3d-63/24 — contestarea actului administrativ

3d-63/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la respingerea cererii depuse de Lidia Oprea privind

suspendarea executării punctului 1, anexa 1, nr. 25 din hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 253/17 din 7 mai 2024,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Lidia Oprea împotriva Consiliului Superior al

Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ,

(Dosarul nr. 3d-63/24

NR. PIGD 2-24087075-01-3d-06082024)

Lipsa temeiurilor de suspendare a executării actului administrativ individual

contestat.

2 decembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând, fără citarea participanților la proces, cererea Lidiei

Oprea cu privire la suspendarea executării punctului 1, anexa 1, nr. 25

din hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 253/17 din 7 mai

2024, până la examinarea cauzei în fond,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Diana Stănilă, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

acțiune împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, prin care a solicitat

(f.d. 1-9):

− Admiterea cererii de chemare în judecată;

− Anularea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 253/17 din

7 mai 2024, în partea pct. 1, anexa 1, nr. 25 privind excluderea din

Registru participanților la concurs pentru suplinirea funcțiilor vacante

de judecător a candidatei Lidia Oprea.

− Suspendarea executării hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 253/17 din 7 mai 2024, în partea pct. 1, anexa 1, nr. 25 privind

excluderea din Registru participanților la concurs pentru suplinirea

funcțiilor vacante de judecător a candidatului Lidia Oprea, până la

examinarea cauzei în fond;

− Încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor de judecată.

contestat, reclamanta a invocat prevederile art. 214 din Codul administrativ.

(2) lit. a) și b) din Codul administrativ, în circumstanțele prezentei spețe,

având în vedere practica anterioară a Consiliului Superior al Magistraturii cu

privire la același obiect și același subiect, aplicarea legii în situații juridice

similare, precum și motivarea actului contestat în sensul sancționării

reclamantei prin excluderea din registru, în lipsa unor prevederi legale

exprese (pct. 5.6 din actul contestat, (§26, §27)), se constată existența unor

suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ

contestat. Aceste suspiciuni sunt confirmate, indirect, chiar de autoritatea

emitentă.

fost plasată, cauzată de practicile administrative arbitrare și inconsecvente

ale Consiliului Superior al Magistraturii în materia carierei judecătorilor, îi

privează pe aceasta de oportunitatea de a participa la concursurile pentru

1

accederea în funcția de judecător, organizate pentru funcțiile vacante de

interes personal. În lipsa dispunerii suspendării executării actului

administrativ, prejudiciul cauzat drepturilor și intereselor reclamantei va fi

unul ireparabil, în raport cu o eventuală soluție judiciară de anulare parțială

a actului administrativ contestat. Repetarea concursurilor pentru anumite

funcții vacante nu poate fi solicitată de reclamantă ca un remediu adecvat

pentru dreptul încălcat prin emiterea actului contestat.

pentru a asigura eficiența soluției judiciare, astfel încât să se permită

restabilirea drepturilor reclamantei la situația existentă anterior emiterii

actului administrativ contestat.

expediat în adresa Consiliului Superior al Magistraturii copia cererii de

chemare în judecată depusă de Lidia Oprea, împreună cu înscrisurile anexate

(f.d. 47-49).

Magistraturii a solicitat respingerea cererii depuse de Lidia Oprea privind

suspendarea executării punctului 1, anexa 1, nr. 25 din hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 253/17 din 7 mai 2024 (f.d. 52-57).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată

de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios

administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea

executării actului administrativ individual până la înaintarea acțiunii în contencios

administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a refuzat

suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit la art.172

alin.(3).

Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ

individual din motivele prevăzute la art.172 alin.(2).

Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot

depune o declarație pe propria răspundere.

Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului

administrativ individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea

participanților la proces. Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile

pentru audiere în privința temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art.177 alin. (2)

din Codul de procedură civilă nu se aplică.”

„Motivele suspendării sânt:

a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului

administrativ individual defavorabil;

b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin

executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.”

2

MOTIVAREA INSTANȚEI

actele cauzei se atestă că, obiectul acțiunii este hotărârea Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 253/17 din 7 mai 2024 „Cu privire la

actualizarea Registrului participanților la concursul pentru suplinirea

funcțiilor vacante de judecător, președinte sau vicepreședinte al instanței

judecătorești”, prin care s-au exclus din Registrul participanților la concursul

pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, de președinte sau de

vicepreședinte al instanței judecătorești candidații la funcțiile vacante de

judecător, Secțiunea I, conform listei din Anexa nr. 1 la prezenta hotărâre.

cum este reglementată de art. 214 din Codul administrativ, constituie un

pilon fundamental al mecanismului de protecție a legalității. În spiritul

echității și al justiției, legiuitorul a instituit această măsură ca o garanție

esențială menită să protejeze drepturile și interesele legitime ale cetățenilor

și entităților juridice împotriva posibilelor abuzuri sau erori administrative.

Această dispoziție reflectă angajamentul de a asigura un echilibru între

exercitarea autorității administrative și respectarea drepturilor fundamentale.

întrerupă efectele juridice ale unui act administrativ contestat, până la

clarificarea legalității acestuia de către instanța competentă. Această măsură

se aplică în situații de excepție și în limite bine definite, având ca scop

prevenirea prejudiciilor iminente și ireparabile care ar putea rezulta din

aplicarea actului administrativ, înainte de soluționarea definitivă a litigiului.

Astfel, suspendarea acționează ca un instrument de protecție provizorie,

asigurând integritatea drepturilor și intereselor părților până la o soluție

judiciară finală.

implicate împotriva unor posibile consecințe negative, dar contribuie și la

consolidarea încrederii publicului în sistemul de justiție și în administrația

publică. Prin aplicarea sa, se evidențiază un angajament ferm față de

respectarea principiilor legalității și echității, demonstrând că statul este

dedicat protejării drepturilor și intereselor legitime ale cetățenilor și ale

entităților juridice, chiar și în fața unor posibile abuzuri sau erori

administrative.

nr. (89) 8 din 13 septembrie 1989 privind protecția provizorie acordată de

instanță în materie administrativă, în situația în care o instanță este sesizată

cu o contestație împotriva unui act administrativ, iar decizia finală nu a fost

încă pronunțată, solicitantul are dreptul să ceară aceleiași instanțe sau unei

alte instanțe competente luarea unor măsuri de protecție provizorie împotriva

respectivului act administrativ. În procesul decizional privind acordarea

protecției provizorii, instanța este obligată să ia în considerare toți factorii

3

relevanți, inclusiv riscul ca executarea actului administrativ să provoace

daune greu remediabile și existența unui caz prima facie care să pună sub

semnul întrebării valabilitatea actului administrativ contestat. Acest

principiu subliniază importanța asigurării unui echilibru între protecția

drepturilor individuale și interesul public, garantând o soluționare justă și

echitabilă.

protecție provizorie, dispuse de către instanța competentă, pot consta în

suspendarea executării actului administrativ, fie în întregime, fie parțial.

Acestea pot include restabilirea totală sau parțială a situației existente la

momentul adoptării actului administrativ sau a oricărei modificări ulterioare,

precum și impunerea asupra administrației a unor obligații corespunzătoare.

Este important de subliniat că măsurile de protecție provizorie nu pot, în

niciun fel, să prejudicieze decizia finală a instanței sesizate cu privire la

contestarea actului administrativ, asigurând astfel echilibrul dintre protecția

drepturilor individuale și respectarea principiilor de legalitate și justiție.

executării unui act administrativ individual defavorabil poate fi dispusă în

baza următoarelor motive: existența unor suspiciuni serioase și rezonabile

privind legalitatea actului administrativ individual defavorabil și existența

pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea

în continuare a actului administrativ individual defavorabil

judecată al Curții Supreme de Justiție deduce că instanța de judecată are

competența de a suspenda executarea unui act administrativ individual

defavorabil contestat atunci când sunt întrunite următoarele condiții:

a) Existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind

legalitatea actului administrativ individual defavorabil – această condiție

presupune identificarea unor aspecte care ridică îndoieli fundamentate cu

privire la conformitatea actului cu cadrul legal aplicabil;

b) Existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii

ireparabile prin executarea în continuare a actului administrativ

individual defavorabil – această cerință impune demonstrarea unui risc

concret de prejudicii care nu pot fi remediate, în cazul în care actul continuă

să producă efecte.

administrativ presupune constatarea temeiurilor prevăzute de lege, care

trebuie să fie invocate și demonstrate în mod corespunzător pentru a justifica

aplicarea acestei măsuri provizorii.

că suspendarea actului administrativ poate fi dispusă de instanța de judecată

doar în cazul în care sunt întrunite cumulativ ambele motive menționate

anterior. Această cerință rezultă din prevederile exprese ale legii, care

4

stipulează necesitatea îndeplinirii simultane a ambelor temeiuri pentru a

justifica aplicarea măsurii de suspendare.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că, în prezenta

cauză, niciunul dintre motivele de suspendare prevăzute de acest articol nu

este confirmat.

scopul prevăzut de lege pentru suspendarea executării actului administrativ

este de a oferi o protecție provizorie drepturilor și intereselor persoanei.

Aceasta se realizează prin aplicarea unor măsuri urgente, menite să prevină

apariția unor prejudicii iminente și ireparabile, ce ar putea rezulta din

continuarea executării actului administrativ individual defavorabil, în cazul

în care există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea acestuia.

determinarea existenței unor suspiciuni serioase și rezonabile privind

legalitatea actului administrativ individual defavorabil poate fi realizată

preventiv, fără a analiza fondul pretențiilor reclamantului, care urmează să

fie soluționate în cadrul dezbaterilor judiciare pe fond.

serioase și rezonabile privind legalitatea actului administrativ defavorabil –

Completul reține că noțiunea de ”suspiciuni rezonabile privind legalitatea

actului administrativ individual” se referă la circumstanțele de fapt care ar

putea convinge instanța de judecată că actul respectiv ar putea fi ilegal.

Totuși, ilegalitatea propriu-zisă a actului administrativ individual

defavorabil reprezintă o chestiune de fond, care poate fi verificată și stabilită

doar în cadrul examinării pe fond a cauzei.

administrativ individual constituie una dintre condițiile cumulative pentru

admiterea unei acțiuni în contestare.

actului administrativ individual defavorabil, se observă că ilegalitatea actului

are două dimensiuni: legalitatea procedurală (formală) și legalitatea

materială.

imediate a actului administrativ prin suspendarea acestuia, instanța nu poate

decide în mod discreționar sau arbitrar. Decizia de suspendare trebuie să se

bazeze strict pe probele administrate în cauză, care trebuie să ofere suficiente

indicii aparente pentru a răsturna prezumția de legalitate a actului. Această

analiză preliminară trebuie realizată fără a intra în examinarea pe fond a

conținutului actului administrativ contestat.

motivarea cererii de suspendare a executării punctului 1, anexa 1, nr. 25 din

Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 253/17 din 7 mai 2024,

intitulată „Cu privire la actualizarea Registrului participanților la concursul

5

pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător, președinte sau

vicepreședinte al instanței judecătorești”, Lidia Oprea a susținut că, în

absența dispunerii suspendării executării actului administrativ, prejudiciul

cauzat drepturilor și intereselor sale ar fi unul ireparabil. Reclamanta a

argumentat că, în cazul anulării parțiale a actului administrativ contestat,

repetarea concursurilor pentru anumite funcții vacante nu ar constitui un

remediu adecvat pentru repararea drepturilor sale încălcate prin emiterea

actului respectiv.

constată lipsa unor elemente care să genereze, în mod clar și fără a depăși

limitele fondului cauzei, suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea

actului administrativ defavorabil contestat de reclamantă. Aceste suspiciuni

pot fi clarificate doar printr-o examinare de fond a cererii privind anularea

actului administrativ în cauză. Argumentele reclamantei referitoare la

presupusele erori discreționare în emiterea actului contestat țin de fondul

cauzei.

Curții Supreme de Justiție subliniază că motivele prevăzute de art. 172

alin.(2) din Codul administrativ, care ar putea justifica suspendarea actului

administrativ contestat, nu sunt îndeplinite. Acest lucru se datorează faptului

că atât existența pagubei iminente, cât și legalitatea actului administrativ nu

se prezumă, ci trebuie dovedite de persoana lezată prin probe concludente și

pertinente. Totuși, la această etapă a procesului, din cererea înaintată nu reies

niciunul dintre temeiurile prevăzute în art. 172 alin. (2) din Codul

administrative.

suspendarea executării actului administrativ – existența unui pericol iminent

de producere a unor prejudicii ireparabile prin continuarea executării actului

administrativ individual defavorabil – Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție constată că reclamanta nu a prezentat nicio probă și nici

nu a invocat în cererea sa existența unui astfel de pericol iminent.

subliniază că noțiunea de prejudiciu ireparabil implică existența în conținutul

actului administrativ a unor dispoziții care, prin punerea lor în aplicare, ar

cauza reclamantului un prejudiciu dificil sau imposibil de remediat, chiar și

în eventualitatea anulării actului. Prevenirea unui astfel de prejudiciu

presupune evitarea unui prejudiciu material viitor și previzibil, care, ulterior

adoptării unei hotărâri judecătorești, nu ar mai putea fi remediat.

legalitate, veridicitate și autenticitate, ceea ce implică aplicarea principiului

executorialității de drept (executio ex officio). În virtutea acestui principiu,

actul administrativ este executoriu din oficiu și imediat, constituind în sine

un titlu executoriu, fără a necesita învestirea cu formulă executorie. Această

executorialitate se menține atât timp cât instanța de judecată nu intervine

6

pentru a suspenda executarea sau pentru a anula actul administrativ

respectiv.

prejudecare a fondului cauzei, instanța având doar posibilitatea de a efectua

o analiză sumară a aparenței dreptului, în prezenta speță, în limitele necesare

evaluării cererii de suspendare, nu au fost identificate, în mod obiectiv,

suspiciuni serioase și rezonabile privind ilegalitatea Hotărârii Consiliului

Superior al Magistraturii nr. 253/17 din 7 mai 2024, intitulată „Cu privire la

actualizarea Registrului participanților la concursul pentru suplinirea

funcțiilor vacante de judecător, președinte sau vicepreședinte al instanței

judecătorești”.

Oprea pentru susținerea solicitării de suspendare a actului administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a constatat că acestea

sunt neîntemeiate. În speță, cererea de suspendare a fost formulată fără a

detalia și justifica existența unui pericol iminent de producere a unor

prejudicii ireparabile prin executarea continuă a actului administrativ

individual defavorabil. Acest aspect nu a fost susținut și demonstrat într-un

mod suficient de obiectiv și convingător, sarcina probei revenind în mod

direct reclamantei.

concursurilor pentru funcțiile vacante de judecător, nu poate fi considerat de

instanță drept o justificare a caracterului ireparabil al prejudiciului invocat.

menționate anterior, instanța de contencios administrativ apreciază

argumentele invocate de către Lidia Oprea ca neîntemeiate.

din Codul administrativ

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Respinge cererea depusă de Lidia Oprea privind suspendarea executării

punctului 1, anexa 1, nr. 25 din hotărârea Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 253/17 din 7 mai anul 2024, ca neîntemeiată.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

7