2ra-205/23 — cu privire la încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti precum si compensarea cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti precum si compensarea cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Examinarea superficială a cauzei, fără a aprecia probele prezentate în sustinerea pretentiei cu privire la repararea prejudiciului material suportat pentru cheltuielile de asistentă juridică
2ra-205/23 — cu privire la încasarea prejudiciului material si moral cauzat prin actiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii si ale instantelor judecătoresti precum si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Serghei Mocanu în
interesele lui Iurie Andoni, de către Ministerul Justiției și de către
Procuratura Generală,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
către Iurie Andoni împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu
Procuratura Generală, cu privire la încasarea prejudiciului material și moral
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii
și ale instanțelor judecătorești precum și compensarea cheltuielilor de
judecată,
împotriva deciziei din 14 noiembrie 2022 a Curții de Apel Comrat
(Dosarul nr. 2ra-205/23
nr. PIGD 2-20122591-01-2ra-06022023)
Examinarea superficială a cauzei, fără a aprecia probele prezentate în
susținerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului material suportat
pentru cheltuielile de asistență juridică.
Judecătoria Cimișlia, sediul central – M. Ganganu
Curtea de Apel Comrat – G. Colev, Ș. Starciuc, A. Curdov
04 decembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile depuse de către Serghei
Mocanu în interesele lui Iurie Andoni, de către Ministerul Justiției și de
către Procuratura Generală,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 august 2020, Iurie Andoni a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Ministerului Justiției cu privire la încasarea din contul bugetului
de stat a prejudiciului material în sumă de 50 000 lei, a prejudiciul moral în
sumă de 80 000 euro și a cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată Iurie Andoni a indicat că
la 27 decembrie 2002 de către SUP al CPS Rîșcani a fost pornită urmărirea
penală în dosarul nr.2002021875 privind comiterea de către Iurie Andoni a
infracțiunii prevăzute de art.214, alin. (3) din Codul penal (redacția anului
1961). Ulterior, la cauza penală cu nr. 2002021875 a fost conexată cauza
penală cu nr. 2006028171 pornită la 25 decembrie 2006, conform semnelor
componenței de infracțiune prevăzute de art.310, alin.(1) din Codul penal și
cauza penală nr.2007028195 pornită la 01 noiembrie 2007 conform semnelor
componenței de infracțiune prevăzute de art.335 din Codul penal.
Totodată, prin ordonanța din 28 iunie 2016 la cauza penală a fost
anexată cauza penală cu nr.2012970117 pornită la 01 noiembrie 2007
conform semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art.335, alin.(1)
din Codul penal.
Prin ordonanța OUP, Iurie Andoni a fost recunoscut bănuit, iar ulterior
a fost pus sub învinuire de comiterea mai multor infracțiuni. Urmare a
ordonanței procurorului în Procuratura mun. Chișinău din 18 mai 2017, Iurie
Andoni a fost scos de sub urmărire penală în cauza penală cu nr.2002021875,
procesul penal fiind clasat.
Reclamantul a menționat că partea-vătămată Eugenia Duca nefiind de
acord cu ordonanța procurorului din 18 mai 2017 a contestat-o la 16 iunie
2017, procurorului ierarhic superior. La 06 iulie 2017, prin ordonanța
procurorului adjunct interimar-șef al Procuraturii mun. Chișinău, s-a dispus
respingerea plângerii depusă de Eugenia Duca la 16 iunie 2017. Ulterior,
Eugenia Duca a contestat ordonanțele la judecătorul de instrucție, iar prin
încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 decembrie 2018, s-a
respins ca neîntemeiată plângerea Eugeniei Duca.
1
La 12 decembrie 2018, Eugenia Duca a contestat cu recurs încheierea
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 03 decembrie 2018. Prin decizia
Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2019 s-a respins recursul declarat
de către Eugenia Duca, s-a menținut încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani din 03 decembrie 2018.
În aceste circumstanțe Iurie Andoni a menționat că fără careva motiv
rezonabil în lipsa unor probe pertinente, în scop de a fi umilit, a fost atras
ilegal la răspundere penală în cadrul cauzei penale nr.2002021875. Astfel, în
timpul atragerii ilegale la răspundere penală a fost nevoit să suporte umilință
și disconfort enorm din care motiv a primit trauma psihologică sub formă de
stres care sunt iremediabile.
În opinia reclamantului acțiunile organului de urmărire penală, i-au
lezat drepturile și libertățile prevăzute de art.6 din CtEDO și se consideră
îndreptățit de a solicita repararea prejudiciului moral estimat de către acesta
la suma de 80 000 euro luând în considerare că unul din criteriile de apreciere
a prejudiciului moral este criteriul echității, care prevede că indemnizația
trebuie să prezinte o justă și integrală despăgubire.
Totodată, reclamantul a menționat că pe motivul tragerii ilegale la
răspundere penală în cadrul cauzei penale nr. 2002021875 a fost nevoit să-și
angajeze apărător, pentru serviciile căruia a suferit cheltuieli în sumă de 50
000 lei, fapt confirmat prin contractul de asistență juridică nr.732 din 12 iunie
2018 și bonul de plată seria EP nr.600894 din 12 iunie 2020.
Prin hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul
central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Iurie
Andoni, s-a încasat din contul bugetului de stat prin intermediul Ministerului
Justiției în beneficiul lui Iurie Andoni prejudiciul material în sumă de 50 000
lei și prejudiciul moral în sumă de 300 000 lei. În rest, s-a respins ca
neîntemeiată cererea reclamantului. (f.d. 175, 189-197, vol. I)
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel în termen, de
către Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, Ministerul
Justiției și Procuratura Generală.
Curtea de Apel Comrat prin decizia din 14 noiembrie 2022 a respins
apelurile declarate de către Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei
Mocanu, de către Ministerul Justiției și de către Procuratura Generală, a
menținut hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Cimișlia, sediul central.
(f.d. 21,22-31, vol.II)
Decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs de avocatul
Serghei Mocanu în interesele lui Iurie Andoni, de Ministerul Justiției și de
Procuratura Generală.
Iurie Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, în susținerea
recursului a menționat, că instanța de apel a interpretat și aplicat greșit
normele de drept material și nu s-a expus asupra tuturor circumstanțelor de
fapt și de drept ale litigiului.
2
Recurentul a susținut, că la stabilirea cuantumului prejudiciului
moral, instanțele de judecată nu au ținut cont de faptul că Iurie Andoni a fost
urmărit penal ilegal un termen excesiv de mare, iar prejudiciul moral dispus
spre încasare este infim cu suferințele cauzate acestuia prin acțiunile ilicitate
ale instanțelor judecătorești și ale procuraturii.
Avocatul Serghei Mocanu în interesele lui Iurie Andoni, referitor la
probarea prejudiciului moral, a precizat că potrivii practicii CEDO este
suficientă proba faptei ilicite, urmând ca prejudiciul și raportul de cauzalitate
să fie prezumate, instanțele, urmând să deducă producerea prejudiciului
moral din simpla existență a faptei ilicite de natură să producă un asemenea
prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluția fiind determinată
de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind
practic imposibilă. Prin urmare, comportamentul instanțelor privind
respingerea parțială a cerinței privind încasarea prejudiciului moral este
inexplicabil.
Ministerul Justiției prin recursul înaintat a invocat că instanța de apel
la adoptarea soluției judecătorești, a aplicat eronat normele de drept material
ce țin de încasarea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de
urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești și a apreciat
probele arbitrar.
În acest sens, Ministerul Justiției a menționat că pentru aplicabilitatea
prevederilor Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, necesită a fi întrunite
cumulativ, atât circumstanțele prevăzute de art. 6 privind dreptul la repararea
prejudiciului, cât și de art. 3 privind cazurile de reparare a prejudiciului
material și moral, or, normele legale în cauză sunt indisolubile, respectiv nu
pot fi aplicate separat.
Autoritatea recurentă a susținut că nu orice acțiune a organelor de
drept și judecătorești atrage răspunderea Statului, or, este important și
necesar să se constate ilegalitatea actului procedural emis de către organul
de drept. Astfel, dacă se demonstrează printr-un act judecătoresc de
dispoziție irevocabil că acțiunile întreprinse de către organul de urmărire
penală au fost ilegale, atunci dreptul la despăgubire apare indiferent de faptul
dacă este vinovată sau nu persoana.
La fel a indicat, că din materialele dosarului nu reiese aplicarea față
de Iurie Andoni a unor măsuri preventive prevăzute de art. 3, alin. (1) din
Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, acesta limitându-se doar a anexa
copia ordonanței de scoatere de sub urmărire penală și hotărârile emise în
cadrul cauzei penale privind contestarea acestei ordonanțe.
Ministerul Justiției a menționat ca fiind eronată concluzia instanțelor
de judecată precum că Iurie Andoni este în drept să solicite compensarea
prejudiciului cauzat, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1545-XIII din
25 februarie 1998, în baza ordonanței de scoatere de sub urmărire penală,
deoarece Iurie Andoni nu întrunește în mod cumulativ prevederile art. 3, alin.
(1) și art. 6, nici nu a fost atras la răspundere penală și nici nu a fost
3
condamnat la pedeapsă sub formă de închisoare, fiind doar în calitate de
bănuit/învinuit de comiterea unei infracțiuni în baza probelor acumulate în
cadrul urmăririi penale. Mai mult ca atât, din materialele cauzei nu reiese
faptul că în privința intimatului au fost aplicate careva măsuri preventive
prevăzute de art. 3 din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998 și declarate
ilegale printr-un act judecătoresc.
Totodată, autoritatea recurentă a indicat că organul de urmărire
penală, a avut obligația de a lua toate măsurile prevăzute de lege pentru
cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor
invocate în actul de sesizare, de a constata atât circumstanțele care dovedesc
vinovăția și cele care dezvinovățesc, cât și circumstanțele care atenuează sau
agravează răspunderea penală. Totodată, o eventuală clasare a cauzei penale
nu trebuie percepută ca un rebut în activitatea organului de urmărire penală,
dar ca o activitate normală de examinare a unei cauze penale.
În ce privește repararea prejudiciului moral suferit, Ministerul
Justiției a considerat că instanța de fond nejustificat a dispus acordarea sumei
respective, fiind disproporționat de mare, în condițiile în care prezenta
acțiune nu întrunește toate condițiile aplicabilității Legii nr. 1545-XIII din
25 februarie 1998.
La caz, urmărirea penală desfășurată în intervalul dat de timp a avut
loc din cauze pertinente, determinate de necesitatea examinării minuțioase a
cauzei penale și aflării adevărului mai ales că la cauza penală inițială au fost
conexate alte 3 cauze penale, ceea ce necesită un volum mai mare de lucru
și acțiuni procesuale întreprinse.
Totodată a menționat, că la aprecierea cheltuielilor pentru asistență
juridică, urmează a fi constatat faptul dacă acestea au fost necesare,
realmente angajate și rezonabile în cuantum. La caz, instanțele de judecată
la aprecierea costurilor și cheltuielilor judiciare urmau să se conformeze
celor două principii de bază, și anume costurile și cheltuielile urmează a fi în
modul corespunzător probate, de obicei prin documente de plată sau prin
prezentarea descifrării pe ore a lucrului avocatului și tarife aplicabile și
aceste cheltuieli trebuie să fie rezonabile și necesare pentru proceduri în
speță.
Astfel, autoritatea recurentă a considerat că suma onorariului
avocatului încasată în mărime de 50 000 lei este neîntemeiată și neprobată
prin înscrisuri, în special ce ține de descifrarea pe ore a lucrului avocatului.
Procuratura Generală în susținerea recursului a menționat, că instanța
de apel a interpretat în mod eronat legea materială și anume Legea nr. 1545-
XIII din 25 februarie 1998, or, reieșind din prevederile art. 3, urmează a fi
reparat prejudiciul cauzat anume prin acțiunile ilegale ale organului de
urmărire penală, procuraturii și instanțelor judecătorești. La caz, acțiunile
organelor de urmărire penală au fost întemeiate și legale, din care
considerente pretențiile reclamantului nu se încadrează în prevederile Legii
nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998.
4
Acțiunile procurorului precum înaintarea învinuirii și alte acțiuni
procesuale au fost condiționate de temeiuri rezonabile că aceasta a participat
la săvârșirea infracțiunii, existând riscul împiedicării stabilirii adevărului în
cauza penală respectivă.
Cu atât mai mult, în cadrul urmăririi penale pe cauza nominalizată nu
a fost emis nici un act procedural prin care să fie stabilite ca fiind ilegale
acțiunile organului de urmărire penală și a procuraturii, respectiv ele au fost
în strictă conformitate cu prevederile legale și au fost îndreptate pentru
cercetarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a tuturor circumstanțelor
cauzei penale.
Procuratura Generală a mai indicat că instanța de apel nu s-a expus
la toate argumentele invocate în apelurile depuse de către Ministerul Justiției
și Procuratura Generală ce ține de mărimea prejudiciului material și moral
dispus spre încasare, ori nu au fost constatate temeiuri ce i-ar acorda lui Iurie
Andoni dreptul la repararea prejudiciului.
Însuși ordonanță de scoatere de sub urmărirea penală a lui Iurie
Andoni prin sine este o satisfacție morală, constituie de la sine o satisfacție
echitabilă a suferințelor reclamantului în cadrul dosarului penal, finalizat în
modul expus în privința reclamantului.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.431 din Codul de procedură civilă:
„Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3
judecători. Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9
judecători ai Curții Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea
recursului pot participa și la examinarea recursului în cauză.”
Art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru
modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex
reformei Curții Supreme de Justiție), stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursurilor”.
Art. 445, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă:
„Instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze
integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”
Art. 373, alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
5
„Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor
înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea
circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța
de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe,
precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,
apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către
participanții la proces.”
Art. 20, alin. (1) din Constituția Republicii Moldova:
„Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor
judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și
interesele sale legitime.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut de art. 434,
alin. (1) din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs reține că
recurenții au respectat acest termen, or decizia contestată a fost pronunțată la
data de 14 noiembrie 2022, expediată participanților la proces, prin
intermediul oficiului poștal, la 18 ianuarie 2023 (f.d. 32, vol.II).
Potrivit avizelor de recepție anexate la materialele dosarului rezultă,
că recurenții Iurie Andoni, Ministerul Justiției și Procuratura Generală au
recepționat copia deciziei motivate la data de 25 ianuarie 2023.
(f.d.33,36,37, vol.II)
Avocatul Serghei Mocanu în interesele lui Iurie Andoni, a depus
recurs la 07 decembrie 2022, de Ministerul Justiției a depus recurs la 24
ianuarie 2023 și de Procuratura Generală a depus recurs la 20 februarie
2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează, că
prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în
vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursul depus la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data
depunerii recursului.
Din sensul art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, rezultă
că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor
reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor
examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării
în vigoare a prezentei legi.
Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi
anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces,
limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi
sau suplimentare, nu are putere retroactivă, recursurile declarate de către
avocatul Serghei Mocanu în interesele lui Iurie Andoni, de Ministerul
6
Justiției și de Procuratura Generală, până la data intrării în vigoare a Legii
nr. 246 din 31 iulie 2023 vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii acestuia, însă procedura de examinare conform noilor
reglementări.
Studiind materialele dosarului, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră recursurile declarate de către Iurie Andoni, de
Ministerul Justiției și de Procuratura Generală întemeiate și care urmează a
fi admise, cu casarea deciziei instanței de apel și de a remite cauza la
rejudecare în instanța de apel.
Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții
Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea
din 05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului
constituie un principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea
exista nicio așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia
Curtea Supremă trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli
procedurale evidente.
Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a
dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt
constatată de instanțe și confirmată de părți.
Astfel, materialele dosarului demonstrează că la 27 decembrie 2002
de către OP al CPs Rîșcani a fost pornită cauza penală nr.2002021875 în
temeiul unei bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de
art.214, alin. (3) din Codul penal (redacția anului 1961), pe faptul
samavolniciei săvârșită de către Iurie Andoni. Prin ordonanța din 31 martie
2008 la cauza penală cu nr. 2002021875 au fost conexate cauza penală cu nr.
2006028171 pornită la 25 decembrie 2006, în temeiul unei bănuieli
rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.310, alin.(1) din Codul
penal și cauza penală nr.2007028195 pornită la 01 noiembrie 2007 în temeiul
unei bănuieli rezonabile de comitere a infracțiunii prevăzute de art.335,
alin.(1) din Codul penal.
La 10 februarie 2009 în cauza penală nr.2002021875 Iurie Andoni a
fost pus sub învinuire pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 335,
alin.(3), lit. b) din Codul penal.
Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău din 18 mai
2017, Iurie Andoni a fost scos de sub urmărire penală în cauza penală cu
nr.2002021875, procesul penal fiind clasat. (f.d.11-21, vol.I)
Partea-vătămată Eugenia Duca nefiind de acord cu ordonanța
procurorului din 18 mai 2017 a contestat-o la 16 iunie 2017, procurorului
ierarhic superior.
La 06 iulie 2017, prin ordonanța procurorului adjunct interimar-șef al
Procuraturii mun. Chișinău, s-a dispus respingerea plângerii depusă de
Eugenia Duca la 16 iunie 2017. Ulterior, Eugenia Duca a contestat
ordonanțele la judecătorul de instrucție.
7
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din data de 03
decembrie 2018 s-a respins ca neîntemeiată plângerea înaintată de avocatul
Igor Domnicu în interesele Eugeniei Duca, în temeiul art.313 din Codul de
procedură penală. (f.d. 5-8, vol.I)
La 12 decembrie 2018, avocatul Igor Domnicu în interesele Eugeniei
Duca a contestat cu recurs încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani
din 03 decembrie 2018. (f.d. 29-32, vol.I)
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 21 octombrie 2019 s-a respins
recursul declarat de către Eugenia Duca, s-a menținut încheierea Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani din 03 decembrie 2018.(f.d. 22-28, vol.I)
Iurie Andoni, a considerat că odată ce a fost scos de sub urmărire
penală, este îndreptățit să se adreseze în instanță de judecată cu prezenta
acțiune, în vederea reparării prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale
organului de urmărire penală și procuraturii, în baza Legii nr.1545-XIII din
25 februarie 1998.
Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Cimișlia, sediul
central, prin hotărârea din 13 iunie 2022, a admis parțial cererea de chemarea
în judecată, a încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului
Justiției în beneficiul lui Iurie Andoni prejudiciul material în sumă de 50 000
lei și prejudiciul moral în sumă de 300 000 lei. În rest, a respins ca
neîntemeiată cererea reclamantului. (f.d.175, 189-197, vol. I)
Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Comrat, prin
decizia din 14 noiembrie 2022 a respins apelurile declarate de către Iurie
Andoni, reprezentat de avocatul Serghei Mocanu, Ministerul Justiției și
Procurata Generală, a menținut hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul central. (f.d.21,22-31, vol. II)
Instanța de apel, în temeiul prevederilor art. 3, alin. (l), lit. a), lit. c),
art. 2 alin.(1), art. 6, lit. b) din Legea privind modul de reparare a
prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale
procuraturii și ale instanțelor judecătoreștii nr. 1545-XIII din 25 februarie
1998, art. 1405, alin. (l) din Codul civil, raportate la circumstanțele cauzei, a
concluzionat că Iurie Andoni are dreptul la despăgubire pentru prejudiciul
cauzat prin acțiunile ilegale ale organelor de urmărire penală ale procuraturii
și ale instanțelor judecătoreștii, deoarece, în speță, sunt întrunite condițiile
stabilite de lege pentru a putea solicita despăgubiri pentru prejudiciile care i-
au fost cauzate.
Astfel, în baza art. 11, alin. (1) din Legea nr. 1545-XIII din 25 februarie
1998 și art. 1423, alin.(l) din Codul civil, Curtea de Apel Comrat a apreciat
mărimea compensației pentru prejudiciul moral cauzat lui Iurie Andoni la
suma de 300 000 lei, deoarece în cadrul examinării cauzei, nu au fost
prezentate careva probe care ar demonstra cauzarea unui prejudiciu de o
valoare mai gravă sau mai ușoară, decât cel dispus spre încasare de către
instanța de fond și care poartă un caracter echitabil durerile psihice și
suferințele fizice provocate de atare acțiuni.
8
Cu referire la pretenția privind repararea prejudiciul material solicitat,
format din cheltuielile pentru asistența juridică de care Iurie Andoni a
beneficiat în cursul cauzei penale, instanța de apel a reținut că aceasta este
întemeiată, deoarece la materialele cauzei a fost prezentat bonul de plată
seria EP nr. 600894 din 12 iunie 2020 în vederea acordării serviciilor de
asistență juridică în cauza penală nr. 2002021875.
Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în art. 373, alin.
(1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă și din specificul obiectului
acțiunii în cauză, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură concluzia
instanței de apel de admitere a pretenției lui Iurie Andoni privind încasarea
prejudiciului material suportat pentru cheltuielile de asistență juridică,
rezultată din examinarea superficială a probelor anexate la materialele
dosarului precum și normele de drept ce reglementează instituția reparării
prejudiciului material sub formă de cheltuieli pentru asistența juridică, fapt
ce impune necesitatea casării deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare.
Din materialele dosarului rezultă că Iurie Andoni în susținerea
acestei pretenții a prezentat bonul de plată seria EP nr. 600894 din 12 iunie
2020 și copia mandatului avocațional din 12 iunie 2018. (f.d. 9-10, vol.I)
Ministerul Justiției și Procuratura Generală, atât în apel, cât și în
recurs au susținut, că Iurie Andoni nu a dovedit faptul cauzării prejudiciului
material, nefiind prezentate probe în acest sens, or la materialele dosarului
nu a fost prezentată în special descifrarea pe ore a lucrului avocatului,
susținând că acesta a fost apărătorul lui Iurie Andoni doar la faza de
contestare de către partea-vătămată a ordonanței de scoatere de sub urmărire
penală. Nu a fost clarificată situația participării avocatului Serghei Mocanu
anume în cauza penală nr. 2002021875, volumul de lucru efectuat de avocat
și justificarea pentru acest volum de lucru a sumei solicitate de 50 000 lei.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, lecturând
decizia Curții de Apel Chișinău din data de 14 noiembrie 2022, observă că
instanța de judecată a admis ca probe în susținerea acestei pretenții bonul de
plată seria EP nr. 600894 din 12 iunie 2020 în vederea acordării serviciilor
de asistență juridică în cauza penală nr. 2002021875 și copia mandatului
avocațional din 12 iunie 2018, fără a da apreciere acestei probe și fără a
verifica caracterul rezonabil și realmente angajat al cheltuielilor de asistență
juridică, or, contractul de asistență juridică a fost încheiat la 12 iunie 2018,
iar mandatul avocațional, cât și bonul de plată au fost eliberate după ce Iurie
Andoni a fost scos de sub urmărire penală, prin ordonanța procurorului în
Procuratura mun. Chișinău din 18 mai 2017.
În acest aspect, este evident că instanța de apel a trecut în mod
superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a da apreciere probelor
prezentate de către Iurie Andoni în susținerea pretenției cu privire la
repararea prejudiciului material suportat pentru cheltuielile de asistență
juridică, precum și a principiilor de bază care urmează a fi apreciate la
9
încasarea cheltuielilor de judecată și anume acestea trebuie să fie probate să
fie rezonabile ca cuantum și necesare procedurilor în speță.
Așa dar, prin prisma efectului devolutiv al apelului, cu care a fost
învestită prin prevederea legală menționată la art. 373, alin. (1) și alin. (2)
din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de apel avea obligația la
judecarea fondului cauzei să determine întrunirea condițiilor aplicabilității
Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, cuantum prejudiciului moral în
dependență de caracterul și gravitatea suferințelor psihice sau fizice cauzate
persoanei vătămate, de gradul de vinovăție al autorului prejudiciului, dacă
vinovăția este o condiție a răspunderii, și de măsura în care această
compensare poate aduce satisfacție persoanei vătămate, să stabilească și să
analizeze minuțios aspectele enunțate supra, să răspundă tuturor
argumentelor invocate de către participanții la proces.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând
prevederile art. 20, alin. (1) din Constituția Republicii Moldova mai sus-
citate, menționează că motivarea hotărârilor este o garanție pentru părți că,
cererile lor au fost analizate cu atenție și oferă posibilitatea exercitării
controlului judiciar. Analiza pe care judecătorul o face în legătură cu
motivele de fapt și de drept, care i-au format convingerea, în sensul unei
anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă, concisă și fermă, să aibă
putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare
necorespunzătoare atrage casarea ei.
Distinct justificărilor expuse supra, instanța de recurs reține
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care statuează că,
întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le
poate ridica în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de
principiile doctrinale și de practicile diferite privind prezentarea și redactarea
sentințelor și hotărârilor în diferite state (Boldea împotriva României din 15
februarie 2007, paragraful 29; Van den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie
1994, paragraful 61), iar pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,
motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat cu adevărat
chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva României din
15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19 februarie
1997, paragraful 60).
La capitolul legalității hotărârilor instanței de judecată, jurisprudența
CtEDO în repetate rânduri a statuat necesitatea motivării hotărârilor
instanței, unde funcția unei decizii motivate este să demonstreze părților că
ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar posibilitatea de a
aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație corespunzătoare a
instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care anumite argumente
au fost acceptate sau respinse. CtEDO a menționat că, este motivată în mod
corespunzător o decizie care permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor
de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlandei).
10
În circumstanțele cauzei completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție evidențiază că instanța de apel pentru a admite pretenția cu privire la
repararea prejudiciului moral și material, întâi urma să determine întrunirea
condițiilor aplicabilității Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, să
determine cuantum prejudiciului material, să dea apreciere probelor
prezentate în susținerea pretenției cu privire la repararea prejudiciului
material, să verifice dacă cheltuielile de judecată sunt probate, necesare,
rezonabile și dacă au fost real suportate de către Iurie Andoni în cadrul
urmării penale.
Astfel, completul de judecată ajunge la concluzia că Ministerul
Justiție și Procuratura Generală nu au fost auzite de instanța de apel, într-un
mod echitabil, cu respectarea garanțiilor prevăzute la articolul 6 din
Convenție, or, au susținut că, la caz, nu sunt întrunite condițiile de
aplicabilitatea Legii nr. 1545-XIII din 25 februarie 1998, în ceia ce privește
prejudiciul material, că cuantumul prejudiciul moral este exagerat, că
pretenția lui Iurie Andoni privind repararea prejudiciului material nu este
probată, avocatul Serghei Mocanu nu a prezentat descifrarea pe ore a lucrului
acestuia, care a intervenit abia după scoaterea lui Iurie Andoni de sub
urmărire penală, iar instanța de apel nu a argumentat în niciun fel acest
aspect.
Totodată, instanța de recurs evidențiază că Curtea Europeana a
Drepturilor Omului a reținut constant în jurisprudența sa că dreptul la un
proces echitabil, garantat de art. 6 paragraful 1 din Convenție, nu poate trece
drept efectiv decât daca cererile și observațiile părților sunt în mod real
ascultate, adică în mod real și concret examinate de către instanța sesizata.
Altfel spus, art. 6 din CEDO, implică în special în sarcina instanței, obligația
de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor de proba, al argumentelor
și elementelor de proba ale părților.
În concluzie și în sensul art. 6 alin. (1) al Convenției, instanța de
recurs ține să menționeze că instanțele de judecată, trebuie, să indice cu
suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în
vedere caracterul determinant al concluziilor sale să precizeze noțiunile, ce
implică o apreciere a faptelor supuse examinării. De asemenea, noțiunea de
proces echitabil impune ca instanța de judecată să nu-și motiveze doar sumar
hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale care-i sunt supuse
aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu concluziile uneia
dintre părți.
Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie prematură, dictată
de neelucidarea tuturor circumstanțelor pertinente speței, iar lichidarea
acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,
completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează
necesitatea admiterii recursurilor depuse de către Serghei Mocanu în
interesele lui Iurie Andoni, de Ministerul Justiției și Procuratura Generală și
11
casării deciziei din 14 noiembrie 2022 Curții de Apel Comrat cu restituirea
cauzei spre rejudecare în Curtea de Apel Comrat.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, art. 445, alin. (1),
lit. c) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursurile depuse de către Serghei Mocanu în interesele lui
Iurie Andoni, de Ministerul Justiției și Procuratura Generală.
Casează integral decizia din 14 noiembrie 2022 Curții de Apel Comrat,
adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă
de către Iurie Andoni împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu
Procuratura Generală, cu privire la încasarea prejudiciului material și moral
cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii
și ale instanțelor judecătorești precum și compensarea cheltuielilor de
judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
12