2ac-404/24 — cu privire la anularea ordinului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la anularea ordinului
- Temei legal
- Competenta judecătoriilor la examinarea actiunilor de contencios administrativ privind anularea actului administrativ individual
2ac-404/24 — cu privire la anularea ordinului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la examinarea conflictului negativ de competență ridicat de
către completul de contencios administrativ al Curții de Apel Chișinău,
în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de
către AP „Asociația Națională a Restauratelor și localurilor de Agrement din
Republica Moldova” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală și Cancelariei de Stat cu privire la anularea ordinului nr. 27 din
19 februarie 2024,
(Dosarul nr. 2ac-404/24
nr. PIGD 2-24058863-01-2cc-29102024)
Competența judecătoriilor la examinarea acțiunilor de contencios administrativ
privind anularea actului administrativ individual.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Negurița
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu
27 noiembrie 2024
Textul corespunde cu originalul
Examinând în lipsa părților conflictul negativ de competență
ridicat de către completul de contencios administrativ al Curții de Apel
Chișinău,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
În data de 31 mai 2024 AP „Asociația Națională a Restauratelor și
localurilor de Agrement din Republica Moldova” a depus acțiune în
contencios administrativ împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală și Cancelariei de Stat cu privire la anularea ordinului nr. 27 din
19 februarie 2023 cu privire la Protocolul privind rezultatele negocierii
Metodologiei privind stabilirea și repartizarea remunerației din comunicarea
publică în scop ambiental a operelor muzicale, a videogramelor, a
fonogramelor, datorate titularilor drepturilor de autor (autori de opere
muzicale) și titularilor drepturilor conexe (interpreți, producători de
fonograme și de videograme) de către unitățile de cazare și de alimentație
publică.
Prin încheierea din data de 29 iulie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Rîșcani s-a transmis pentru examinare instanței de judecată
competente - Curtea de Apel Chișinău, acțiunea înaintată de AP „Asociația
Națională a Restauratelor și localurilor de Agrement din Republica
Moldova” împotriva Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală cu
privire la anularea ordinului nr. 27 din 19 februarie 2024. (f.d.59)
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 10 octombrie 2024
a suspendat procesul la examinarea cauzei de contencios administrativ și a
sesizat Curtea Supremă de justiție pentru soluționarea conflictului de
competență apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de
Apel Chișinău. (f.d. 65-67)
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 5 din Codul administrativ prevede că:
„Activitatea administrativă reprezintă totalitatea actelor administrative individuale
și normative, a contractelor administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor
administrative realizate de autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se
organizează aplicarea legii și se aplică nemijlocit legea.”
1
Art. 7 din Codul administrativ stabilește că:
„Autoritate publică se consideră orice structură organizatorică sau organ
instituită/instituit prin lege sau printr-un alt act normativ, care acționează în regim de
putere publică în scopul realizării unui interes public.”
Art. 10. Alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„Actul administrativ individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul
dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea,
modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.”
Art. 11, alin. (1), alin. (2) din Codul administrativ reglementează
următoarele:
„Actele administrative individuale pot fi:
a) acte defavorabile – actele care impun destinatarilor lor obligații, sancțiuni, sarcini
sau afectează drepturile/interesele legitime ale persoanelor ori care resping, în tot sau în
parte, acordarea avantajului solicitat;
b) acte favorabile – actele care creează destinatarilor săi un beneficiu sau un avantaj
de orice fel.”
Art. 12 din Codul administrativ stabilește că:
„Un act administrativ normativ este actul juridic subordonat legii adoptat, aprobat
sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau legale, care nu se
supune controlului constituționalității și stabilește reguli de aplicare obligatorii pentru un
număr nedeterminat de situații identice.”
Art. 191. Alin. (1) și alin. (2) din Codul administrativ enunță că:
„Cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2) și (3), judecătoriile soluționează în fond
toate acțiunile în contencios administrativ.
Curțile de apel soluționează în primă instanță acțiunile în contencios administrativ
împotriva actelor administrative normative, care nu se supun controlului de
constituționalitate.”
Art. 197 din Codul administrativ prevede că:
„Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei
competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”
Art. 200, alin. (3) și alin. (4) din Codul administrativ reglementeaz
următoarele:
„Conflictul de competență dintre judecătoriile din jurisdicția diferitor curți de apel,
dintre o judecătorie și o curte de apel sau dintre două curți de apel se soluționează de către
Curtea Supremă de Justiție.
Conflictul de competență se soluționează fără citarea participanților la proces,
printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs.”
Art. 2 din Lege cu privire la actele normative nr. 100 din 22
decembrie 2017 statuează că:
„Act normativ – act juridic adoptat, aprobat sau emis de o autoritate publică, care
are caracter public, obligatoriu, general și impersonal și care stabilește, modifică ori
2
abrogă norme juridice care reglementează nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor
juridice și care sunt aplicabile unui număr nedeterminat de situații identice.”
Art. 4 din Lege cu privire la actele normative nr. 100 din 22
decembrie 2017 stabilește că:
„Actul normativ are caracter public, obligatoriu, general și impersonal. Prevederile
actului normativ sunt executorii, opozabile tuturor subiecților de drept și, în caz de
necesitate, sunt impuse prin forța de constrângere a statului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
prevederile art. 200, alin. (3) din Codul administrativ stabilește competența
Curții Supreme de Justiție de a examina conflictul negativ de competență
apărut între Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani și Curtea de Apel Chișinău.
Materialele cauzei atestă că obiectul prezentului litigiu îl constituie
anularea ordinului nr. 27 din 19 februarie 2023 cu privire la Protocolul
privind rezultatele negocierii Metodologiei privind stabilirea și repartizarea
remunerației din comunicarea publică în scop ambiental a operelor muzicale,
a videogramelor, a fonogramelor, datorate titularilor drepturilor de autor
(autori de opere muzicale) și titularilor drepturilor conexe (interpreți,
producători de fonograme și de videograme) de către unitățile de cazare și
de alimentație publică.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani prin încheierea din data de 29
iulie 2024 a transmis acțiunea depusă de către AP „Asociația Națională a
Restauratelor și localurilor de Agrement din Republica Moldova” pentru
examinare instanței de judecată competente Curtea de Apel Chișinău, or
ordinul contestat este un act administrativ normativ.
La rândul său Curtea de Apel Chișinău, prin încheierea din data de
10 octombrie 2024 a ridicat conflict negativ, menționând că ordinul care se
contestată este act administrativ individual.
Așadar, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție indică că,
caracterul normativ al actului administrativ derivă din întrunirea cumulativ
a următoarele condiții: este un act juridic subordonat legii, este un act probat
sau emis de o autoritate publică în baza prevederilor constituționale sau
legale, este un act care nu se supune controlului constituționalității, stabilește
reguli de aplicare obligatorii pentru un numere nelimitat de situații identice.
Astfel, se reține că actele administrative normative se delimitează de
cele individuale prin conținut, dar și prin calitatea subiecților, actul normativ
conține reglementări de principiu care se adresează unor persoane
nedeterminate, adică are o aplicabilitate generală.
Actul administrativ individual este acea categorie de acte, care
urmăresc stabilizarea unei situații juridice precise în raport cu un număr
relativ restrâns și determinat de subiecți de drept.
3
Prin urmare, actul administrativ individual nu prevede reglementări
de principiu și nu are o aplicabilitate generală, nu se adresează și nu produce
efecte opozabile tuturor, ci urmărește stabilizarea unei situații juridice
concrete în favoarea unui număr restrâns și bine definit de subiecți de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că,
cele două categorii de acte administrative trebuie diferențiate atât în funcție
de obiectul lor, cât și în raport de criteriul determinabilității persoanelor
cărora li se aplică.
Reieșind din circumstanțele enunțate, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție relevă că, obiectul prezentei acțiuni constituie anularea
ordinului nr. 27 din 19 februarie 2023 cu privire la Protocolul privind
rezultatele negocierii Metodologiei privind stabilirea și repartizarea
remunerației din comunicarea publică în scop ambiental a operelor muzicale,
a videogramelor, a fonogramelor, datorate titularilor drepturilor de autor
(autori de opere muzicale) și titularilor drepturilor conexe (interpreți,
producători de fonograme și de videograme) de către unitățile de cazare și
de alimentație publică.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că,
prin ordinul contestat s-a stabilit situația juridică concretă și anume stabilirea
și repartizarea remunerației din comunicarea publică în scop ambiental a
operelor muzicale, a videogramelor, a fonogramelor, la fel sunt bine
determinați subiecții de drept și anume titularii drepturilor de autor, titularii
drepturilor conexe, precum și, unitățile de cazare și de alimentație publică.
Prin urmare, ordinul nr. 27 din 19 februarie 2023 nu conține
reglementări de principiu, dar conține prevederi care se vor aplica unui
număr determinat de persoane și situații juridice și anume titularii drepturilor
de autor, titularii drepturilor conexe, precum și, unitățile de cazare și de
alimentație publică.
Pe cale de consecință, reieșind din limitele obiectului și temeiul
acțiunii AP „Asociația Națională a Restauratelor și localurilor de Agrement
din Republica Moldova”, raportat la textele legii enunțate instanța
competentă jurisdicțional de a examina acțiunea depusă de către AP
„Asociația Națională a Restauratelor și localurilor de Agrement din
Republica Moldova” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală cu privire la anularea ordinului nr. 27 din 19 februarie 2024 cu
privire la Protocolul privind rezultatele negocierii Metodologiei privind
stabilirea și repartizarea remunerației din comunicarea publică în scop
ambiental a operelor muzicale, a videogramelor, a fonogramelor, datorate
titularilor drepturilor de autor (autori de opere muzicale) și titularilor
drepturilor conexe (interpreți, producători de fonograme și de videograme)
de către unitățile de cazare și de alimentație publică este Judecătoria
Chișinău, sediul Rîșcani.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 191, art. 200, alin. (3) și
art. 230 din Codul administrativ,
4
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Se constată competența Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani pentru
examinarea cauzei de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă
de către AP „Asociația Națională a Restauratelor și localurilor de Agrement
din Republica Moldova” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală și Cancelariei de Stat cu privire la anularea ordinului nr. 27 din
19 februarie 2024.
Cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către
AP „Asociația Națională a Restauratelor și localurilor de Agrement din
Republica Moldova” împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală și Cancelariei de Stat cu privire la anularea ordinului nr. 27 din
19 februarie 2024, se remite spre examinare Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
5