2rh-95/21 — apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale

2rh-95/21 — apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rh-95/21

2-19127771-01-2rh-29062021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. V. Hadîrcă)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, V. Buhnaci, L. Pruteanu)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție

(jud. O. Sternioală, A. Cobăneanu, G. Stratulat, V. Burduh, S. Filincova)

ÎNCHEIERE

14 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

Aliona Miron

Mariana Pitic

examinând cererea de revizuire depusă de Oleg Balan,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Balan

împotriva lui Renato Usatîi, Partidului Politic „Partidul Nostru”, intervenienți accesorii

www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md,

www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md, Societatea cu Răspundere

Limitată „Open”, Centrul de investigații Jurnalistice, Societatea cu Răspundere

Limitată „MLD Media”, Societatea cu Răspundere Limitată „HB Media”, Societatea

cu Răspundere Limitată „Miraza”, Întreprinderea cu Capital Străin „ProDigital”

Societate cu Răspundere Limitată, Serviciul de Informații și Securitate al RM,

Președinția RM și șeful Inspectoratului de Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la

recunoașterea informației necorespunzătoare realității, care lezează onoarea,

demnitatea și reputația profesională, obligarea dezmințirii publice a informației,

adresării scuzelor publice, publicării dezmințirilor, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, prin care

a fost respins recursul declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a fost

admis recursul declarat de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor Pohila, au fost

casate decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 ianuarie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, fiind pronunțată o hotărâre nouă, prin

care acțiunea depusă de Oleg Balan a fost respinsă ca neîntemeiată,

constată:

1

La data de 31 decembrie 2015, Oleg Balan a depus cerere de chemare în judecată

(concretizată pe parcurs) împotriva lui Renato Usatîi, PP ”Partidul Nostru”,

intervenienți accesorii www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie,

www.noi.md, www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md, SRL „Open”,

Centrul de investigații Jurnalistice, SRL „MLD Media”, SRL „HB Media”, SRL

„Miraza”, ÎCS „ProDigital” SRL, Serviciul de Informații și Securitate al RM,

Președinția RM și șeful Inspectoratului de Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la

recunoașterea informației necorespunzătoare realității, care lezează onoarea,

demnitatea și reputația profesională, obligarea dezmințirii publice a informației,

adresării scuzelor publice, publicării dezmințirilor, repararea prejudiciului moral și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că la 10 noiembrie 2015, Renato Usatîi

a publicat pe pagina personală de socializare „Facebook” o notă informativă, potrivit

căreia, Serviciul de Securitate și Informații al Republicii Moldova informează

Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale Ministrului

Afacerilor Interne Oleg Balan și ale șefului Inspectoratului de Poliție Gheorghe

Cavcaliuc. Respectiva informație a fost preluată și răspândită, inclusiv de către

portalurile de știri www.deschide.md, www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md,

www.realitatea.md, www.unimedia.md și www.protv.md.

A menționat că, în documentul publicat sunt invocate mai multe activități ale

Ministrului Afacerilor Interne și ale șefului IGP ca pretinse ilegale, fără însă a avea o

bază factologică, care îi lezează demnitatea și onoarea profesională și atentează în mod

constant la sistemul poliției în general, discreditându-l în mod public și diminuând

încrederea societății în această instituție de drept.

Pe site-ul oficial al Președinției Republicii Moldova și pe site-ul oficial al

Serviciului de Securitate și Informații au fost publicate comunicate de presă, în care se

stipulează că Președinția Republicii Moldova nu a primit niciodată o asemenea notă și

nici informații similare celor conținute în textul difuzat de presă, iar, Serviciul de

Securitate și Informații nu a pregătit așa numitul „studiu operativ” la Ministerul

Afacerilor Interne și nu a remis în adresa Președintelui țării o astfel de scrisoare. Prin

urmare, în urma dezmințirilor oficiale ale instituțiilor menționate supra, s-a constatat

cu certitudine că informațiile indicate în Nota informativă nu corespund realității și

denigrează în mod direct demnitatea și onoarea sa profesională ca jurist.

Reclamantul a relatat că Renato Usatîi a publicat această notă informativă cu

informații false pe pagina sa de „Facebook”, care poate fi vizualizată de orice persoană,

iar, în declarațiile sale, ultimul a menționat că nota informativă a fost expediată la

sediul PP „Partidul Nostru”, însă, nu a prezentat public nicio probă, care să confirme

faptul că pretinsa notă informativă a fost expediată prin poștă. Astfel, PP „Partidul

Nostru”, care este persoană juridică și poartă răspundere separată pentru acțiunile sale,

a încălcat prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare, prin ce i-a lezat

demnitatea și onoarea.

A indicat că, nu neagă interesul general al societății, manifestat în exercitarea

2

conducerii Ministerului Afacerilor Interne, însă, faptele expuse în presupusa notă

informativă nu pot fi calificate ca judecăți de valoare, or, sunt informații de natură să

îi denigreze demnitatea profesională, ca persoană abilitată cu competența de a conduce

această instituție de drept. Prin informația denigratoare conținută în nota informativă

sunt puse la îndoială capacitățile sale profesionale, care constituie un element al

reputației profesionale, precum și calitățile morale în fața subalternilor și a societății

civile în general.

Oleg Balan a susținut că prin publicarea informației menționate, i-a fost cauzat un

prejudiciu moral, pe care îl estimează la 300 000 de lei, reieșind din conținutul

informației care îi afectează în mod grav demnitatea și onoarea și cuprinde informații

false de comitere a unor infracțiuni grave, în condițiile în care dânsul activează și în

funcție de lector, funcție care presupune o reputație ireproșabilă în fața studenților și

de a fi un exemplu în formarea de noi cadre juridice. Mai mult, răspândirea informației

a fost efectuată prin mijloace de informare care au o acoperire națională.

A afirmat că la 27 noiembrie 2015, în adresa pârâților, au fost expediate cereri

prealabile, care însă au rămas fără examinare.

Reclamantul a solicitat recunoașterea informației conținute în Nota Informativă,

potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează

Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale reclamantului și

ale șefului Inspectoratului de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, publicată de Renato Usatîi

și preluată de către portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează

onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan; obligarea lui Renato

Usatîi să dezmintă public informația respectivă, cu publicarea dezmințirii în termen de

15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului

text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din

conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al

Republicii Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti,

despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale

șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de

socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică,

este falsă și nu corespunde realității”; obligarea lui Renato Usatîi să îi adreseze scuze

publice reclamantului și încasarea din contul lui Renato Usatîi în beneficiul său a sumei

de 300 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și sumei de 5600 de lei cu titlu de

cheltuieli de asistență juridică.

Prin hotărârea din 10 februarie 2017 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă parțial. A fost obligat Renato Usatîi să dezmintă public

informația din conținutul Notei informative adresată Președintelui Republicii

Moldova, Nicolae Timofti, de către Serviciul de Informații și Securitate al Republicii

Moldova, publicată pe pagina personală de socializare „Facebook” și preluată ulterior

de mijloacele de informare publică, cu publicarea dezmințirii în termen de 15 zile, prin

intermediul acelorași mijloace de informare publică, conform următorului text: „Eu,

Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul Nostru” declar că informația din conținutul

Notei informative, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii

3

Moldova informează Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, despre

pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor interne, Balan Oleg și ale șefului

Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe, plasată pe pagina personală de

socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul mijloacelor de informare publică,

este falsă și nu corespunde realității”. A fost obligat Renato Usatîi să adreseze scuze

publice lui Oleg Balan și s-a încasat din contul lui Renato Usatîi în beneficiul lui Oleg

Balan a compensației pentru prejudiciul moral cauzat în mărime de 50 000 de lei. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 13 iunie 2017 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Renato Usatîi și a fost casată integral hotărârea din 10 februarie 2017 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în aceeași

instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă parțial și a fost recunoscută informația conținută în Nota

Informativă, potrivit căreia, Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova

informează Președintele Republicii Moldova despre pretinsele acțiuni ilegale ale

reclamantului și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Gheorghe Cavcaliuc, publicată

de Renato Usatîi și preluată de către portalurile de știri, drept necorespunzătoare

realității și care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan.

A fost obligat Renato Usatîi să dezmintă public informația din conținutul Notei

informative adresate Președintelui RM, Nicolae Timofti, de către Serviciul de

Securitate și Informație al RM, publicată pe pagina personală de socializare

”Facebook” și preluată ulterior de mijloacele de informare publică, cu publicarea

dezmințirii în termen de 15 zile, prin intermediul acelorași mijloace de informare

publică, conform următorului text: „Eu, Renato Usatîi, președinte al PP „Partidul

Nostru” declar că informația din conținutul Notei informative, potrivit căreia, Serviciul

de Informații și Securitate al Republicii Moldova informează Președintele Republicii

Moldova, Nicolae Timofti, despre pretinsele acțiuni ilegale ale ministrului afacerilor

interne, Balan Oleg și ale șefului Inspectoratului de Poliție, Cavcaliuc Gheorghe,

plasată pe pagina personală de socializare „Facebook”, răspândită prin intermediul

mijloacelor de informare publică, este falsă și nu corespunde realității”. A fost obligat

pârâtul Renato Usatîi să-i adreseze scuze publice lui Oleg Balan și s-a încasat din contul

lui Renato Usatîi în beneficiul lui Oleg Balan suma de 300 000 de lei cu titlu de

prejudiciu moral și suma de 5600 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În

rest, acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.

Prin decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani și a fost casată hotărârea din

10 ianuarie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, în partea recunoașterii

informației conținute în nota informativă publicată de Usatîi Renato și preluată de

portalurile de știri, drept necorespunzătoare realității și care lezează onoarea,

demnitatea și reputația profesională a lui Oleg Balan, în partea obligării lui Renato

Usatîi să dezmintă public informația, menționată supra, precum și în partea în care

Renato Usatîi a fost obligat să aducă scuze publice lui Oleg Balan și în această parte a

4

fost emisă o nouă hotărâre,prin care aceste cerințe au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, a fost respins

recursul declarat de Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a fost admis

recursul declarat de Renato Usatîi, reprezentat de avocatul Igor Pohila, au fost casate

decizia din 23 aprilie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 ianuarie 2018

a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani și a fost pronunțată o hotărâre nouă, prin care

acțiunea depusă de Oleg Balan a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 16 octombrie 2020 Oleg Balan, reprezentat de avocatul Ana Nani, a

depus, în conformitate cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, o cerere de

revizuire împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție,

solicitând casarea acesteia și reținerea cauzei pentru examinare în ordine de recurs.

Prin încheierea din 25 noiembrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, cererea de

revizuire a fost respinsă ca fiind inadmisibilă.

La data de 29 iunie 2021 Oleg Balan a depus cerere de revizuire împotriva

deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, solicitând admiterea

acesteia, recunoașterea încălcării dreptului revizuentului în baza articolului 8 din

Convenția Europeană a Drepturilor Omului de protejare a demnității și onoarei sale,

casarea deciziei instanței de recurs și reținerea cauzei pentru examinare în ordine de

recurs.

În motivarea cererii de revizuire a invocat drept temei al declarării revizuirii

prevederile art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă.

A menționat că după pronunțarea deciziei instanței de recurs, a adresat Curții

Europene a Drepturilor Omului o plângere împotriva Republicii Moldova, în care a

deplâns modul în care instanța de recurs a emis soluția pe caz, invocând încălcarea

articolului 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale prin eșecul instanțelor naționale de a-i proteja onoarea și demnitatea.

A indicat că la 19 aprilie 2021 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

comunicat Guvernului RM cererea înregistrată, totodată fiind adresate părților întrebări

referitoare la existența unei ingerințe în dreptul reclamantului la respectarea vieții sale

private, provocată de respingerea de către instanțele naționale a acțiunii inițiate pentru

defăimare, precum și cu privire la legalitatea și necesitatea pretinsei ingerințe, făcându-

se referire la cauza Petrenco împotriva Moldovei, nr. 20928/05 din 30 martie 2010.

Oleg Balan a relatat că la 15 iunie 2021 a avut loc o ședință între Agentul

guvernamental și reprezentantul revizuentului, în cadrul căreia a fost discutată

posibilitatea și condițiile încheierii unui acord de soluționare amiabilă. În rezultat, s-a

decis inițierea procedurii de soluționare amiabilă a cauzei, în vederea remedierii

pretinselor încălcări ale Convenției la nivel național, prin intermediul instrumentului

revizuirii deciziei irevocabile în defavoarea sa.

În acest sens, consideră că a apărut necesitatea redeschiderii procedurilor

naționale, prin solicitarea revizuirii deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme

de Justiție, aceasta fiind posibilă doar din raționamente extraordinare limitativ

reglementate în art. 449 lit. g) din Codul de procedură civilă – Curtea Europeană a

5

Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova a inițiat o procedură de

reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva Republicii Moldova.

Revizuentul a notat că însăși Curtea Europeană a Drepturilor Omului nu a fost

convinsă de argumentele reținute de Curtea Supremă de Justiție în decizia din 04

decembrie 2019 cu privire la pretinsul grad sporit de toleranță la critica absolut

nejustificată în adresa dânsului, care, de altfel, atentează în mod inadmisibil la

demnitatea și onoarea sa. Deși în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor

Omului admite faptul că există situații când o judecată de valoare poate să constituie

un drept al unui terț de a aduce critici unui politician, totuși, în prezenta cauză nu poate

fi vorba de o judecată de valoare, deoarece acuzațiile lui Renato Usatîi în adresa

dânsului par să fie bazate pe anumite fapte concrete (pretinsa scrisoare a SIS), care nu

pot fi confirmate de către intimat. Mai mult, însăși pretinsa autoritate emitentă a

respectivei scrisori a negat existența unei asemenea informații, iar, acest fapt denotă că

acuzațiile lui Renato Usatîi în acest sens au fost făcute cu titlu absolut gratuit,

constituind nimic altceva decât o fantezie a ultimului.

A susținut că, ținând cont de necesitatea de a distinge în mod elocvent o judecată

de valoare de o circumstanță de fapt care ar trebui pusă la baza oricăror declarații în

situații similare cu prezenta cauză, revizuirea deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții

Supreme de Justiție este mai mult decât necesară, inclusiv cu scopul de a elucida

divergențele de interpretare a acestui aspect în baza jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului și a prevederilor Convenției pentru apărarea drepturilor omului și

a libertăților fundamentale, precum și pentru a evita o hotărâre de condamnare a

Guvernului RM pentru modalitatea în care a fost examinat acest litigiu de către instanța

de recurs.

La data de 03 august 2021, copia cererii de revizuire a fost expediată în adresa

intimaților (f.d. 123, 125-134, volumul IV), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Prin referința depusă la 08 octrombrie 2021, Renato Usatîi, reprezentat de

avocatul Pohila Igor, a solicitat respingerea cererii de revizuire.

Reprezentantul intimatului a invocat că din documentul expediat de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului în adresa Agentului guvernamental, nu rezultă că

Curtea nu a fost convinsă de argumentele reținute de Curtea Supremă de Justiție în

decizia sa din 04 decembrie 2019, nici că urmează o hotărâre de condamnare a

Guvernului RM pentru modalitatea în care a fost examinat acest litigiu. Din acest

document rezultă doar că CtEDO așteaptă de la Guvernul RM răspunsuri la întrebările

formulate. Or, înregistrarea cererii și comunicarea acesteia Guvernului nu neapărat

duce la condamnarea guvernului.

Consideră că în circumstanțele speței, inițiind procedura de reglementare

amiabilă, Agentul guvernamental și-a asumat rolul instanței a patra, apreciind ca

ilegală decizia din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție și determinând

condamnarea inevitabilă a Guvernului RM prin viitoarea hotărâre CtEDO.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) al Codului de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

6

Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în limitele

temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire este inadmisibilă, pentru

motivele ce se succed.

În conformitate cu art. 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă, după ce

examinează cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de

revizuire ca fiind inadmisibilă.

În corespundere cu prevederile art. 451 al Codului de procedură civilă, cererea de

revizuire se depune în scris de persoanele menționate la art. 447 al Codului de procedură

civilă, indicându-se în mod obligatoriu temeiurile consemnate la art. 449 al Codului de

procedură civilă și anexându-se probele ce le confirmă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul Oleg Balan, reprezentat de avocatul

Ana Nani, a invocat prevederile art. 449 lit. g) al Codului de procedură civilă.

Conform art. 449 lit. g) al Codului de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care Curtea Europeană a Drepturilor Omului sau Guvernul Republicii Moldova

a inițiat o procedură de reglementare pe cale amiabilă într-o cauză pendinte împotriva

Republicii Moldova.

Instanța de revizuire constată că pe pagina web al Curții Europene a Drepturilor

Omului, la 10 mai 2021, a fost publicat comunicatul în cauza O.B. împotriva Republicii

Moldova (cererea nr. 25259/20), Guvernul fiind invitat să prezinte observațiile scrise

cu privire la admisibilitatea și fondul cererii prin prisma întrebărilor dacă a existat o

ingerință în dreptul lui Oleg Balan, la respectarea vieții sale private, în sensul art. 8 § 1

din Convenție, ca urmare a respingerii acțiunii sale de defăimare de către instanțele

naționale, iar dacă da, a fost această ingerință în conformitate cu legea și dacă a fost

necesară, în sensul art. 8 § 2.

Din cererea de revizuire rezultă că, la 15 iunie 2021, a avut loc o întrevedere între

Agentul guvernamental și reprezentantul lui Oleg Balan, în cadrul căreia a fost discutată

posibilitatea și condițiile încheierii unui acord de soluționare amiabilă. Revizuentul a

declarat că în rezultatul întrevederii menționate părțile au decis inițierea procedurii de

soluționare amiabilă a cauzei, în vederea remedierii pretinselor încălcări, prin

redeschiderea procedurilor judiciare naționale.

Sub acest aspect, instanța de revizuire învederează că, deși aparent se întrevede

temeiul prevăzut la art. 449 lit. g) al Codului de procedură civilă, inițierea unei

proceduri amiabile de către Guvern, totuși cererea de revizuire în circumstanțele de față

nu poate fi admisă, în special prin prisma constatării de către instanța de revizuire a

pretinsei încălcări al art. 8 din Convenție. Or, punerea în discuție a problemei cu privire

la existența presupusei ingerințe în dreptul fostului demnitar Oleg Balan la respectarea

vieții private ține de fondul cauzei, pe când rolul instanței de revizuire este de a constata

dacă există temeiuri excepționale pentru redeschiderea procedurii judiciare. Asemenea

temeiuri nu au fost indicate de revizuent.

Instanța de revizuire, în scopul soluționării cererii de revizuire, la 09 decembrie

2021, a solicitat Agentului guvernamental expunerea poziției pe marginea solicitărilor

lui Oleg Balan, la care Agentul guvernamental nu a reacționat. Deși se invocă că

7

Agentul guvernamental ar fi remis o scrisoare confidențială, Colegiului nu i s-a pus la

dispoziție aceasta.

Din această perspectivă, în contrariul cu alegațiile revizuentului, prin simpla

redeschidere a procedurii judiciare nu poate fi remediată pretinsa încălcare invocată de

revizuent. Astfel, casarea unei decizii irevocabile în scopul acordării doar a posibilității

de a verifica, repetat, temeinicia argumentelor lui Oleg Balan, care de fapt au fost

analizate în cadrul judecării fondului cauzei și reținând că pretinsa încălcare nu este

aparentă, aduce atingerea principiului securității raporturilor juridice.

Instanța de revizuire relevă că unul din aspectele fundamentale ale preeminenței

dreptului este principiul securității raporturilor juridice, care cere, inter alia, ca atunci

când instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu

mai poată fi pusă în discuție. Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea

principiului res judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești.

Acest principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Competența instanțelor de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O derogare de

la acest principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor

circumstanțe esențiale și convingătoare (cauzele Brumărescu v. România, nr. 28342/95,

§ 61-62 și Roșca v. Moldova, nr.6267/02, §24-25, Riabîh v. Rusia, § 52).

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă practica CtEDO, potrivit căreia

Curtea a reiterat că securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului

autorității lucrului judecat, care instituie că nici o parte nu este în drept să solicite

revizuirea unei hotărâri definitive și obligatorii întru obținerea unei reexaminări și unei

noi soluții în cauză. (cauza E. și D. Duca v. Republica Moldova, hotărârea din 03

martie 2009).

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge

cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270 și 453 alin. (1) lit. a) al Codului de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

dispune:

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de către Oleg Balan

împotriva deciziei din 04 decembrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, în cauza civilă,

la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Balan împotriva lui Renato Usatîi,

Partidului Politic „Partidul Nostru”, intervenienți accesorii www.deschide.md,

www.ru1.md, www.anticoruptie, www.noi.md, www.realitatea.md,

8

www.unimedia.md și www.protv.md, Societatea cu Răspundere Limitată „Open”,

Centrul de investigații Jurnalistice, Societatea cu Răspundere Limitată „MLD Media”,

Societatea cu Răspundere Limitată „HB Media”, Societatea cu Răspundere Limitată

„Miraza”, Întreprinderea cu Capital Străin „ProDigital” Societate cu Răspundere

Limitată, Serviciul de Informații și Securitate al RM, Președinția RM și șeful

Inspectoratului de Poliție - Gheorghe Cavcaliuc, cu privire la recunoașterea informației

necorespunzătoare realității, care lezează onoarea, demnitatea și reputația profesională,

obligarea dezmințirii publice a informației, adresării scuzelor publice, publicării

dezmințirilor, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

Aliona Miron

Mariana Pitic

9