Pohila, au fost casate decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care acțiunea depusă de Oleg Balan a fost respinsă ca neîntemeiată. La data de 16 octombrie 2020 Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a depus, în conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, o cerere de revizuire împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând casarea acesteia și reținerea cauzei pentru examinare în ordine de recurs.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererea de revizuire a fost respinsă ca fiind inadmisibilă. La data de 29 iunie 2021 Oleg Balan a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea acesteia, recunoașterea încălcării dreptului revizuentului în baza articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului de protejare a demnității și onoarei sale, casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei pentru examinare în ordine de recurs. În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii prevederile art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă.

A menționat că după pronunțarea deciziei instanței de recurs, a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului o plângere împotriva Republicii Moldova, în care a deplâns modul în care instanța de recurs a emis soluția pe caz, invocând încălcarea articolului 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale prin eșecul instanțelor naționale de a-i proteja onoarea și demnitatea.

A indicat că la 19 aprilie 2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului RM cererea înregistrată, totodată fiind adresate părților întrebări referitoare la existența unei ingerințe în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale private, provocată de respingerea de către instanțele naționale a acțiunii inițiate pentru defăimare, precum și cu privire la legalitatea și necesitatea pretinsei ingerințe, făcându- se referire la cauza Petrenco împotriva Moldovei, nr. 20928/05 din 30 martie 2010. Oleg Balan a relatat că la 15 iunie 2021 a avut loc o ședință între Agentul guvernamental și reprezentantul revizuentului, în cadrul căreia a fost discutată posibilitatea și condițiile încheierii unui acord de soluționare amiabilă.

În rezultat, s-a decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei, în vederea remedierii pretinselor încălcări ale Convenției la nivel național, prin intermediul instrumentului revizuirii deciziei irevocabile în defavoarea sa. În acest sens, consideră că a apărut necesitatea redeschiderii procedurilor naționale, prin solicitarea revizuirii deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, aceasta fiind posibilă doar din raționamente extraordinare limitativ reglementate în art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă – Curtea Europeană a 5 Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Revizuentul a notat că însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a fost convinsă de argumentele reținute de Curtea Supremă de Justiție în decizia din 04 decembrie 2019 cu privire la pretinsul grad sporit de toleranță la critica absolut nejustificată în adresa dânsului, care, de altfel, atentează în mod inadmisibil la demnitatea și onoarea sa. Deși în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite faptul că există situații când o judecată de valoare poate să constituie un drept al unui terț de a aduce critici unui politician, totuși, în prezenta cauză nu poate fi vorba de o judecată de valoare, deoarece acuzațiile lui Renato Usatîi în adresa dânsului par să fie bazate pe anumite fapte concrete (pretinsa scrisoare a SIS), care nu pot fi confirmate de către intimat.

Mai mult, însăși pretinsa autoritate emitentă a respectivei scrisori a negat existența unei asemenea informații, iar, acest fapt denotă că acuzațiile lui Renato Usatîi în acest sens au fost făcute cu titlu absolut gratuit, constituind nimic altceva decât o fantezie a ultimului. A susținut că, ținând cont de necesitatea de a distinge în mod elocvent o judecată de valoare de o circumstanță de fapt care ar trebui pusă la baza oricăror declarații în situații similare cu prezenta cauză, revizuirea deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție este mai mult decât necesară, inclusiv cu scopul de a elucida divergențele de interpretare a acestui aspect în baza jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și pentru a evita o hotărâre de condamnare a Guvernului RM pentru modalitatea în care a fost examinat acest litigiu de către instanța de recurs.

La data de 03 august 2021, copia cererii de revizuire a fost expediată în adresa intimaților (f.d. 123, 125-134, volumul IV), cu înștiințarea despre depunerea referinței. Prin referința depusă la 08 octrombrie 2021, Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Pohila Igor, a solicitat respingerea cererii de revizuire. Reprezentantul intimatului a invocat că din documentul expediat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în adresa Agentului guvernamental, nu rezultă că Curtea nu a fost convinsă de argumentele reținute de Curtea Supremă de Justiție în decizia sa din 04 decembrie 2019, nici că urmează o hotărâre de condamnare a Guvernului RM pentru modalitatea în care a fost examinat acest litigiu. Din acest document rezultă doar că CtEDO așteaptă de la Guvernul RM răspunsuri la întrebările formulate.

Or, înregistrarea cererii și comunicarea acesteia Guvernului nu neapărat duce la condamnarea guvernului. Consideră că în circumstanțele speței, inițiind procedura de reglementare amiabilă, Agentul guvernamental și-a asumat rolul instanței a patra, apreciind ca ilegală decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție și determinând condamnarea inevitabilă a Guvernului RM prin viitoarea hotărâre CtEDO. În conformitate cu art. 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă, dacă examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. 6 Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru motivele ce se succed.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după ce examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă. În corespundere cu prevederile art. 451 al Codului de procedură civilă, cererea de revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 al Codului de procedură civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 al Codului de procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă. În motivarea cererii de revizuire, revizuentul Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a invocat prevederile art. 449 lit. g) al Codului de procedură civilă. Conform art. 449 lit. g) al Codului de procedură civilă, revizuirea se declară în cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Instanța de revizuire constată că pe pagina web al Curții Europene a Drepturilor Omului, la 10 mai 2021, a fost publicat comunicatul în cauza O.B. împotriva Republicii Moldova (cererea nr. 25259/20), Guvernul fiind invitat să prezinte observațiile scrise cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor dacă a existat o ingerință în dreptul lui Oleg Balan, la respectarea vieții sale private, în sensul art. 8 § 1 din Convenție, ca urmare a respingerii acțiunii sale de defăimare de către instanțele naționale, iar dacă da, a fost această ingerință în conformitate cu legea și dacă a fost necesară, în sensul art. 8 § 2. Din cererea de revizuire rezultă că, la 15 iunie 2021, a avut loc o întrevedere între Agentul guvernamental și reprezentantul lui Oleg Balan, în cadrul căreia a fost discutată posibilitatea și condițiile încheierii unui acord de soluționare amiabilă.

Revizuentul a declarat că în rezultatul întrevederii menționate părțile au decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei, în vederea remedierii pretinselor încălcări, prin redeschiderea procedurilor judiciare naționale. Sub acest aspect, instanța de revizuire învederează că, deși aparent se întrevede temeiul prevăzut la art. 449 lit. g) al Codului de procedură civilă, inițierea unei proceduri amiabile de către Guvern, totuși cererea de revizuire în circumstanțele de față nu poate fi admisă, în special prin prisma constatării de către instanța de revizuire a pretinsei încălcări al art. 8 din Convenție. Or, punerea în discuție a problemei cu privire la existența presupusei ingerințe în dreptul fostului demnitar Oleg Balan la respectarea vieții private ține de fondul cauzei, pe când rolul instanței de revizuire este de a constata dacă există temeiuri excepționale pentru redeschiderea procedurii judiciare.

Asemenea temeiuri nu au fost indicate de revizuent. Instanța de revizuire, în scopul soluționării cererii de revizuire, la 09 decembrie 2021, a solicitat Agentului guvernamental expunerea poziției pe marginea solicitărilor lui Oleg Balan, la care Agentul guvernamental nu a reacționat. Deși se invocă că 7 Agentul guvernamental ar fi remis o scrisoare confidențială, Colegiului nu i s-a pus la dispoziție aceasta. Din această perspectivă, în contrariul cu alegațiile revizuentului, prin simpla redeschidere a procedurii judiciare nu poate fi remediată pretinsa încălcare invocată de revizuent. Astfel, casarea unei decizii irevocabile în scopul acordării doar a posibilității de a verifica, repetat, temeinicia argumentelor lui Oleg Balan, care de fapt au fost analizate în cadrul judecării fondului cauzei și reținând că pretinsa încălcare nu este aparentă, aduce atingerea principiului securității raporturilor juridice.

Instanța de revizuire relevă că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cauzele Brumărescu v. România, nr. 28342/95, § 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Riabîh v. Rusia, § 52). În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă practica CtEDO, potrivit căreia Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei noi soluții în cauză.

(cauza E. și D. Duca v. Republica Moldova, hotărârea din 03 martie 2009). Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Oleg Balan împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Balan împotriva lui Renato Usatîi, Partidului Politic „Partidul Nostru”, intervenienți accesorii www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md, www.realitatea.md, 8 www.unimedia.md și www.protv.md, Societatea cu Răspundere Limitată „Open”, Centrul de investigații Jurnalistice, Societatea cu Răspundere Limitată „MLD Media”, Societatea cu Răspundere Limitată „HB Media”, Societatea cu Răspundere Limitată „Miraza”, Întreprinderea cu Capital Străin „ProDigital” Societate cu Răspundere Limitată, Serviciul de Informații și Securitate al RM, Președinția RM și șeful Inspectoratului de Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la recunoașterea informației necorespunzătoare realității, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională, obligarea dezmințirii publice a informației, adresării scuzelor publice, publicării dezmințirilor, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas Aliona Miron Mariana Pitic 9