3d-108/24 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- suspendarea actului judecatoresc
3d-108/24 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii lui Victor Olărescu privind suspendarea
executării hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 641/38 din
07 noiembrie 2024 „Cu privire la contestația împotriva hotărârii nr. 11/9 din 27
octombrie 2023 a Colegiului disciplinar, emisă în privința acțiunilor
judecătorului Victor Olărescu de la Judecătoria Hîncești,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Victor Olărescu împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii cu privire la contestarea actului administrativ,
(Dosarul nr. 3d-108/24
PIGD 2-24139693-46851-01-3d-06122024-1)
Lipsa temeiurilor de suspendare a executării actului administrativ individual
contestat.
29 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, fără citarea participanților la proces, cererea lui Victor
Olărescu privind suspendarea executării hotărârii Plenului Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 641/38 din 07 noiembrie 2024 „Cu privire la
contestația împotriva hotărârii nr. 11/9 din 27 octombrie 2023 a Colegiului
disciplinar, emisă în privința acțiunilor judecătorului Victor Olărescu de
la Judecătoria Hîncești, până la examinarea cauzei în fond
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 06 decembrie 2025, Victor Olărescu a depus la Curtea Supremă de
Justiție cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului Superior al
Magistraturii, prin care a solicitat:
− Admiterea cererii.
− Anularea hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr.
641/38 din 07 noiembrie 2023 cu privire la contestația împotriva
hotărârii nr. 11/9 din 27 octombrie 2023 a Colegiului disciplinar,
emisă în privința acțiunilor judecătorului Victor Olărescu de la
Judecătoria Hîncești.
− Respingerea contestației depusă de inspectorul judecător Mariana
Martalog împotriva hotărârii Colegiului disciplinar nr. 11/9 din 27
octombrie 2023, emisă în privința acțiunilor judecătorului Victor
Olărescu, ca fiind neîntemeiată cu menținerea hotărârii nr. 11/9 din
27 octombrie 2023 a Colegiului disciplinar, emisă în privința
acțiunilor judecătorului Victor Olărescu de la Judecătoria Hîncești,
prin care a fost încetată procedura disciplinară inițiată în privința
acestuia.
− Suspendarea executării hotărârii Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 641/38 din 07 noiembrie 2024 „Cu privire la
contestația împotriva hotărârii nr. 11/9 din 27 octombrie 2023 a
Colegiului disciplinar, emisă în privința acțiunilor judecătorului
Victor Olărescu de la Judecătoria Hîncești, până la examinarea cauzei
în fond.
În susținerea cererii de suspendare a executării actului administrativ
contestat, reclamantul a invocat prevederile art. 214 din Codul administrative.
Reclamantul a susținut că instanța urmează să constate existența unor
împrejurări categorice și indiscutabile cu putere de a genera îndoieli temeinice
asupra legalității actului administrativ. La această etapă, instanța nu decide și
1
nu constată ilegalitate actului, ci doar faptul că există dubii serioase de a
suspecta ilegalitatea acestuia.
Cu referire la speța examinată, se reține ferm că există argumente care
trezesc îndoieli temeinice asupra legalității actului administrativ contestat.
Astfel, reclamantul pledează pentru suspendarea executării actului
administrativ, care trebuie considerată ca fiind în realitate un eficient
instrument procedural aflat la îndemâna instanței de judecată pentru a asigura
respectarea principiului legalității, fiind echitabil ca atâta timp cât autoritatea
publică sau judecătorul se află în proces de evaluare, acestea să nu-și producă
efecte asupra celor vizați. Pentru a preîntâmpina cauzarea prejudiciilor
materiale și morale aduse reclamantului, este oportun și justificat suspendarea
actului administrativ contestat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 214 alin. (1), (2), (3) din Codul administrativ:
(1) Suspendarea executării actului administrativ individual contestat poate fi solicitată
de către reclamant instanței de judecată care examinează acțiunea de contencios
administrativ. Reclamantul poate solicita instanței de judecată competente suspendarea
executării actului administrativ individual până la înaintarea acțiunii în contencios
administrativ dacă autoritatea publica învestită cu soluționarea cererii prealabile a refuzat
suspendarea sau nu a soluționat cererea de suspendare în termenul stabilit la art. 172 alin.
(3).
(2) Instanța de judecată poate dispune suspendarea executării actului administrativ
individual din motivele prevăzute la art. 172 alin. (2).
(3) Pentru probarea faptelor, participanții, în locul prezentării probelor obișnuite, pot
depune o declarație pe propria răspundere.
4) Instanța de judecată decide cu privire la suspendarea executării actului administrativ
individual printr-o încheiere susceptibilă de recurs, fără citarea participanților la proces.
Dacă consideră necesar, instanța de judecată citează părțile pentru audiere în privința
temeiniciei cererii de suspendare. Prevederile art. 177 alin. (2) din Codul de procedură
civilă nu se aplică.”
Art. 172 din Codul administrativ:
„(1) Dacă un act administrativ individual defavorabil este contestat cu cerere prealabilă,
autoritatea publică, din oficiu sau la cererea persoanei afectate, poate suspenda executarea
lui până la finalizarea procedurii prealabile.
(2) Motivele suspendării sunt:
a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil;
b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile prin
executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.
MOTIVAREA COMPLETULUI DE JUDECATĂ
Din actele cauzei se atestă că, obiectul acțiunii este hotărârea Consiliului
Superior al Magistraturii nr. 641/38 din 07 noiembrie 2024 cu privire la
contestația împotriva hotărârii nr. 11/9 din 27 octombrie 2023 a Colegiului
disciplinar, emisă în privința acțiunilor judecătorului Victor Olărescu de la
Judecătoria Hîncești, prin care s-a admis parțial contestația depusă de
2
inspector-judecător Mariana Martalog împotriva hotărârii nr. 11/9 din 27
octombrie 2023 a Colegiului disciplinar, emisă în privința acțiunilor
judecătorului Victor Olărescu de la Judecătoria Hîncești. S-a anulat hotărârea
nr. 11/9 din 27 octombrie 2023 a Colegiului disciplinar, emisă în privința
acțiunilor judecătorului Victor Olărescu de la Judecătoria Hîncești, prin care s-
a încetat procedura disciplinară. S-a adoptat o nouă hotărâre, prin care s-a
constatat abaterile disciplinare prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. g) și i) din Legea
cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor comise de judecătorul
Victor Olărescu de la Judecătoria Hîncești, expuse în raportul Inspecției
judiciare nr. 390s-500p/m din 06 iulie 2023 și s-a aplicat sancțiunea disciplinară
sub formă de „eliberare din funcția de judecător” cu consecințele prevăzute de
lege.
Este esențial că, în primul rând, suspendarea actelor administrative, așa
cum este consacrată de prevederile art. 214 din Codul administrativ, reprezintă
un pilon fundamental în arhitectura protecției legalității. În spiritul echității și
al justiției, legiuitorul a instituit această măsură ca o garanție esențială pentru
protejarea drepturilor și intereselor cetățenilor și ale entităților juridice, în fața
potențialelor abuzuri sau erori administrative.
Suspendarea, prin natura sa, constituie o intervenție temporară menită să
întrerupă efectele juridice produse de un act juridic contestat, până la
clarificarea legalității acestuia. Ea se aplică în situații de excepție și limite,
având scopul de a preveni prejudicii iminente și ireparabile care ar putea
decurge din aplicarea unui act administrativ, până când instanța competentă va
pronunța o decizie definitivă asupra legalității acestuia.
Astfel, acest mecanism juridic nu doar că protejează părțile implicate de
eventuale consecințe nefaste, dar și întărește încrederea publicului în justiție și
în administrația publică, demonstrând un angajament ferm față de principiile
legalității și echității.
Potrivit Recomandării Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei nr.
(89) 8 din 13 septembrie 1989 privind protecția provizorie acordată de instanță
pe probleme administrative, atunci când o instanță este sesizată cu o contestație
referitoare la un act administrativ, iar instanța nu a pronunțat încă o decizie,
solicitantul poate cere aceleiași instanțe sau unei alte instanțe competente să ia
măsuri de protecție provizorie împotriva actului administrativ, că în decizia
privind acordarea protecției provizorii solicitantului, instanța trebuie să ia în
considerare toți factorii relevanți, inclusiv faptul că în cazul în care executarea
actului administrativ este susceptibilă de a provoca daune și că acestea ar putea
fi remediate cu dificultate și dacă există un caz prima-facie împotriva
valabilității actului.
Din conținutul Recomandării abordate se desprinde că măsurile de
protecție provizorie dispuse de către instanța competentă pot lua forma de
suspendare a executării actului administrativ, în întregime sau parțial, prin care
se dispune în totalitate sau parțial restabilirea situației care a existat la
momentul adoptării actului administrativ sau la orice modificare ulterioară și
3
de impunere asupra administrației a oricărei obligații corespunzătoare, iar
măsurile de protecție provizorie nu pot aduce în nici un fel atingere deciziei
care urmează să fie luată de către instanța sesizată cu privire la contestarea
actului administrativ.
Din analiza prevederilor art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, se
deduce că instanța de judecată este îndreptățită să suspende executarea actului
administrativ individual defavorabil contestat în cazul întrunirii următoarelor
condiții:
a) existența unor suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului
administrativ individual defavorabil;
b) existența pericolului iminent de producere a unor prejudicii ireparabile
prin executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil.
În acest sens, instanța reține că, la dispunerea suspendării actului
administrativ, urmează a fi constatate existența acelor temeiuri necesare a fi
întrunite, invocate prin lege.
Astfel, se menționează că, suspendarea actului administrativ poate fi
dispusă de către instanța de judecată doar în cazul în care se constată ambele
motive menționate supra, or, este necesară întrunirea cumulativa a ambelor
temeiuri, având în vedere că legiuitorul a prevăzut expres acest fapt în norma
legală.
Prin prisma art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, instanța reține că
în prezenta cauză nu-și găsește confirmare nici unul din motivele de suspendare
prevăzute de prezentul articol.
Instanța reiterează, că scopul instituit de lege a operațiunii de suspendare
a executării actului administrativ constă în oferirea unei protecții provizorii
drepturilor și intereselor persoanei prin aplicarea unor măsuri de urgență menite
să preîntâmpine survenirea iminentă a unor prejudicii ireparabile prin
executarea în continuare a actului administrativ individual defavorabil, în
privința căruia există suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea
acestuia.
Totodată, determinarea suspiciunilor serioase și rezonabile privind
legalitatea actului administrativ individual defavorabil poate fi realizată
preventiv, fără a atinge fondul pretențiilor reclamantului, ce urmează a fi
soluționate doar la examinarea în fond a pretențiilor corespunzătoare.
Cu referire la primul temei prevăzut de legislator – existența unor
suspiciuni serioase și rezonabile privind legalitatea actului defavorabil,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin noțiunea de
suspiciuni rezonabile privind legalitatea actului administrativ individual, se
înțeleg acele circumstanțe de fapt, care ar convinge judecătorul că, actul
administrativ individual ar fi ilegal, deoarece ilegalitatea propriu zisă a actului
administrativ individual defavorabil, este un element de fond și se verifică doar
în cadrul dezbaterilor judiciare.
Acest raționament, se desprinde din faptul că, ilegalitatea actului
administrativ individual, este una din condițiile cumulative de admitere a
4
acțiunii în contestare.
În privința acestei condiții de suspendare a executării actului
administrativ individual defavorabil, rezultă că ilegalitatea actului
administrativ individual, vizează două dimensiuni ale legalității, opusul
ilegalității fiind legalitatea procedurală (formală) și legalitatea materială.
Totodată, pentru a înlătura chiar și temporar regula executării imediate a actului
administrativ, prin suspendarea acestuia, instanța nu poate aprecia discreționar,
arbitrar, necesitatea unei asemenea măsuri, ci doar prin raportare la probele
administrate în cauză care trebuie să ofere suficiente indicii aparente de
răsturnare a prezumției de legalitate, fără a analiza pe fond conținutul actului
administrativ.
Instanța reține că, în motivarea solicitării de suspendare a executării
hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 641/38 din 07
noiembrie 2024 „Cu privire la contestația împotriva hotărârii nr. 11/9 din 27
octombrie 2023 a Colegiului disciplinar, emisă în privința acțiunilor
judecătorului Victor Olărescu de la Judecătoria Hîncești, Victor Olărescu a
indicat existența unui pericol iminent de producere a unor prejudicii ireparabile
prin executarea actului administrativ individual defavorabil.
Sub acest aspect, instanța constată inexistența unor elemente ce ar
institui evident și fără depășirea limitelor fondului cauzei suspiciuni serioase și
rezonabile privind ilegalitatea actului administrativ defavorabil, pe care
reclamantul l-a contestat. Or, clarificarea acestor suspiciuni ar putea fi realizată
doar în urma unei analize în fond a pretențiilor privind anularea actului
administrativ supus contestării. Argumentele reclamantului cu privire la erorile
discreționare la emiterea actelor contestate, se referă la fondul cauzei.
Subsecvent celor punctate supra, instanța precizează faptul că motivele
indicate în art. 172 alin. (2) din Codul administrativ, care ar justifica
suspendarea actului administrativ contestat, nu sunt îndeplinite, întrucât paguba
iminentă, precum și legalitatea actului administrativ nu se prezumă, ci trebuie
dovedite de persoana lezată, prin probe concludente și pertinente. Or, din
cererea înaintată nu sunt identificate, la această fază a procesului niciunul din
temeiurile indicate în art. 172 alin. (2) din Codul administrativ.
Cu referire la doilea temei prevăzut de legiuitorul în vederea
suspendării executării actului administrativ – existența pericolului iminent de
producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului
administrativ individual defavorabil, instanța reține că, reclamantul nu a
prezentat careva probe și nici nu a invocat în cererea sa existența pericolului
iminent de producere a unor prejudicii ireparabile.
Totodată, instanța reține că prejudiciu ireparabil presupune existența în
cuprinsul actului vizat a unor dispoziții care, prin aducerea la îndeplinire i-ar
produce reclamantului un prejudiciu greu sau imposibil de înlăturat în ipoteza
anulării actului. Or, prevenirea unui prejudiciu ireparabil presupune evitarea
unui prejudiciu material viitor și previzibil, care ulterior, după adoptarea
hotărârii, nu ar putea fi înlăturat.
5
Mai mult, fiecare act administrativ se bucură de prezumția de legalitate,
de prezumția de veridicitate și prezumția de autenticitate, de unde decurge
principiul că actul administrativ este executoriu din oficiu (executio ex officio)
și imediat, el fiind însuși titlu executoriu, fără a mai fi nevoie de învestirea lui
cu formulă executorie, atât timp cât judecătorul nu a intervenit pentru a paraliza
executarea sau pentru a-l anula.
Având în vedere că, examinarea cererii de suspendare nu presupune
prejudecarea fondului cauzei, instanța având numai posibilitatea de a efectua o
cercetare sumară a aparenței dreptului, în prezenta speță în limitele necesare
examinării cererii de suspendare, nu s-au constatat obiectiv suspiciuni serioase
și rezonabile privind ilegalitatea hotărârii Plenului Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 641/38 din 07 noiembrie 2024 „Cu privire la contestația
împotriva hotărârii nr. 11/9 din 27 octombrie 2023 a Colegiului disciplinar,
emisă în privința acțiunilor judecătorului Victor Olărescu de la Judecătoria
Hîncești.
Prin urmare, analizând actele cauzei în coraport cu argumentele lui
Victor Olărescu, invocate în vederea susținerii solicitării sale privind
dispunerea suspendării actului administrativ, instanța concluzionează asupra
netemeiniciei acestora, or, în speță, în mod prioritar solicitarea de suspendare a
fost formulată fără a fi detaliată și argumentată existența pericolului iminent de
producere a unor prejudicii ireparabile prin executarea în continuare a actului
administrativ individual defavorabil. Or, acest element nu a fost argumentat și
nici probat în regim suficient de obiectiv și convingător, deși sarcina probațiunii
în acest sens revine nemijlocit reclamantului.
Astfel, raportând circumstanțele de fapt ale pricinii la prevederile legale
enunțate mai sus, instanța de contencios administrativ apreciază argumentele
invocate de către Victor Olărescu ca neîntemeiate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 172 alin. (2), art. 214 și art.
230 din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea lui Victor Olărescu cu privire la suspendarea executării
hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 641/38 din 07
noiembrie 2024 „Cu privire la contestația împotriva hotărârii nr. 11/9 din 27
octombrie 2023 a Colegiului disciplinar, emisă în privința acțiunilor
judecătorului Victor Olărescu de la Judecătoria Hîncești, până la examinarea
cauzei în fond, ca neîntemeiată.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6