2ra-205/23 — cu privire la încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti precum si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-205/23 — cu privire la încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti precum si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de către Serghei Mocanu în

interesele lui Iurie Andoni, de către Ministerul Justiției și de către

Procuratura Generală,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

către Iurie Andoni împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală, cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești precum și compensarea cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat

(Dosarul nr. 2ra-205/23

nr. PIGD 2-20122591-01-2ra-06022023)

Examinarea superficială a cauzei, fără a aprecia probele prezentate în

susținerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material suportat

pentru cheltuielile de asistență juridică.

Judecătoria Cimișlia, sediul central – M. Ganganu

Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov

04 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursurile depuse de către Serghei

Mocanu în interesele lui Iurie Andoni, de către Ministerul Justiției și de

către Procuratura Generală,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

împotriva Ministerului Justiției cu privire la încasarea din contul bugetului

de stat a prejudiciului material în sumă de 50 000 lei, a prejudiciul moral în

sumă de 80 000 euro și a cheltuielilor de judecată.

la 27 decembrie 2002 de către SUP al CPS Rîșcani a fost pornită urmărirea

penală în dosarul nr.2002021875 privind comiterea de către Iurie Andoni a

infracțiunii prevăzute de art.214, alin. (3) din Codul penal (redacția anului

1961). Ulterior, la cauza penală cu nr. 2002021875 a fost conexată cauza

penală cu nr. 2006028171 pornită la 25 decembrie 2006, conform semnelor

componenței de infracțiune prevăzute de art.310, alin.(1) din Codul penal și

cauza penală nr.2007028195 pornită la 01 noiembrie 2007 conform semnelor

componenței de infracțiune prevăzute de art.335 din Codul penal.

anexată cauza penală cu nr.2012970117 pornită la 01 noiembrie 2007

conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art.335, alin.(1)

din Codul penal.

a fost pus sub învinuire de comiterea mai multor infracțiuni. Urmare a

ordonanței procurorului în Procuratura mun. Chișinău din 18 mai 2017, Iurie

Andoni a fost scos de sub urmărire penală în cauza penală cu nr.2002021875,

procesul penal fiind clasat.

acord cu ordonanța procurorului din 18 mai 2017 a contestat-o la 16 iunie

2017, procurorului ierarhic superior. La 06 iulie 2017, prin ordonanța

procurorului adjunct interimar-șef al Procuraturii mun. Chișinău, s-a dispus

respingerea plângerii depusă de Eugenia Duca la 16 iunie 2017. Ulterior,

Eugenia Duca a contestat ordonanțele la judecătorul de instrucție, iar prin

încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 decembrie 2018, s-a

respins ca neîntemeiată plângerea Eugeniei Duca.

1

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 decembrie 2018. Prin decizia

Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2019 s-a respins recursul declarat

de către Eugenia Duca, s-a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani din 03 decembrie 2018.

rezonabil în lipsa unor probe pertinente, în scop de a fi umilit, a fost atras

ilegal la răspundere penală în cadrul cauzei penale nr.2002021875. Astfel, în

timpul atragerii ilegale la răspundere penală a fost nevoit să suporte umilință

și disconfort enorm din care motiv a primit trauma psihologică sub formă de

stres care sunt iremediabile.

lezat drepturile și libertățile prevăzute de art.6 din CtEDO și se consideră

îndreptățit de a solicita repararea prejudiciului moral estimat de către acesta

la suma de 80 000 euro luând în considerare că unul din criteriile de apreciere

a prejudiciului moral este criteriul echității, care prevede că indemnizația

trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.

răspundere penală în cadrul cauzei penale nr. 2002021875 a fost nevoit să-și

angajeze apărător, pentru serviciile căruia a suferit cheltuieli în sumă de 50

000 lei, fapt confirmat prin contractul de asistență juridică nr.732 din 12 iunie

2018 și bonul de plată seria EP nr.600894 din 12 iunie 2020.

central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie

Andoni, s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Iurie Andoni prejudiciul material în sumă de 50 000

lei și prejudiciul moral în sumă de 300 000 lei. În rest, s-a respins ca

neîntemeiată cererea reclamantului. (f.d. 175, 189-197, vol. I)

către Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, Ministerul

Justiției și Procuratura Generală.

apelurile declarate de către Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei

Mocanu, de către Ministerul Justiției și de către Procuratura Generală, a

menținut hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central.

(f.d. 21,22-31, vol.II)

Serghei Mocanu în interesele lui Iurie Andoni, de Ministerul Justiției și de

Procuratura Generală.

recursului a menționat, că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit

normele de drept material și nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor de

fapt și de drept ale litigiului.

2

moral, instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că Iurie Andoni a fost

urmărit penal ilegal un termen excesiv de mare, iar prejudiciul moral dispus

spre încasare este infim cu suferințele cauzate acestuia prin acțiunile ilicitate

ale instanțelor judecătorești și ale procuraturii.

probarea prejudiciului moral, a precizat că potrivii practicii CEDO este

suficientă proba faptei ilicite, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate

să fie prezumate, instanțele, urmând să deducă producerea prejudiciului

moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să producă un asemenea

prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția fiind determinată

de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind

practic imposibilă. Prin urmare, comportamentul instanțelor privind

respingerea parțială a cerinței privind încasarea prejudiciului moral este

inexplicabil.

la adoptarea soluției judecătorești, a aplicat eronat normele de drept material

ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și a apreciat

probele arbitrar.

prevederilor Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, necesită a fi întrunite

cumulativ, atât circumstanțele prevăzute de art. 6 privind dreptul la repararea

prejudiciului, cât și de art. 3 privind cazurile de reparare a prejudiciului

material și moral, or, normele legale în cauză sunt indisolubile, respectiv nu

pot fi aplicate separat.

drept și judecătorești atrage răspunderea Statului, or, este important și

necesar să se constate ilegalitatea actului procedural emis de către organul

de drept. Astfel, dacă se demonstrează printr-un act judecătoresc de

dispoziție irevocabil că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire

penală au fost ilegale, atunci dreptul la despăgubire apare indiferent de faptul

dacă este vinovată sau nu persoana.

de Iurie Andoni a unor măsuri preventive prevăzute de art. 3, alin. (1) din

Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, acesta limitându-se doar a anexa

copia ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și hotărârile emise în

cadrul cauzei penale privind contestarea acestei ordonanțe.

de judecată precum că Iurie Andoni este în drept să solicite compensarea

prejudiciului cauzat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1545-XIII din

25 februarie 1998, în baza ordonanței de scoatere de sub urmărire penală,

deoarece Iurie Andoni nu întrunește în mod cumulativ prevederile art. 3, alin.

(1) și art. 6, nici nu a fost atras la răspundere penală și nici nu a fost

3

condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare, fiind doar în calitate de

bănuit/învinuit de comiterea unei infracțiuni în baza probelor acumulate în

cadrul urmăririi penale. Mai mult ca atât, din materialele cauzei nu reiese

faptul că în privința intimatului au fost aplicate careva măsuri preventive

prevăzute de art. 3 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 și declarate

ilegale printr-un act judecătoresc.

penală, a avut obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor

invocate în actul de sesizare, de a constata atât circumstanțele care dovedesc

vinovăția și cele care dezvinovățesc, cât și circumstanțele care atenuează sau

agravează răspunderea penală. Totodată, o eventuală clasare a cauzei penale

nu trebuie percepută ca un rebut în activitatea organului de urmărire penală,

dar ca o activitate normală de examinare a unei cauze penale.

Justiției a considerat că instanța de fond nejustificat a dispus acordarea sumei

respective, fiind disproporționat de mare, în condițiile în care prezenta

acțiune nu întrunește toate condițiile aplicabilității Legii nr. 1545-XIII din

25 februarie 1998.

loc din cauze pertinente, determinate de necesitatea examinării minuțioase a

cauzei penale și aflării adevărului mai ales că la cauza penală inițială au fost

conexate alte 3 cauze penale, ceea ce necesită un volum mai mare de lucru

și acțiuni procesuale întreprinse.

juridică, urmează a fi constatat faptul dacă acestea au fost necesare,

realmente angajate și rezonabile în cuantum. La caz, instanțele de judecată

la aprecierea costurilor și cheltuielilor judiciare urmau să se conformeze

celor două principii de bază, și anume costurile și cheltuielile urmează a fi în

modul corespunzător probate, de obicei prin documente de plată sau prin

prezentarea descifrării pe ore a lucrului avocatului și tarife aplicabile și

aceste cheltuieli trebuie să fie rezonabile și necesare pentru proceduri în

speță.

avocatului încasată în mărime de 50 000 lei este neîntemeiată și neprobată

prin înscrisuri, în special ce ține de descifrarea pe ore a lucrului avocatului.

de apel a interpretat în mod eronat legea materială și anume Legea nr. 1545-

XIII din 25 februarie 1998, or, reieșind din prevederile art. 3, urmează a fi

reparat prejudiciul cauzat anume prin acțiunile ilegale ale organului de

urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești. La caz, acțiunile

organelor de urmărire penală au fost întemeiate și legale, din care

considerente pretențiile reclamantului nu se încadrează în prevederile Legii

nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998.

4

procesuale au fost condiționate de temeiuri rezonabile că aceasta a participat

la săvârșirea infracțiunii, existând riscul împiedicării stabilirii adevărului în

cauza penală respectivă.

a fost emis nici un act procedural prin care să fie stabilite ca fiind ilegale

acțiunile organului de urmărire penală și a procuraturii, respectiv ele au fost

în strictă conformitate cu prevederile legale și au fost îndreptate pentru

cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a tuturor circumstanțelor

cauzei penale.

la toate argumentele invocate în apelurile depuse de către Ministerul Justiției

și Procuratura Generală ce ține de mărimea prejudiciului material și moral

dispus spre încasare, ori nu au fost constatate temeiuri ce i-ar acorda lui Iurie

Andoni dreptul la repararea prejudiciului.

Andoni prin sine este o satisfacție morală, constituie de la sine o satisfacție

echitabilă a suferințelor reclamantului în cadrul dosarului penal, finalizat în

modul expus în privința reclamantului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3

judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea

recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex

reformei Curții Supreme de Justiție), stipulează că:

„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursurilor”.

„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

5

„Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța

de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,

precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.”

„Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor

judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și

interesele sale legitime.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că

recurenții au respectat acest termen, or decizia contestată a fost pronunțată la

data de 14 noiembrie 2022, expediată participanților la proces, prin

intermediul oficiului poștal, la 18 ianuarie 2023 (f.d. 32, vol.II).

Potrivit avizelor de recepție anexate la materialele dosarului rezultă,

că recurenții Iurie Andoni, Ministerul Justiției și Procuratura Generală au

recepționat copia deciziei motivate la data de 25 ianuarie 2023.

(f.d.33,36,37, vol.II)

Avocatul Serghei Mocanu în interesele lui Iurie Andoni, a depus

recurs la 07 decembrie 2022, de Ministerul Justiției a depus recurs la 24

ianuarie 2023 și de Procuratura Generală a depus recurs la 20 februarie

2023.

prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)

au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în

vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursul depus la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, rezultă

că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor

reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor

examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi.

Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,

limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi

sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursurile declarate de către

avocatul Serghei Mocanu în interesele lui Iurie Andoni, de Ministerul

6

Justiției și de Procuratura Generală, până la data intrării în vigoare a Legii

nr. 246 din 31 iulie 2023 vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii acestuia, însă procedura de examinare conform noilor

reglementări.

Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către Iurie Andoni, de

Ministerul Justiției și de Procuratura Generală întemeiate și care urmează a

fi admise, cu casarea deciziei instanței de apel și de a remite cauza la

rejudecare în instanța de apel.

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea

din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului

constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea

exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia

Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli

procedurale evidente.

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt

constatată de instanțe și confirmată de părți.

de către OP al CPs Rîșcani a fost pornită cauza penală nr.2002021875 în

temeiul unei bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de

art.214, alin. (3) din Codul penal (redacția anului 1961), pe faptul

samavolniciei săvârșită de către Iurie Andoni. Prin ordonanța din 31 martie

2008 la cauza penală cu nr. 2002021875 au fost conexate cauza penală cu nr.

2006028171 pornită la 25 decembrie 2006, în temeiul unei bănuieli

rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.310, alin.(1) din Codul

penal și cauza penală nr.2007028195 pornită la 01 noiembrie 2007 în temeiul

unei bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.335,

alin.(1) din Codul penal.

La 10 februarie 2009 în cauza penală nr.2002021875 Iurie Andoni a

fost pus sub învinuire pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335,

alin.(3), lit. b) din Codul penal.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău din 18 mai

2017, Iurie Andoni a fost scos de sub urmărire penală în cauza penală cu

nr.2002021875, procesul penal fiind clasat. (f.d.11-21, vol.I)

Partea-vătămată Eugenia Duca nefiind de acord cu ordonanța

procurorului din 18 mai 2017 a contestat-o la 16 iunie 2017, procurorului

ierarhic superior.

La 06 iulie 2017, prin ordonanța procurorului adjunct interimar-șef al

Procuraturii mun. Chișinău, s-a dispus respingerea plângerii depusă de

Eugenia Duca la 16 iunie 2017. Ulterior, Eugenia Duca a contestat

ordonanțele la judecătorul de instrucție.

7

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 03

decembrie 2018 s-a respins ca neîntemeiată plângerea înaintată de avocatul

Igor Domnicu în interesele Eugeniei Duca, în temeiul art.313 din Codul de

procedură penală. (f.d. 5-8, vol.I)

La 12 decembrie 2018, avocatul Igor Domnicu în interesele Eugeniei

Duca a contestat cu recurs încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

din 03 decembrie 2018. (f.d. 29-32, vol.I)

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2019 s-a respins

recursul declarat de către Eugenia Duca, s-a menținut încheierea Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani din 03 decembrie 2018.(f.d. 22-28, vol.I)

penală, este îndreptățit să se adreseze în instanță de judecată cu prezenta

acțiune, în vederea reparării prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organului de urmărire penală și procuraturii, în baza Legii nr.1545-XIII din

25 februarie 1998.

central, prin hotărârea din 13 iunie 2022, a admis parțial cererea de chemarea

în judecată, a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului

Justiției în beneficiul lui Iurie Andoni prejudiciul material în sumă de 50 000

lei și prejudiciul moral în sumă de 300 000 lei. În rest, a respins ca

neîntemeiată cererea reclamantului. (f.d.175, 189-197, vol. I)

decizia din 14 noiembrie 2022 a respins apelurile declarate de către Iurie

Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, Ministerul Justiției și

Procurata Generală, a menținut hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei

Cimișlia, sediul central. (f.d.21,22-31, vol. II)

art. 2 alin.(1), art. 6, lit. b) din Legea privind modul de reparare a

prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale

procuraturii și ale instanțelor judecătoreștii nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998, art. 1405, alin. (l) din Codul civil, raportate la circumstanțele cauzei, a

concluzionat că Iurie Andoni are dreptul la despăgubire pentru prejudiciul

cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală ale procuraturii

și ale instanțelor judecătoreștii, deoarece, în speță, sunt întrunite condițiile

stabilite de lege pentru a putea solicita despăgubiri pentru prejudiciile care i-

au fost cauzate.

Astfel, în baza art. 11, alin. (1) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie

1998 și art. 1423, alin.(l) din Codul civil, Curtea de Apel Comrat a apreciat

mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat lui Iurie Andoni la

suma de 300 000 lei, deoarece în cadrul examinării cauzei, nu au fost

prezentate careva probe care ar demonstra cauzarea unui prejudiciu de o

valoare mai gravă sau mai ușoară, decât cel dispus spre încasare de către

instanța de fond și care poartă un caracter echitabil durerile psihice și

suferințele fizice provocate de atare acțiuni.

8

Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciul material solicitat,

format din cheltuielile pentru asistența juridică de care Iurie Andoni a

beneficiat în cursul cauzei penale, instanța de apel a reținut că aceasta este

întemeiată, deoarece la materialele cauzei a fost prezentat bonul de plată

seria EP nr. 600894 din 12 iunie 2020 în vederea acordării serviciilor de

asistență juridică în cauza penală nr. 2002021875.

(1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă și din specificul obiectului

acțiunii în cauză, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură concluzia

instanței de apel de admitere a pretenției lui Iurie Andoni privind încasarea

prejudiciului material suportat pentru cheltuielile de asistență juridică,

rezultată din examinarea superficială a probelor anexate la materialele

dosarului precum și normele de drept ce reglementează instituția reparării

prejudiciului material sub formă de cheltuieli pentru asistența juridică, fapt

ce impune necesitatea casării deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

acestei pretenții a prezentat bonul de plată seria EP nr. 600894 din 12 iunie

2020 și copia mandatului avocațional din 12 iunie 2018. (f.d. 9-10, vol.I)

recurs au susținut, că Iurie Andoni nu a dovedit faptul cauzării prejudiciului

material, nefiind prezentate probe în acest sens, or la materialele dosarului

nu a fost prezentată în special descifrarea pe ore a lucrului avocatului,

susținând că acesta a fost apărătorul lui Iurie Andoni doar la faza de

contestare de către partea-vătămată a ordonanței de scoatere de sub urmărire

penală. Nu a fost clarificată situația participării avocatului Serghei Mocanu

anume în cauza penală nr. 2002021875, volumul de lucru efectuat de avocat

și justificarea pentru acest volum de lucru a sumei solicitate de 50 000 lei.

decizia Curții de Apel Chișinău din data de 14 noiembrie 2022, observă că

instanța de judecată a admis ca probe în susținerea acestei pretenții bonul de

plată seria EP nr. 600894 din 12 iunie 2020 în vederea acordării serviciilor

de asistență juridică în cauza penală nr. 2002021875 și copia mandatului

avocațional din 12 iunie 2018, fără a da apreciere acestei probe și fără a

verifica caracterul rezonabil și realmente angajat al cheltuielilor de asistență

juridică, or, contractul de asistență juridică a fost încheiat la 12 iunie 2018,

iar mandatul avocațional, cât și bonul de plată au fost eliberate după ce Iurie

Andoni a fost scos de sub urmărire penală, prin ordonanța procurorului în

Procuratura mun. Chișinău din 18 mai 2017.

superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a da apreciere probelor

prezentate de către Iurie Andoni în susținerea pretenției cu privire la

repararea prejudiciului material suportat pentru cheltuielile de asistență

juridică, precum și a principiilor de bază care urmează a fi apreciate la

9

încasarea cheltuielilor de judecată și anume acestea trebuie să fie probate să

fie rezonabile ca cuantum și necesare procedurilor în speță.

învestită prin prevederea legală menționată la art. 373, alin. (1) și alin. (2)

din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de apel avea obligația la

judecarea fondului cauzei să determine întrunirea condițiilor aplicabilității

Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, cuantum prejudiciului moral în

dependență de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate

persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă

vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această

compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, să stabilească și să

analizeze minuțios aspectele enunțate supra, să răspundă tuturor

argumentelor invocate de către participanții la proces.

prevederile art. 20, alin. (1) din Constituția Republicii Moldova mai sus-

citate, menționează că motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că,

cererile lor au fost analizate cu atenție și oferă posibilitatea exercitării

controlului judiciar. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu

motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea, în sensul unei

anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă

putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că,

întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le

poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de

principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea

sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea împotriva României din 15

februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie

1994, paragraful 61), iar pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat

chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din

15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie

1997, paragraful 60).

CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor

instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că

ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a

aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a

instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente

au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este motivată în mod

corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor

de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).

10

Justiție evidențiază că instanța de apel pentru a admite pretenția cu privire la

repararea prejudiciului moral și material, întâi urma să determine întrunirea

condițiilor aplicabilității Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, să

determine cuantum prejudiciului material, să dea apreciere probelor

prezentate în susținerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului

material, să verifice dacă cheltuielile de judecată sunt probate, necesare,

rezonabile și dacă au fost real suportate de către Iurie Andoni în cadrul

urmării penale.

Justiție și Procuratura Generală nu au fost auzite de instanța de apel, într-un

mod echitabil, cu respectarea garanțiilor prevăzute la articolul 6 din

Convenție, or, au susținut că, la caz, nu sunt întrunite condițiile de

aplicabilitatea Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, în ceia ce privește

prejudiciul material, că cuantumul prejudiciul moral este exagerat, că

pretenția lui Iurie Andoni privind repararea prejudiciului material nu este

probată, avocatul Serghei Mocanu nu a prezentat descifrarea pe ore a lucrului

acestuia, care a intervenit abia după scoaterea lui Iurie Andoni de sub

urmărire penală, iar instanța de apel nu a argumentat în niciun fel acest

aspect.

Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa că dreptul la un

proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, nu poate trece

drept efectiv decât daca cererile și observațiile părților sunt în mod real

ascultate, adică în mod real și concret examinate de către instanța sesizata.

Altfel spus, art. 6 din CEDO, implică în special în sarcina instanței, obligația

de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de proba, al argumentelor

și elementelor de proba ale părților.

recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu

suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în

vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce

implică o apreciere a faptelor supuse examinării. De asemenea, noțiunea de

proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar

hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse

aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia

dintre părți.

de neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea

acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează

necesitatea admiterii recursurilor depuse de către Serghei Mocanu în

interesele lui Iurie Andoni, de Ministerul Justiției și Procuratura Generală și

11

casării deciziei din 14 noiembrie 2022 Curții de Apel Comrat cu restituirea

cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Comrat.

lit. c) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursurile depuse de către Serghei Mocanu în interesele lui

Iurie Andoni, de Ministerul Justiției și Procuratura Generală.

Casează integral decizia din 14 noiembrie 2022 Curții de Apel Comrat,

adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de către Iurie Andoni împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu

Procuratura Generală, cu privire la încasarea prejudiciului material și moral

cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii

și ale instanțelor judecătorești precum și compensarea cheltuielilor de

judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

12