2ra-1221/23 — revendicarea porțiunii de teren

2ra-1221/23 — revendicarea porțiunii de teren (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Eugenia Muntean,

reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Eugenia Muntean împotriva lui Simion Țerna cu privire la revendicarea

porțiunii de teren și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1221/23

NR. PIGD 2-17113680-01-2ra-30082023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Invocarea declarativă a prevederilor art. 432 alin.(2) lit. c) din Codul de

procedură civilă, la caz nu constituie temei de admisibilitate a recursului.

Judecătoria Orhei, sediul Central, jud. St. Lazari,

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere,

27 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Eugenia Muntean, reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Malanciuc,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată împotriva lui Simion Țerna, solicitând revendicarea porțiunii de

teren cu suprafața de 172 mp și încasarea cheltuielilor de judecată.

de proprietate asupra cotei-părți din proprietatea comună nr. 6981 din 15

iulie 2016, înregistrat la Oficiul cadastral teritorial la aceeași dată, a devenit

proprietara a ½ cotă-parte din bunurile imobile cu numere cadastrale: xxxxx,

xxxxx și xxxxx, amplasate în intravilanul sat. Mitoc, raionul Orhei, iar a

celeilalte cote-părți, în temeiul certificatului de moștenitor nr. 6984 din 15

iulie 2016.

depistat că pârâtul i-a acaparat în mod arbitrar 172 metri. Drept urmare, s-a

adresat către Primăria sat. Mitoc cu cerere privind stabilirea hotarelor, însă

s-a eschivat. La cererile depuse către Primăria sat. Mitoc, prin răspunsul nr.

397 din 02 octombrie 2017, i s-a comunicat că la perfectarea titlurilor de

proprietate s-a comis o eroare. Despre acapararea terenului de către pârât, a

aflat în toamna anului 2015, când specialistul în domeniul funciar al

primăriei locale a efectuat măsurările și i-a comunicat faptul dat. Din această

perioadă a început să se adreseze diferitor instanțe, însă fără rezultat.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, s-a respins ca neîntemeiată excepția de tardivitate depusă de Simion

Țerna.

Central, în temeiul art. 261 lit.h), art.263 din Codul de procedură civilă, s-a

admis cererea reprezentantului pârâtului, avocatul Veaceslav Domenco s-a

suspendat procesul în prezenta cauză civilă până la soluționarea definitivă a

cauzei civile la cererea de chemare în judecată depusă de Simion Țerna

împotriva Primăriei satului Mitoc, intervenienți accesorii Eugenia Muntean

și Oficiul cadastral teritorial Orhei cu privire la constatarea faptului că la

înregistrarea masivă în anul 2000 au fost determinate corect hotarele

terenurilor, obligarea pârâtului să stabilească în natură hotarele terenurilor și

1

obligarea Oficiului cadastral teritorial Orhei să actualizeze planul cadastral

al acestora.

Central, în temeiul art.264 din Codul de procedură civilă, s-a reluat procesul

în prezenta cauză.

din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, s-au conexat

cauzele civile la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Muntean

împotriva lui Simion Țerna și la cererea de chemare în judecată depusă

Simion Țerna împotriva Primăriei satului Mitoc.

Central, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Eugenia Muntean împotriva lui Simion Țerna cu privire la revendicarea

bunului și compensarea cheltuielilor de judecată. S-a admis cererea de

chemare în judecată depusă Simion Țerna și s-a obligat I.P. „Agenția Servicii

Publice”, Serviciul cadastral teritorial Orhei să actualizeze planurile

geometrice/cadastrale a terenurilor menționate ce aparțin lui Simion Țerna și

Eugeniei Muntean, prin corectarea erorilor conform actului de constatare din

25 octombrie 2019.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 07 decembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul

Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe,

emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii sale și de respingere a

acțiunii lui Simion Țerna.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Eugenia Muntean și s-a casat hotărârea din 07 decembrie

2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, încheierea din 25 noiembrie 2020

a Judecătoriei Orhei, sediul Central, cu privire la conexarea cauzelor civile,

încheierea din 25 noiembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, de

reluare a procesului cu remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

contencios administrativ, în alt complet de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Central, în temeiul art.264 din Codul de procedură civilă, s-a reluat procesul

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Eugenia Muntean

împotriva lui Simion Țerna cu privire la revendicarea bunului.

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de către

2

Eugenia Muntean împotriva lui Simion Țerna cu privire la revendicarea

suprafeței de teren și compensarea cheltuielilor de judecată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Stăvilă, a declarat apel împotriva hotărârii din 08 iunie 2022 a Judecătoriei

Orhei, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanței, emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii de chemare în

judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea de apel depusă de Eugenia Muntean, reprezentată de avocatul Vasile

Stăvilă și s-a menținut hotărârea din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central.

temeinicia hotărârii primei instanțe prin prisma argumentelor invocate în

apel și, raportându-le la suportul probatoriu și prevederile legale aplicabile

la caz, a constatat că soluția primei instanțe este întemeiată.

alin.(2), art. 394 alin(1),(2) din Codul civil, art. 14, art. 15 alin. (1), art. 19

alin.(1), (2), (3), (5), (6), (7) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr.

1543/25 februarie 1998 (în vigoare la data stingerii situației juridice), art. 152

alin. (2)-(4) din Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543/25 februarie

1998, instanța de apel a subliniat că acțiunea proprietarului neposesor către

posesorul neproprietar (acțiunea în revindecare) este acțiunea prin care o

persoană care în justiție cere să i se recunoască dreptul de proprietate asupra

unui lucru de care a fost deposedată și este îndreptată spre restabilirea

dreptului de posesie ce-i aparține proprietarului și de care acesta a fost lipsit.

Proprietarului îi aparține dintotdeauna dreptul de posesiune asupra bunurilor

sale, dar el nu-și poate exercita împuternicirile, deoarece bunul se află în

posesiune altor persoane. Anume în virtutea acestei împuterniciri,

proprietarul are dreptul să înainteze acțiune în revindecare. Totodată, obiect

al revindecării pot fi numai bunurile individual determinate și care sunt în

natură la momentul înaintării acțiunii. Nu pot fi obiect al revendicării

bunurile determinate generic sau cele care au suferit schimbări esențiale.

reclamanta/apelanta Eugenia Muntean este proprietara bunului imobil cu

număr cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,2039 ha, iar intimatul/pârâtul este

proprietarul bunului imobil cu număr cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1547

ha.

în titlul cu număr cadastral xxxxx a fost indicată suprafața de 0,2039 ha

contrar faptului că în baza registrului cadastral din 14 martie 1992, familiei

3

Muntean i-au fost atribuite 0,30 ha, din care 0,09 ha teren pentru construcții

și 0,21 ha teren extravilan, iar în titlul cu număr cadastral xxxxx a fost

indicată suprafața de 0,1547 ha, contrar faptului că în baza aceluiași registru,

familiei Țerna i-au fost atribuite 0,10 ha teren pentru construcții și 0,20 ha

teren extravilan. Potrivit constatărilor organului cadastral, planurile

cadastrale ale terenurilor în litigiu au fost întocmite în cadrul înregistrării

masive, iar planul geometric întocmit în cadrul lucrărilor cadastrale

executate în vederea înregistrării primare masive a fost întocmit în lipsa

actului de stabilire a hotarelor sectorului de teren, adică fără coordonarea

acestuia cu proprietarii de terenuri adiacente.

suprafață de teren de 172 mp, iar gardul ce delimitează gospodăriile

familiilor Muntean și Țerna a fost construit anterior întocmirii dosarului

cadastral, în temeiul căruia au fost eliberate titlurile de autentificare a

dreptului deținătorului de teren.

impunea stabilirea hotarelor terenului la fața locului, fapt efectuat prin actul

de constatare pe teren din 25 octombrie 2019, potrivit căruia fiind efectuate

măsurările de racordare a punctelor de cotitură și stabilite hotarele, a fost

propusă schimbarea planului geometric, cu care reclamanta/apelanta

Eugenia Muntean nu a fost de acord. Prin urmare, fără a contesta de principiu

faptul că în cazul din speță reclamanta/apelanta Eugenia Muntean poate să

nu fie de acord cu hotarele terenului adiacent, acest drept poate fi realizat

prin alt mijloc de apărare și anume atacarea în instanța de contencios

administrativ a actului de stabilire a hotarelor sau cerere către instanță

privind determinarea hotarelor, situație ce nu s-a stabilit la caz.

geometrice a terenurilor cu stabilirea hotarului fix, prin marcarea hotarului

terenului la fața locului prin puncte de hotar, cu racordarea acestora la

punctele de reper sau la obiectele capitale din apropiere sau o hotărâre a

instanței de stabilire a hotarelor, nu sunt întrunite condițiile pentru înaintarea

unei acțiuni în revindecare, și anume pierderea de către Eugenia Muntean a

posesiunii asupra suprafeței de teren de 172 mp, determinarea individuală a

acestei suprafețe și aflarea acesteia în posesiunea ilegală a lui Simion Țerna.

În această ordine de idei, instanța de apel a respins ca declarative

argumentele apelantului invocate în susținerea deținerii dreptului de

proprietate asupra suprafeței de teren de 172 mp, or, circumstanțele care

conform legii, trebuie confirmate prin anumite mijloace probante nu pot fi

dovedite cu nici un fel de alte mijloace. Acestea fiind reținute, a conchis că

prima instanță corect a constatat netemeinicia pretențiilor Eugeniei Muntean

prin prisma faptului că problema urmează a fi soluționată pe calea

modificării planului cadastral sau pe calea stabilirii liniei de hotar.

4

referire la decizia din 16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, or,

inclusiv și potrivit constatărilor acesteia reținute în mod irevocabil se atestă

o incertitudine juridică privitoare la bunurile imobile nou formate cu

numerele cadastrale xxxxx și xxxxx.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Stăvilă, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 28 martie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii

primei instanțe și a deciziei instanței de apel, pronunțarea unei noi hotărâri

de admitere a cererii de chemare în judecată.

emiterii hotărârilor de către instanța de fond și instanța de apel, au fost

comise abateri atât de la norma de drept materială, cât și cea procesuală. Din

materialele cauzei, înscrisurile anexate, cât și faptele constatate în cadrul

examinării de judecată în instanța de fond, ultima a evitat să constate o

circumstanță importantă, ceea ce în opinia recurentei, a fost dovedit cu

certitudine în cadrul examinări în instanța de fond. Or instanța nu putea să

ajungă la concluzia redată în hotărârea sa, deoarece conform actului cu

privire la constatarea erorilor făcute în titlurile de proprietate, întocmit de

comisia Primăriei Mitoc, raionul Orhei, inclusiv primarul, la 19 iunie 2017,

s-a stabilit că „reieșind din cele expuse mai sus am constatat că este produsă

eroare de planuri cadastrale în titlurile destinate construcției caselor de locuit

ale lui Muntean Ion (Muntean Eugenia) și ale lui Țerna Simion, suprafața

totală a erorii este de 172 m.p.?”. Ca ulterior, reprezentanți ai aceleiași

Primării, prin actele de stabilire a hotarelor terenului din 25 octombrie 2019,

să constate viceversa. În contextul dat este evident faptul că urma să fie

numită o expertiză independentă de stabilire a hotarelor, ceea ce nu a

efectuat, din motiv că nu i s-a acordat o astfel de posibilitate.

depus o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Mitoc,

raionul Orhei, solicitînd constatarea faptului că în anul 2000 în cadrul

lucrărilor de înregistrare masivă, la etapa măsurărilor geodezice, nu au fost

determinate corect terenurile, obligarea Primăriei să stabilească în natură

hotarele terenurilor respective, cu întocmirea actului de stabilire a hotarelor,

cu indicarea hotărâre că constituie temei pentru Oficiul cadastral teritorial

Orhei de a actualiza planul cadastral al terenurilor în conformitate cu actul

de stabilire a hotarelor întocmit de Primăria Mitoc. Deși în cadrul ședinței

preliminare, judecătorul prime instanțe considerând că între cauza inițiată la

cererea lui Simion Terna din 26 decembrie 2018, care se afla în procedura

unui altui judecător din cadrul aceleiași instanțe și cauza inițiată la cererea

sa, este o legătură cauzală directă, a propus și a dispus suspendarea

examinării cauzei civile respective, până la finalizarea examinării cauzei

5

aflate în procedura altui judecător. La inițiativa aceluiași judecător, s-a

revenit peste două luni la examinarea cauzei, deși motivele pentru care

examinarea acesteia a fost suspendată, nu decăzuse. Ulterior, prin decizia din

16 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat cu

casarea integrală a hotărârii din 10 februarie 2022 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central și s-a emis o nouă hotărâre de respingere a cererii de chemare

în judecată depusă de Simion Țerna împotriva Primăriei satului Mitoc,

intervenienți accesorii Eugenia Muntean și Oficiul cadastral teritorial Orhei,

devenind definitivă și irevocabilă, deoarece Simion Țerna nu a contestat-o.

Astfel, prin respingerea acțiunii enunțate au apărut circumstanțe și mai

plauzibile pentru casarea hotărârii din 08 iunie 2022 a Judecătoriei Orhei,

sediul Central. Instanța de apel și-a motivat decizia sa din 28 martie 2023

prin aprecieri eronate și respectiv argumente neîntemeiate. Ultima a

menționat că „în temeiul normelor legale menționate supra, situația din speță

impune stabilirea hotarelor terenului la fața locului, fapt efectuat prin actul

de constatare pe teren din 28 octombrie 2019, potrivit căruia fiind efectuate

măsurările de racordare a punctelor de cotitură și stabilite hotarele, a fost

propusă schimbarea planului geometric, cu care apelanta/reclamante

Muntean Eugenia nu a fost de acord...”. Reieșind din această constatare nu

este clar de ce instanțele nu au luat în considerare faptul constatat prin actul

cu privire la constatarea erorilor în titlurile de proprietate, întocmit de

comisia Primăriei Mitoc, raionul Orhei la 19 iunie 2017, enunțat supra.

Măsurările de rigoare și actul întocmit la 28 octombrie 2019 s-a efectuat în

lipsa sa, neavând posibilitatea de a-1 contesta în modul prevăzut de lege.

intimatului copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexat la materialele dosarului (Vol.II,

f.d.58). Din adresa intimatului s-a restituit corespondența cu mențiunea

„nereclamat” (Vol.II, f.d.60-61).

cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

6

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Vasile Stăvilă, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246

din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

septembrie 2023):

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).”

septembrie 2023):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

7

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 28

martie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată către

participanții la proces la 05 iulie 2023, conform scrisorii de expediere

(Vol.II, f.d.43). Din textul recursului rezultă că partea recurentă a recepționat

decizia la 12 iulie 2023. Astfel, cererea de recurs depusă este în termen.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității

temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432

din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

prevederile art. 432 alin.(2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în redacția

în vigoare la data depunerii recursului, citate supra. Astfel, cu referire la

încălcarea normelor de drept material prin interpretarea eronată a legii, temei

de drept invocat de recurentă, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție nu a stabilit că normele aplicate ar fi fost extinsă dincolo de ipotezele

la care se aplică sau invers.

recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt,

în esență, similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror

instanța de apel s-a pronunțat.

nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu

și temeinicia în fapt.

că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de

8

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural

și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar

probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite

în art. 130 din Codul de procedură civilă.

jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.

85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p.

45).

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu

cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §

31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia că, recursul declarat de Eugenia Muntean,

reprezentată de avocatul Vasile Stăvilă, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1),

(2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul depus de Eugenia Muntean, reprezentată

de avocatul Vasile Stăvilă, împotriva deciziei din 28 martie 2023 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

9