3ra-18/24 — anularea refuzului si obligarea emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea refuzului si obligarea emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-18/24 — anularea refuzului si obligarea emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Societatea cu
Răspundere Limitată ”Rafael House”, reprezentată de avocatul Corceac
Sorin,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ”Rafael House”
împotriva Primarului comunei Grătiești cu privire la anularea refuzului și
obligarea emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare,
împotriva deciziei din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-18/24 )
NR. PIGD 2-19088632-01-3ra-04012024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: M. Gandrabur,
Instanța de apel : V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
27 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Societatea cu Răspundere Limitată ”Rafael House”, reprezentată de
avocatul Corceac Sorin,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 11 aprilie 2019, SRL ”Rafael House” a depus în instanța de
judecată cu acțiune în contencios administrativ împotriva Primarului com.
Grătiești privind contestarea refuzului și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil.
În motivare, a menționat că este proprietarul terenului cu nr. cadastral
XXX situat în mun. Chișinău, com. Grătiești, str. Prieteniei, XXX. La 17
ianuarie 2019, a depus cerere către Primarul com. Grătiești prin care a
solicitat eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea casei de
locuit multifamiliale pe terenul cu nr. cadastral XXX, regimul de înălțime
S+P+4E+M, fiind anexate actele prevăzute de lege.
Prin răspunsul nr. 65/19 din 6 februarie 2019, s-a refuzat în eliberarea
certificatului de urbanism pentru proiectare solicitat.
La 7 martie 2019, a depus cerere prealabilă prin care și-a exprimat
dezacordul cu poziția pârâtului și a insistat în eliberarea certificatului de
urbanism pentru proiectare.
Reclamantul consideră că, refuzurile pârâtului sunt neîntemeiate și
abuzive, deoarece contravin prevederilor art.2 din Legea nr.163 din
09.07.2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție,
specificând că, la cerere au fost anexate toate actele prevăzute de art.3 alin.
(1) din Legea enunțată, precum și cele solicitate suplimentar de către pârât.
Poziția exprimată prin răspunsurile oferite pe marginea cererilor de
eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare este neîntemeiată or,
imobilul în litigiu se află în subzona L2-4, iar faptul că autoritatea publică
locală nu dispune de Planul Urbanistic General nu poate fi imputată
reclamantului.
Reclamantul a susținut că, regimul de înălțime al casei multifamiliale
cât și amenajarea parcărilor, terenului de joacă urmează a fi concretizate prin
actele de proiectare, în certificatul de urbanism solicitat emitentul având
posibilitatea să notifice solicitantul cu condiția respectării cerințelor și
normativelor de proiectare și construcții în vigoare.
1
Cât privește argumentele ce vizează rețeaua de transport al gazelor
naturale, reliefează că, certificatul de urbanism poate fi eliberat cu
mențiunea/obligarea reclamantului să obțină acordul SRL ”Chișinău-Gaz”
pentru modificarea traseului rețelei de gaz și actelor necesare în acest sens
or, la momentul depunerii cererii de eliberare a certificatului de urbanism
pentru proiectare, solicitantul nu este obligat și nici nu are posibilitatea să
prezinte acte care urmează să fie în corelație cu proiectul, proiect care la
moment încă nu este finalizat și confirmat.
Precizează că, legea prevede o singură circumstanță de
refuz/suspendare a eliberării certificatului de urbanism – neprezentarea
actelor prevăzute de lege, circumstanță ce nu poate fi invocată solicitantului
reclamant, or, emitentul nu a constatat lipsa unui act prevăzut de lege și nici
nu a fost suspendată examinarea termenului de eliberare a actului, astfel
pârâtul fiind obligat să emită actul solicitat de reclamant.
Reclamantul a solicitat anularea refuzurilor emise de pârâtul Primarul
com. Grătiești nr.65/19 din 6 februarie 2019 și nr.184/19 din 29 martie 2019,
obligarea pârâtului de a emite certificatul de urbanism pentru proiectarea
casei de locuit multifamiliale pe terenul cu nr. cadastral XXX, cu regimul de
înălțime S+P+4E+M și compensarea cheltuielilor de judecată.
Prin încheierea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 17 iunie
2019, s-a respins ca neîntemeiată cererea Primarului com. Grătiești privind
excepția de tardivitate a acțiunii, examinată sub aspectul admisibilității.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 2 iulie 2019,
s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de SRL ”Rafael House”
împotriva Primarului com. Grătiești privind anularea refuzului și obligarea
emiterii certificatului de urbanism pentru proiectare.
Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 8 iulie 2019, în
interiorul termenului stabilit expres la art.232 alin.(1) Cod administrativ,
avocatul Frecăuțan Marina, acționând în interesele apelantei SRL ”Rafael
House” a declarat apel, iar la 4 octombrie 2019 a depus apel motivat, prin
care a solicitat casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri
de admitere integrală a acțiunii.
Prin decizia din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată ”Rafael House”
împotriva hotărârii din 2 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției sale instanța de apel a reținut că, între parametrii
conținuți în Planul Urbanistic de Detaliu elaborat la cererea beneficiarului
Mamaischi Nicolae și schița de proiect anexată la cererea SRL ”Rafael
House” de eliberare a certificatului de urbanism pentru proiectare, sunt
discrepanțe, aspecte ce generează incertitudine în privința obiectivului ce
urmează a fi proiectat și edificat pe terenul cu nr. cadastral XXX.
Instanța de apel a notat că, amplasarea blocului locativ cu regimul de
înălțime solicitat de către reclamanta - D+P+4E+M pe terenul cu nr.
cadastral XXX din mun. Chișinău, com. Grătiești, str. Prieteniei, XXX, a fost
2
condiționată de respectarea cerințelor și normativelor de proiectare și
construcție în vigoare, și astfel, s-a stabilit cu certitudine că, schița de proiect
prezentată pentru examinare și parametrii construcției planificate pentru
proiectare și construire, în raport cu procentul de ocupare a terenului nu
asigură întrunirea prescripțiilor obligatorii prevăzute de СНИП 2.07.01-89
Urbanism. Proiectarea și Construirea de așezări urbane și rurale.
Instanța a conchis că, pe terenul în litigiu este poziționat gazoductul
de presiune mică, iar pe toată lungimea terenului în cauză este amplasat
gazoductul de presiune medie, iar prin edificarea unui imobil cu regimul de
înălțime solicitat de către reclamant ar fi încălcate prevederile exprese și
imperative statuate în Legea nr.108 din 27.05.2016 privind gazele naturale,
Hotărârea Guvernului nr.552 din 12.07.2017 pentru aprobarea cerințelor
minime de securitate privind exploatarea sistemelor de distribuție a gazelor
combustibile naturale, Normele tehnice ale rețelelor de transport al gazelor
naturale, aprobate prin Hotărârea Agenției Naționale pentru Reglementare în
Energetică nr. 375 din 13.05.2010.
În circumstanțele date, instanța a reținut, temeinicia răspunsurilor
autorității locale pârâte și corespunzător, netemeinicia pretențiilor
reclamantei privind anularea acestora și obligarea pârâtului Primarul com.
Grătiești de a elibera certificatul de urbanism pentru proiectare a casei de
locuit cu regim de înălțime S+P+4E+M.
La 2 noiembrie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată ”Rafael
House”, reprezentată de avocatul Corceac Sorin a depus recurs împotriva
deciziei din 4 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu
pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii.
Prin cererea de recurs suplimentară depusă la 29 ianuarie 2024
recurentul a susținut că, hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel
sunt neîntemeiate. A notat că, argumentul referitor la faptul că în contextul
prescripțiilor/exigențelor indicate expres în avizul eliberat de Agenția de
Mediu, acordul populației limitrofe este obligatoriu, deoarece efectuarea
lucrărilor de construcție ar putea avea impact asupra mediului înconjurător,
în particular asupra drepturilor proprietarilor terenurilor învecinate, este
vădit contrar Legii.
Instanța de apel a confundat legislația în domeniul protecției mediului
înconjurător cu legislația privind autorizarea executării lucrărilor de
construcție.
Argumentele indicate se confirmă și prin aceea că norma nominalizată
a fost abrogată prin Legea nr. 3 din 06 februarie 2020, în vigoare 21 februarie
2020, respectiv nu exista la data pronunțării deciziei instanței de apel, astfel
încât nu mai putea fi aplicat la data emiterii deciziei contestate
Recurentul a susținut că, certificatul de urbanism pentru proiectare nu
oferă dreptul la efectuarea lucrărilor de construcție, ci doar stabilește
condițiile pentru proiectare și doar după respectarea acestor condiții de către
3
beneficiar poate fi eliberată autorizația de construire, astfel încât argumentele
invocate de autoritatea publică intimată, nu constituie temei de respingere a
solicitării recurentei. Respectiv, consideră constatările instanței de fond și a
instanței de apel eronate, reieșind din prevederile legale și circumstanțele de
fapt ale cauzei.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.
4
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la data de 27 decembrie 2023, prin intermediul
poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică
anexat la dosar (f.d.90).
Cererea de recurs nemotivată a fost depusă la data de 2 noiembrie
2023, iar recursul motivat la 29 ianuarie 2024. Astfel, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul este depus cu respectarea
prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile
Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate
oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care
nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Societatea cu Răspundere Limitată ”Rafael House”, reprezentată de avocatul
Corceac Sorin, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ”Rafael House”,
reprezentată de avocatul Corceac Sorin, conține obiecții de fapt și de drept
similare celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate
de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
5
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
6
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Societatea cu Răspundere
Limitată ”Rafael House”, reprezentată de avocatul Corceac Sorin.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
7