2r-289/24 — cu privire la repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Restituirea neîntemeiată a cererii de apel, în temeiul art. 369 alin. 1 lit. a din Codul de procedură civilă, în conditiile în care nu a fost verificat temeiul de drept pentru achitarea taxei de timbru la depunerea apelului
2r-289/24 — cu privire la repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de către Inspectoratul
Național de Securitate Publică,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Eugeniu Hihlat împotriva Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului
Național de Securitate Publică, Direcției de Patrulare Nord al INSP al IGP,
Dorian Petcu și Alexei Pădure cu privire la repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din 24 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr.2r-289/24
NR. PIGD 2-23146239-01-2r-19072024)
Restituirea neîntemeiată a cererii de apel, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. a)
din Codul de procedură civilă, în condițiile în care nu a fost verificat temeiul
de drept pentru achitarea taxei de timbru la depunerea apelului
Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central – jud.S. Dubceac
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – jud. E. Grumeza, N. Chircu, D. Coroleschi
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Inspectoratul
Național de Securitate Publică,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 octombrie 2023, Eugeniu Hihlat a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului
Național de Securitate Publică, Direcției de Patrulare Nord al INSP al IGP,
Dorian Petcu și Alexei Pădure cu privire la repararea prejudiciului moral
(f. d. 2-3-verso).
Prin hotărârea din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
a fost admisă parțial acțiunea. S-a încasat de la Inspectoratul General al
Poliției în beneficiul lui Eugeniu Hihlat prejudiciul moral în mărime de 5 000
de lei (f. d. 99, 112-116).
La 19 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul
Național de Securitate Publică a declarat apel nemotivat, iar la 24 aprilie
2024, prin intermediul poștei electronice, a declarat apel motivat împotriva
hotărârii din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând
admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată
(f. d. 108-109-verso, 127-131-verso).
Prin încheierea din 05 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat curs
apelului declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică, fiindu-i
comunicat apelantului/reprezentantului despre necesitatea prezentării și
înregistrării la Direcția Evidență și Documentare Procesuală (cancelaria) a
Curții de Apel Bălți: bonului taxei de timbru în sumă de 200 de lei,
stabilindu-i un termen de până la 13 iunie 2024, ora 17:00. A fost atenționat
apelantul/reprezentantul că, în cazul în care va expedia dovada achitării taxei
de timbru către instanța de apel prin alte mijloace, decât depunerea personală
în instanță, urmează să se asigure că acesta vor parveni instanței de apel în
termenul stabilit, până la 13 iunie 2024, ora 17:00. A fost explicat
1
apelantului/reprezentantului că, în caz dacă nu va lichida neajunsul
menționat, cererea de apel se va considera nedepusă și va fi restituită
(f. d. 146-148).
La 05 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul
Național de Securitate Publică a depus cerere de apel suplimentară,
menționând că potrivit pct. 1.8 din Legea taxei de stat nr. 213/2023,
Inspectoratul Național de Securitate Publică este o subdiviziune a
Inspectoratului General al Poliției și respectiv, este scutit de plata taxei de
timbru, considerând netemeinicia poziției instanței de apel privind
necesitatea achitării taxei de timbru în mărime de 200 de lei la înaintarea
apelului (f. d. 153-163).
Prin încheierea din 24 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost restituit
apelul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică împotriva
hotărârii din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul
prevederilor art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă (f. d. 184-
186).
La 27 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul
Național de Securitate Publică a declarat recurs împotriva încheierii din 24
iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului și casarea
integrală a încheierii instanței de apel cu pronunțarea unei noi hotărâri prin
care să fie respinsă acțiunea, ca fiind neîntemeiată (f. d. 188-194-verso).
În motivarea recursului, a indicat că instanța de apel eronat a dispus
restituirea cererii de apel depuse de Inspectoratul Național de Securitate
Publică, or, potrivit pct. 1.8 al anexei nr.2 din Legea taxei de stat nr.213/2023
Inspectoratul Național de Securitate Publică este o subdiviziune a
Inspectoratului General al Poliție și respectiv este scutit de plata taxei de
timbru.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
2
„(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet
din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului
și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept:
b) să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre
rejudecare problema soluționată prin încheierea casată.”
Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărâre se
atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu
taxă, în condițiile legii.”
Art. 368 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și
dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru, instanța de apel,
în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără
înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un
termen pentru lichidarea neajunsurilor.
Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă:
a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea
emisă în conformitate cu art. 368 alin. (1).
(2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.
Art. 2 alin (1), (3) din Legea cu privire la taxa de stat nr.213 din 31
iulie 2023:
(1) Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la
persoanele fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios
administrativ, precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului
constatator asupra cauzei contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.
(3) Prin derogare de la alin.(1), nu se percepe taxă de timbru de la autoritățile și
instituțiile publice în acțiunile care au ca obiect încasarea unor sume de bani la bugetul
de stat.
Art. 12 alin (1) din Legea cu privire la activitatea Poliției și statutul
polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012:
(1) Inspectoratul General al Poliției este unitatea centrală de administrare și control
a Poliției, cu statut de persoană juridică și cu competență pe tot teritoriul Republicii
Moldova.
3
Art. 15 alin (1) din Legea cu privire la activitate Poliției și statutul
polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012:
(1) Poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale – unități ale Poliției cu
personalitate juridică, de competență teritorială corespunzător împărțirii administrativ-
teritoriale a țării, subordonate Inspectoratului General al Poliției, care sînt amplasate și își
desfășoară activitatea în teritoriul unității administrativ-teritoriale în baza regulamentelor
de organizare și funcționare aprobate de șeful Inspectoratului General al Poliției.
Pct. 5, 15, 17, 19 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea
Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.547
din 12 noiembrie 2019:
(5) Finanțarea și asigurarea tehnico-materială a activității Inspectoratului se
efectuează din contul și în limitele alocațiilor aprobate anual în bugetul de stat și din alte
surse neinterzise de lege.
(15) Inspectoratul are în subordinea sa: 1) subdiviziuni specializate; 2) subdiviziuni
teritoriale.
(17) Subdiviziunile specializate reprezintă entități ale Poliției de competență
teritorială generală, cu sau fără personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului.
(19) Poliția se organizează în subdiviziuni teritoriale – entități ale Poliției, de
competență teritorială – corespunzător împărțirii administrativ-teritoriale, cu sau fără
personalitate juridică, aflate în subordinea Inspectoratului, care sînt amplasate și își
desfășoară activitatea pe teritoriul unității administrativ-teritoriale.
Pct. 4 din Regulamentului privind organizarea și funcționarea
Inspectoratului Național de Securitate Publică din Subordinea
Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin Ordinul Ministerului
Afacerilor Interne nr. 351 din 05 august 2020
(4) INSP reprezintă o subddiviziune specializată a Inspectoratului General al
Poliției a Ministerului Afacerilor Interne, cu statut de personaă juridică de drept public,
cu competență pe întreg teritoriul Republicii Moldova, are sediul în municipiul Chișinău,
dispune de ștampilă cu imaginea Stemei de Stat și denumirea în limba de stat, precum și
în cont trezorerial și alte atribute specifice.
Pct.6 din Regulamentului privind organizarea și funcționarea
Inspectoratului Național de Securitate Publică din Subordinea
Inspectoratului General al Poliției, aprobat prin Ordinul Ministerului
Afacerilor Interne nr. 351 din 05 august 2020
(6) Finanțarea și asigurarea tehnico-materială a activității INSP se efectuează din
contul și în limitele alocațiilor aprobate anual în bugetul de stat și din alte surse neinterzise
de lege.
MOTIVAREA INSTANȚEI
4
Cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 425 din Codul de procedură civilă, indicat la pct. 9 și a depus
în termen recursul, or, copia încheierii din 24 iunie 2024 a Curții de Apel
Bălți a fost notificată recurentul Inspectoratul Național de Securitate Publică,
în mod electronic, la 26 iunie 2024 (f. d. 187), iar cererea de recurs a fost
depusă la 27 iunie 2024 (f. d. 188).
Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile recursului,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul
întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea încheierii din 24 iunie 2024
a Curții de Apel Bălți și restituirea cauzei spre rejudecare, din considerentele
ce succed.
Recapitulând esența litigiului, Completul de judecată reține că prin
hotărârea din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, a fost
admisă parțial acțiunea. S-a încasat de la Inspectoratul General al Poliției în
beneficiul lui Eugeniu Hihlat prejudiciul moral în mărime de 5 000 de lei
(f. d. 99, 112-116).
La 19 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice,
Inspectoratul Național de Securitate Publică a declarat apel nemotivat, iar la
24 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, a declarat apel motivat
împotriva hotărârii din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu
pronunțarea unei noi decizii de respingere a cererii de chemare în judecată
(f. d. 108-109-verso, 127-131-verso).
Prin încheierea din 05 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, nu s-a dat
curs apelului declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică,
fiindu-i comunicat apelantului/reprezentantului despre necesitatea
prezentării și înregistrării la Direcția Evidență și Documentare Procesuală
(cancelaria) a Curții de Apel Bălți: bonului taxei de timbru în sumă de 200
de lei, stabilindu-i un termen de până la 13 iunie 2024, ora 17:00. A fost
atenționat apelantul/reprezentantul că, în cazul în care va expedia dovada
achitării taxei de timbru către instanța de apel prin alte mijloace, decât
depunerea personală în instanță, urmează să se asigure că acesta vor parveni
instanței de apel în termenul stabilit, până la 13 iunie 2024, ora 17:00. A fost
explicat apelantului/reprezentantului că, în caz dacă nu va lichida neajunsul
5
menționat, cererea de apel se va considera nedepusă și va fi restituită
(f. d. 146-148).
Totodată, la 05 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice,
Inspectoratul Național de Securitate Publică a depus cerere de apel
suplimentară, menționând că potrivit pct. 1.8 din Legea taxei de stat nr.
213/2023, Inspectoratul Național de Securitate Publică este o subdiviziune a
Inspectoratului General al Poliției și respectiv, este scutit de plata taxei de
timbru, considerând netemeinicia poziției instanței de apel privind
necesitatea achitării taxei de timbru în mărime de 200 de lei la înaintarea
apelului (f. d. 153-163).
Ulterior, prin încheierea din 24 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, a
fost restituit apelul declarat de Inspectoratul Național de Securitate Publică
împotriva hotărârii din 30 ianuarie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,
în temeiul prevederilor art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă
(f. d. 184-186).
În argumentarea soluției emise, instanța de apel a reținut că apelantul
în termenul stabilit de instanță, nu a înlăturat neajunsul din cererea de apel,
și anume nu a prezentat bonul de plată a taxei de timbru, circumstanță ce
impune restituirea apelului, în ordinea art. 369 alin. (1) lit. a) din Codul de
procedură civilă.
Verificând legalitatea și temeinicia încheierii menționate în raport cu
criticele formulate în recurs și actele cauzei, coroborate cu normele de drept
material și procedural aplicabile raportului juridic litigios, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că soluția oferită de instanța
de apel este una prematură.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate reține
constatările instanței de apel, expuse în încheierea din 05 iunie 2024, precum
că obiectul juridic litigios al prezentei cauze constituie repararea
prejudiciului moral, litigiu care nu este prevăzut în pct.1.8 al Anexei 2 din
Legea taxei de stat nr. 213/2023 și din acest considerent apelantul
Inspectoratul Național de Securitate Publică nu este scutit de plata taxei de
timbru.
Or, din prevederile Legii cu privire la activitatea Poliției și statutul
polițistului nr.320 din 27 decembrie 2012 și a Regulamentului privind
organizarea și funcționarea Inspectoratului Național de Securitate Publică
rezultă că Inspectoratul Național de Securitate Publică este o subdiviziune
6
deconcentrată, specializată a Inspectoratului General al Poliției a
Ministerului Afacerilor Interne, cu statut de persoană juridică de dreptul
public și finanțare din bugetul de stat.
Respectiv, în condițiile speței, Inspectoratul Național de Securitate
Publică este scutită prin efectul legii de la plata taxei stat și a taxei de timbru.
La acest aspect instanța de recurs notează că logica scutirii instituțiilor
deconcentrate ale Ministerului Afacerilor Interne de la plata taxelor de stat
sau a taxelor de timbru rezultă din prevederile legale precitate. Or, în cazul
dat, plata taxelor de stat sau a taxelor de timbru de către o instituție publică
ar însemna o reciclare a fondurilor din bugetul public, ceea ce ar fi ineficient
și inutil. Practic, statul ar transfera bani dintr-un cont public în altul. Cu atât
mai mult că, activitatea Inspectoratului Național de Securitate Publică nu
este una comercială sau generatoare de profit, ci are un caracter exclusiv de
interes public și, din acest considerent, scutirea de taxe facilitează
desfășurarea activităților operaționale fără a încărca suplimentar bugetul
instituției.
În aceste circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că instanța de apel neîntemeiat a obligat Inspectoratul
Național de Securitate Publică să achite taxa de timbru la depunerea cererii
de apel, or, prin prisma art. 2 alin. (3) coroborat cu pct.1.8 al anexei nr.2 la
Legea taxei de stat nr.213 din 31 iulie 2023, acesta este scutit de drept de la
plata taxei de timbru.
Drept urmare, întru acordarea posibilității părților de a-și valorifica pe
deplin drepturile procesuale și întru asigurarea unui proces echitabil,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
admite recursul declarat de către Inspectoratul Național de Securitate
Publică, a casa încheierea din 24 iunie 2024 a instanței de apel și de a restitui
cauza în instanța de apel, în același complet de judecată, la etapa primirii
cererii de apel.
Or, dreptul la o cale de atac este consfințit și în Convenția Europeană
a Drepturilor Omului, care, în jurisprudența sa constantă, a reiterat că
articolul 6 §1 din Convenție nu garantează dreptul la apel asupra unei
hotărâri de primă instanță. Cu toate acestea, atunci când dreptul intern
prevede un drept la apel, procedura respectivă va fi examinată ca o
7
extensiune a procesului de judecată și, prin urmare, va constitui un drept
garantat de articolul 6 din Convenție.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 427 lit. b), art. 428
din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite cererea de recurs depusă de către Inspectoratul Național de
Securitate Publică.
Casează integral încheierea din 24 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Eugeniu
Hihlat împotriva Inspectoratului General al Poliției, Inspectoratului Național
de Securitate Publică, Direcției de Patrulare Nord al INSP al IGP, Dorian
Petcu și Alexei Pădure cu privire la repararea prejudiciului moral, cu
restituirea cauzei la Curtea de Apel Bălți, în același complet de judecată, la
etapa primirii cererii de apel.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
8