3ra-354/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil

3ra-354/24 — anularea actulului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Albot Vladimir,

reprezentat de avocatul Dumitriu Valeriu,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Albot Vladimir împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale, terț Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la

anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

favorabil și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-354/24 )

NR. PIGD2-20150864-01-3ra-19042024)

Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) din Codul

administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate.

Au examinat anterior cauza judecătorii: Instanța de fond: Gr. Cazacu,

Instanța de apel : G. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan

27 noiembrie 2024

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de

Albot Vladimir, reprezentat de avocatul Dumitriu Valeriu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Diana Stănilă,

Ion Malanciuc, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, terț Inspectoratul

General pentru Situații de Urgență cu privire la anularea actului

administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil și

compensarea cheltuielilor de judecată.

septembrie 2009 a activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor

Interne, iar la 04 septembrie 2009 s-a eliberat din serviciu, cu stabilirea

pensiei pe linia MAI, cu o vechime 21 ani, o lună și 04 zile.

reclamantul a fost reangajat în cadrul Inspectoratului General pentru Situații

de Urgență al MAI, iar la 30 iunie 2020 prin ordinul IGSU al MAI nr.62 ef.

a demisionat în temeiul art. 38 alin. (1) lit. b) c) și d) din Legea privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne din 16 decembrie 2016, potrivit certificatului nr.584 din 15 mai 2020,

eliberat de IGSU al MAI vechimea calendaristică în serviciu în cadrul MAI,

la data încetării raportului de serviciu – 30 iunie 2020 din funcția de ofițer

principal al Serviciului protecție inginerească al Direcției Situații

excepționale mun. Chișinău a IGSU al MAI, a constituit 30 ani 09 luni 13

zile.

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, reclamantul s-a adresat Casei Naționale de

Asigurări Sociale cu cerere, solicitând recalcularea pensiei pentru vechimea

în serviciu și a limitei de vârstă (peste 60 ani).

recalcularea pensiei, motivând că acesta deja beneficiază de pensie pentru

vechime în muncă începând cu data de 03 septembrie 2009, precum și că

dreptul la pensie apare o singură dată după eliberarea din serviciu, cu dreptul

de a fi recalculată în condițiile legii, or, legislația în vigoare nu prevede

stabilirea repetată a dreptului la pensie după o eventuală reangajare în

serviciul militar.

1

Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care și-a expus dezacordul cu

decizia nr. 259 din 28 septembrie 2020.

09 noiembrie 2020 nr.A2310/20, Casa Națională de Asigurări Sociale și-a

menținut poziția reflectată în decizia de refuz nr. 259 din 28 septembrie 2020.

2373/20 din 04 noiembrie 2020, cât și în decizia nr.259 din 28 septembrie

2020 emise de Casa Națională de Asigurări Sociale sunt vădit ilegale,

neîntemeiate și contrarii, pornind de la următoarele: în alineatul patru din

decizia contestat se menționează că, persoanele din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne cărora li s-a prelungit peste limita de

vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin

contract sau în serviciul organelor afacerilor interne și care au dreptul la

pensie în conformitate cu art. 13 litera a) din prezenta lege li se acordă, de la

data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu,

pensie în mărime de 50% din suma pensiei cuvenite, respectiv norma citată

stabilește expres momentul apariției dreptului la pensiei, iar în alineatul 6 din

decizie se indică că, în conformitate cu prevederile art. 61 din Legea nr. 1544

din 23 iunie 1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne

în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi, se efectuează în temeiul

documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada

precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi,

decizia de refuz, cât și răspunsul furnizat nu a fost motivată soluția de

respundere a cererii lui Albot Vladimir, expunând-se la general că acesta nu

cade sub indecența prevederilor art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993,

pentru a-i fi recalculată pensia pentru vechimea în serviciu stabilită lui

anterior, fără însă a face un studiu amănunțit a cerințelor ultimului prin

prisma art. 13 și 61 din Legea menționată, or, în această ordine de idei,

apărarea consideră că pârâta și-a întemeiat concluzia de respingere a cererii

formulate în decizia de refuz cu interpretarea eronată a normelor de drept

material, fără a elucida în acest sens toate aspectele cauzei în raport cu

cerințele înaintate de către petiționar, încălcând în așa mod drepturile

petiționarului la un proces echitabil.

special și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a

formulat cererea posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost

neglijat sau respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un

proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie

1994).

2

din Convenția pentru apărareâ Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, autoritățile investite cu obligații și drepturi trebuie să indice

cu suficientă claritate motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în

vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce

implică o apreciere a faptelor supuse aprecierii.

Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993 Casa Națională de Asigurări Sociale a

ignorant cele menționate și constatate prin certificatul nr. 584 din 15 mai

2020 eliberat de IGSU al MAI care expres prevede că, vechimea

calendaristică în servicii în cadrul MAI, la data încetării raportului de

serviciu – 30 iunie 2020 din funcția de ofițer principal al Serviciului protecție

inginerească al Direcției Situații exeptionale mun. Chișinău a IGSU al MAI

a constituit 30 ani 09 luni 13 zile, pe când vechimea în serviciu la stabilirea

pensiei 03 septembrie 2009 a constituit 21 ani. Or, conform evidențelor

speciale ale MAI de care dispunea și dispune Casa Națională de Asigurări

Sociale este cert că, Albot Vladimir la 12 noiembrie 2012 s-a reangajat în

cadrul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență al MAI, iar la 30

iunue 2020 prin ordinul IGSU al MAI nr.62 ef. a demisionat în temeiul art.

38 alin. (1) lit. b) c) și d) din Legea privind funcționarul public cu statut

special din cadruI Ministerului Afacerilor Interne din 16 decembrie 2016.

1993, recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne si HG nr.

78/1994, respectiv temeiul demisionării art. 38 alin. (1) lit. b) c) si d) din

Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului,

prevederile pct. 4 lit. a) din Hotărârea Guvernului cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, nr. 78 din 21 februarie 1994, potrivit căreia la calcularea

mediei lunare pentru stabilirea pensiei se iau în considerare ultimele 12 luni

calendaristice precedente concedierii. Or, dreptul reclamantului la majorarea

pensiei este garantat atât de art. 47 alin. (2) din Constituția Republicii

Moldova, cât și de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

iunie 1993, cert și expres prevăd 3 situații în care pensia pentru vechimea în

serviciu stabilită anterior urmează a fi recalculată, și anume: 1) existenta

documentelor aflate la organele de pensionare Ia momentul recalculării

pensiei; 2) prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda

persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar

recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult

pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme

de data punerii în aplicare a prezentei legi; 3) recalcularea pensiei se

3

efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne li s-a

prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul militar.

pârâta la examinarea cererii, nu a elucidat pe deplin și nici nu au verificat cu

certitudine în care din cele 3 situații prevăzute în art. 61 din Legea nr. 1554

din 23 iunie 1993, se încadrează cerințele petiționarului-reclamant, Albot

Vladimir, privind recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu după

reangajarea lui în cadrul organelor afacerilor interne și dacă aceste condiții

urmează a fi luate în considerare cumulativ.

stabilit dacă Albot Vladimir intră în categoria persoanelor ce ar putea să

beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu stabilită lui

anterior în conformitate cu dispozițiile art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie

1993, având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită pensie

pentru vechimea în serviciu și nu pentru vechimea peste limita de vârstă.

documente trebuiau să se afle la organele de pensionare la momentul

solicitării recalculării pensiei, precum și care sunt acele acte suplimentare

menționate în art. 61 din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, ce urmau să fie

prezintate de către petiționar pentru a-i fi acordat dreptul la majorarea pensiei

stabilite anterior lui, în situația în care legiuitorul nu specifică care sunt

acestea. Indică că afară de aceasta, conform art. 13 lit. a) art. 14 a) din Legea

nr. 1554 din 23 iunie 1993, dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au

militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, care la 01 iulie 2011 au

o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. Astfel, în fiecare an

ulterior, vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în

serviciu de 25 de ani, conform următorului tabel și anume de la 01 iulie

vechimea în serviciu 2011, 20 ani 6 luni, 2012- 21 ani, 2013 – 21 ani 6 luni,

2014 - 22 ani, 2015- 22 ani și 6 luni, 2016- 23 ani, 2017- 23 ani și 6 luni,

2018- 24 ani, 2019- 24 ani și 6 luni, 2020 -25 ani.

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după

eliberare din serviciu. Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne cărora li

s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare

în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne

și care au dreptul la pensie în conformitate cu art. 13 lit. a) din prezenta lege

li se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de

aflare în serviciu, pensie în mărime de 50% din suma pensiei cuvenite.

Astfel, deși Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993, expres stabilește momentul

apariției dreptului la pensie a militarilor și a persoanelor din corpul de

4

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, totuși, în același timp,

nu reglementează dreptul persoanelor respective la recalcularea pensiei

pentru vechimea în serviciu stabilită anterior după o eventuală reangajare a

acestora în serviciul militar, ci doar dreptul la majorarea pensiei date în

mărime de 50% din suma pensiei cuvenite, până la atingerea vechimii în

serviciu de 25 de ani, de la data emiterii ordinului privind prelungirea

termenului de aflare în serviciu.

examinarea cererii și emiterea actului contestat nici nu a pus în discuție

posibilitatea efectuării recalculării pensiei petiționarului-reclamant sub

aspectul prevederilor art. 13 lit. a) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1554 din 23

iunie 1993. În aceste circumstanțe eroarea admisă de pârâtă la examinarea

cererii urmează a fi corectată de către instanța de judecată prin anularea

actelor individuale defavorabile și obligarea pârâtei să dispună recalcularea

pensiei.

2020, anularea răspunsurilor nr. A-2373/20 din 04 noiembrie 2020 și nr. A-

2310/20 din 09 noiembrie 2020, ca fiind ilegale, nemotivate și neîntemeiate,

obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în serviciu reieșind

din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente

concedierii din 30 iunie 2020 și compensarea cheltuielilor de judecată.

Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de către Albot Vladimir

reprezentat de avocatul Dumitriu Valeriu împotriva Casei Naționale de

Asigurări Sociale, terț Inspectoratul General pentru Situații de Urgență,

privind anularea deciziei nr. 259 din 28 septembrie 2020, anularea

răspunsurilor nr. A-2373/20 din 04 noiembrie 2020 și nr. A-2310/20 din 09

noiembrie 2020, obligarea recalculării și achitării pensiei pentru vechime în

serviciu reieșind din media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice

precedente concedierii din 30 iunie 2020 și compensarea cheltuielilor de

judecată, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Vladimir a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 11 mai 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

respins apelul declarat de Albot Vladimir și s-a menținut hotărârea din 11

mai 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

documentelor cauzei care nu au fost contestate de părțile în litigiu, pensia

reclamantului pentru vechime în muncă a fost stabilită la eliberarea din

serviciu conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1554 din 23 iunie 1993 și

nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin.

(2) din legea menționată.

5

apelantului nu este incidentă nici art. 13, 14 și nici a art. 61 din Legea nr.

1544 din 23 iunie 1993, deoarece Legea nominalizată nu prevede stabilirea

repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă după restabilirea la

serviciu, or, din sensul Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 nu se deduce în

niciun fel că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei

în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în

muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic,

dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

unei noi mărimi a pensiei, doar în cazul în care a apărut dreptul de a alege

între a beneficia de dreptul la diferite pensii, însă, în speța dedusă judecății,

prezența acestei situații nu se regăsește, reclamantul a pretins din nou la

aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 03 septembrie 2009.

după concedierea din serviciu cu dreptul de recalculare doar în condițiile

legii, iar legea nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru

vechime în muncă după restabilirea la serviciu în organele afacerilor interne.

Astfel, deși Albot Vladimir, s-a reangajat în câmpul muncii, aceste

circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru recalcularea pensiei pentru

vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă

obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă –

reieșind din salariul mediu obținut ulterior.

reclamantul/apelant Albot Vladimir, pretinde la stabilirea camuflată repetată

a pensiei pentru vechime în muncă și nicidecum la o recalculare a acesteia.

Or, prin pretinsa recalculare a pensiei, ultimul solicită ca pensia să i se

calculeze dintr-un salariu distinct, de cel care a stat la baza calculării pensiei

inițiale la data apariției dreptului – 03 septembrie 2009, adică reieșind din

media lunară pentru ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii

din 30 iunie 2020.

asupra netemeiniciei acțiunii în contencios administrativ formulate de către

Albot Vladimir.

Vladimir, reprezentat de avocatul Dumitriu Valeriu, a depus recurs împotriva

deciziei din 06 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere a acțiunii în sensul formulat.

mod nerezonabil probele administrate la materialele cauzei, evitând să dea

apreciere tuturor probelor administrate în coraport cu circumstanțele cauzei

și respectiv a pretențiilor înaintate de către recurent/apelant.

6

care ar obliga Casa Națională de Asigurări Sociale să efectueze recalcularea

pensiei și să examineze dreptul la pensie al reclamantului. Or, aceasta a omis

să se expună cu privire la decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la recalcularea pensiei lui Albot Vladimir.

dus la emiterea unui act judecătoresc nemotivat și neîntemeiat.

însă referință nu a fost depusă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de

apel pot fi contestate cu recurs.”

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

”(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)

sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la

rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare

pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost

reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”

”(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil

în special când recursul este vădit neîntemeiat.”

7

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a

fost notificată reprezentantului recurentului la data de 28 februarie 2024, prin

intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta

electronică anexat la dosar (f.d.187).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră că recursul

este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.

inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în condițiile

Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate

oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Albot Vladimir, reprezentat de avocatul Dumitriu Valeriu, nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ, deoarece se

referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea de

Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată

a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus de Albot Vladimir, reprezentat de avocatul Dumitriu Valeriu,

conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de

chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,

fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei

încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

8

privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ.

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de

dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din

punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea

pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către

Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la

examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala

cu un control efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire

9

la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

din Codul administrativ,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Albot Vladimir, reprezentat de

avocatul Dumitriu Valeriu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

10