2ac-408/24 — Anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și constatarea nesoluționării în termen legal a cererii

La 15 ianuarie 2018, Instituția Privată „Liceul de Limbi Moderne și Management” a depus acțiune în contencios administrativ, împotriva Primăriei mun. Chișinău, Consiliului mun. Chișinău și Direcției Generale Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, terț Agenția Proprietății Publice (f.d. 1-4), solicitând: 1) anularea deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/18-2 din 27 februarie 2014, în partea ce ține de atribuirea terenului adiacent cu suprafața de 0,12 ha aferent construcției Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management”, amplasată în mun. Chișinău, sect. Râșcani, cu nr. cadastral *****, domeniului public. 2) a recunoaște terenul cu suprafața de 0,12 ha, ca fiind aferent construcției Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management”, amplasată în mun. Chișinău, sect. Râșcani, cu nr. cadastral *****; 3) obligarea Consiliului mun. Chișinău să formeze terenul cu suprafața de 0,12 ha, ca bun imobil definit cu atribuirea numărului cadastral, cu înregistrarea acestuia în Registru Bunurilor Imobile cu ulterioara lui vindere către Instituția Privată „Liceul de Limbi Modeme și Management”; 4) a recunoaște ca ilegal refuzul Direcției Generale Economie, Reforme și Relații Patrimoniale din 16 ianuarie 2019 privind avizarea proiectului deciziei Consiliului mun. Chișinău cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat din str. Petru Rareș, nr. 39 al Instituției Private „Liceul de limbi Moderne și Management”. 5) constatarea faptului nesoluționării în termen a cererii Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management” din 1 iulie 2014 privind privatizarea terenului aferent obiectivului privat din str. Petru Rareș 39 al Instituției Private „Liceul de limbi Moderne și Management” cu suprafața totală de 0,9385 ha; 1 6) obligarea Consiliului mun. Chișinău să emită Decizia cu privire la privatizarea terenului aferent obiectivului privat din str. Petru Rareș 39 al Instituției Private „Liceul de limbi Moderne și Management” cu suprafața totală de 0.9385 ha, la prețul normativ stabilit la data înaintării cererii de privatizare. 7) obligarea Consiliului mun. Chișinău și Primăria (Primarul) mun. Chișinău să încheie cu Instituția Privată „Liceul de Limbi Moderne și Management” contractul de vânzare-cumpărare a terenului aferent obiectivului privat din str. Petru Rareș, nr. 39 al Instituției Private „Liceul de limbi Moderne și Management” cu suprafața totală de 0.9385 ha la prețul normativ, stabilit la data înaintării cererii de privatizare.

Prin hotărârea din 3 august 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Instituția Privată „Liceul de Limbi Moderne și Management” către Primăria mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău și Direcția Generală Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal Chișinău, terț Agenția Proprietății Publice, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și constatarea nesoluționării în termenul legal a cereri (f.d. 27-37).

Invocând dezacordul cu soluția instanței de fond, la 4 august 2021, Instituția Privată „Liceul de Limbi Moderne și Management” a depus apel, solicitând casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 3 august 2021, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a acțiunii (f.d. 38-40).

La 17 septembrie 2024 în cadrul ședinței de judecată, avocatul Agachi Nicolae, acționând în interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management” a depus cerere privind suspendarea procesului (f.d. 41-42) și cerere privind atragerea în proces în calitate de terț a Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a Consiliului municipal Chișinău.

Prin încheierea din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată cererea avocatului Agachi Nicolae în interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management” privind suspendarea procesului, în ordine de apel (f.d. 51-53).

Prin încheierea din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea avocatului Agachi Nicolae în interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management” privind atragerea în proces în calitate de terț (f.d. 54-56).

La data de 15 octombrie 2024, reprezentantul Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management”, avocatul Agachi Nicolae a depus cerere privind recuzarea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Mîra Ghenadie, Bostan Angela și Dașchevici Grigore de la examinarea cererii de 2 apel declarată de Instituția Privată „Liceul de Limbi Moderne și Management” împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 03 august 2021 (f.d. 59-61).

Prin încheierea din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins ca neîntemeiată cererea depusă de reprezentantul Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management”, avocatul Agachi Nicolae, privind recuzarea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Mîra Ghenadie, Bostan Angela și Dașchevici Grigore (f.d. 62-64).

La data de 22 octombrie 2024, avocatul Agachi Nicolae în interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management” a depus la instanța de apel o cerere, în temeiul art. 43 alin. (2) lit. d), e) și f) din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat strămutarea prezentei cauze de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de judecată egală în grad (f.d. 66- 68).

Art. 192 alin. (1) din Codul administrativ: „Pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ la curțile de apel se instituie complete de judecători.”

Art. 193 alin. (2) din Codul administrativ: „Curțile de apel, atât ca instanță de fond, cât și ca instanță de apel sau recurs, soluționează acțiunile în contencios administrativ în complete formate din 3 judecători.”

Art. 43 alin. (2) lit. d), e) și f) din Codul de procedură civilă: „Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: d) din motivul recuzării (abținerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă; e) există motive pentru măsuri de securitate publică; f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces;

Art. 198 alin. (3) din Codul administrativ: „Instanța ierarhic superioară decide, printr-o încheiere nesusceptibilă de recurs, strămutarea acțiunii în contencios administrativ la o altă instanță de judecată dacă instanța competentă nu poate adopta o hotărâre: a) când, din motivul recuzării sau abținerii unui sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; 3 b) când, din cauza unor circumstanțe excepționale, nu poate funcționa o perioadă îndelungată.”

Art. 37 din Codul administrativ: „La înfăptuirea controlului judecătoresc asupra activității administrative, instanțele de judecată competente și judecătorii competenți sânt independenți și se supun numai legii. Orice imixtiune în activitatea de judecată este inadmisibilă și atrage răspunderea prevăzută de lege.”

Art. 197 din Codul administrativ: „Nimeni nu poate fi lipsit de dreptul judecării procesului de către instanța în a cărei competență este dată prin lege cauza, cu excepțiile expres stabilite de lege.”

Avocatul Agachi Nicolae, reprezentând interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management,” a solicitat, în baza art. 43 alin. (2) lit. d), e) și f) din Codul de procedură civilă, strămutarea cauzei către o altă instanță de același grad, motivând această cerere prin existența suspiciunilor privind imparțialitatea judecătorilor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că articolul 43 alin. (2) lit. d), e) și f) din Codul de procedură civilă reglementează situațiile în care, din cauza recuzării sau abținerii de la judecată a unuia sau mai multor judecători ori din alte motive întemeiate, substituirea judecătorilor devine imposibilă; când există motive ce impun luarea unor măsuri de securitate publică; sau atunci când există bănuieli că imparțialitatea judecătorilor ar putea fi afectată de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În consecință, Completul de judecată concluzionează că niciunul dintre temeiurile invocate nu poate fi reținut de către Curtea Supremă de Justiție, deoarece prezenta cauză și incidentele procedurale apărute în timpul examinării acesteia sunt supuse reglementărilor specifice din Codul administrative.

Referitor la primul temei – imposibilitatea substituirii judecătorilor din cauza recuzării sau abținerii acestora ori din alte motive întemeiate, Completul de judecată constată că, în actele cauzei, lipsesc probe care să confirme că vreunul dintre judecătorii care fac parte din completul de judecată al instanței de apel a depus declarații de abținere. Într-adevăr, 4 avocatul Agachi Nicolae, reprezentând interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management,” a depus la data de 15 octombrie 2024 o cerere de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Mîra Ghenadie, Bostan Angela și Dașchevici Grigore. Totuși, această cerere a fost respinsă prin încheierea din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, din cele expuse, este cert că temeiul prevăzut la articolul 43 alin. (2) lit. d) din Codul de procedură civilă nu se confirmă, întrucât Curtea de Apel Chișinău dispune de un număr suficient de judecători pentru a înlocui membrii completului, dacă va apărea o astfel de necesitate.

Referitor la al doilea temei – existența motivelor pentru măsuri de securitate publică, Completul de judecată subliniază că acest temei invocat are un caracter pur declarativ, fără a exista un pericol concret pentru securitatea publică în legătură cu examinarea prezentei cauze de către instanța competentă. Lipsa unor dovezi clare sau a unor circumstanțe care să demonstreze existența unui risc pentru ordinea publică ori siguranța participanților la proces exclude necesitatea adoptării unei măsuri excepționale precum strămutarea cauzei. Aceste dovezi nu au fost prezentate de către avocatul Agachi Nicolae, reprezentând interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management.” Prin urmare, nici cel de-al doilea temei invocat, prevăzut la articolul 43 alin. (2) lit. e) din Codul de procedură civilă, nu se confirm.

Referitor la al treilea temei - existența bănuielilor că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi afectată de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces - Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată, pe baza materialelor din dosar, că niciunul dintre judecătorii din completul Curții de Apel Chișinău, căruia i-a fost repartizată cauza spre examinare în apel, nu a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale.

De asemenea, Completul subliniază că legislația în vigoare oferă participanților la proces mecanisme adecvate pentru a solicita recuzarea unui judecător, în situațiile în care există motive justificate de îndoială privind imparțialitatea acestuia.

Mai mult, se reiterează faptul că avocatul Agachi Nicolae, reprezentând interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management,” a exercitat acest drept prin depunerea, la data de 15 octombrie 2024, a unei cereri de recuzare a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, respectiv Mîra Ghenadie, Bostan Angela și Dașchevici Grigore. Această cerere a fost însă respinsă prin încheierea din 17 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că nu are dreptul de a substitui voința imperativă a legiuitorului, 5 reflectată în normele de procedură administrativă, pentru a admite un demers lipsit de temeinicie.

Simple presupuneri invocate de o parte într-un proces, fără dovezi clare sau argumente întemeiate, nu sunt suficiente pentru a justifica strămutarea cauzei la o altă instanță de același grad. În cadrul legal, schimbarea instanței competente să examineze o cauză este o măsură excepțională, aplicabilă doar atunci când există motive bine întemeiate care pun la îndoială imparțialitatea sau capacitatea de a judeca obiectiv a judecătorilor desemnați inițial.

Legislația prevede că astfel de cereri de strămutare trebuie susținute de dovezi clare privind lipsa de imparțialitate sau de circumstanțe excepționale care împiedică completul desemnat să examineze obiectiv cazul. Simpla suspiciune sau percepția subiectivă a uneia dintre părți nu poate fi considerată un temei juridic suficient, întrucât, dacă ar fi acceptate astfel de argumente fără fundament solid, s-ar crea un precedent periculos. Astfel, orice parte nemulțumită ar putea solicita strămutarea procesului, ceea ce ar afecta stabilitatea sistemului judiciar și ar împiedica funcționarea eficientă a instanțelor.

Prin urmare, pentru a menține integritatea procesului judiciar și pentru a respecta competențele instanțelor desemnate, este esențial ca cererile de strămutare să fie întemeiate pe motive reale și demonstrabile. Fără un temei solid, instanța competentă rămâne aceea care a fost desemnată inițial pentru a judeca speța.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de avocatul Agachi Nicolae în interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management” cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ la o altă instanță de judecată egală în grad.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 198 alin. (3) și 230 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Agachi Nicolae în interesele Instituției Private „Liceul de Limbi Moderne și Management” cu privire la strămutarea cauzei de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță egală în grad. Cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Instituția Privată „Liceul de Limbi Moderne și Management” către Primăria mun. Chișinău, Consiliul mun. Chișinău și Direcția Generală Reforme și Relații Patrimoniale a Consiliului municipal 6 Chișinău, persoană terță Agenția Proprietății Publice, cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și constatarea nesoluționării în termenul legal a cererii, se restituie Curții de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel, în același complet de judecată. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7