2ra-1642/23 — declararea nula a declaratiei privind stabilirea paternitatii si obligarea efectuarii rectificarilor in acte.

2ra-1642/23 — declararea nula a declaratiei privind stabilirea paternitatii si obligarea efectuarii rectificarilor in acte. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Vidrașco Alexandr,

reprezentat de avocatul Rusu Ion,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vidrașco Alexandr împotriva Allei Pripa și Serviciului Stare Civilă Rezina

cu privire la recunoașterea nulității declarației privind stabilirea paternității

în baza acordului comun al părinților și obligarea efectuării rectificărilor în

actul și certificatul de naștere al copilului,

împotriva deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Vidrașco Alexandr, reprezentat de avocatul

Rusu Ion și menținută hotărârea din 04 noiembrie 2022 a Judecătoriei Orhei,

sediul Rezina,

(Dosarul nr. 2ra-1642/23

NR. PIGD 2-22078481-01-2ra-29112023)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023.

Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de

procedură civilă.

Prima instanță: Judecătoria Orhei, sediul Rezina (jud: D. Cebanița)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, V. Mihaila, A. Braga)

20 noiembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de

Vidrașco Alexandr, reprezentat de avocatul Rusu Ion, Curtea Supremă de

Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni, Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT

în judecată împotriva Allei Pripa și Serviciului Stare Civilă Rezina cu privire

la recunoașterea nulității declarației privind stabilirea paternității în baza

acordului comun al părinților și obligarea efectuării rectificărilor în actul și

certificatul de naștere al copilului.

(Vidrașco) s-a adresat cu acțiune civilă împotriva dânsului privind decăderea

din drepturile părintești, invocând unele circumstanțe care nu corespund

realității.

avocatul Lefter Stela a depus o acțiune civilă din numele Allei Pripa în

interesele copilului minor XXXXX împotriva lui Vidrașco Alexandr cu

privire la contestarea paternității, în care a expus unele împrejurări care pun

la îndoială legalitatea stabilirii paternității sale față de copilul XXXXX și

servesc temeiuri de recunoaștere nulă a declarațiilor părinților și actelor de

rectificare a mențiunilor din actul de naștere a copilului.

îndreptățit de a înainta prezenta acțiune civilă cu privire la declararea nulității

actelor care au stat la baza stabilirii paternității sale față de copilul XXXXX,

or, potrivit art.62 alin.(3) din Legea nr.100 din 26.04.2001 privind actele de

stare civilă, pot cere anularea sau recunoașterea nulității actelor de stare

civilă persoanele interesate, organele de stare civilă sau Agenția Servicii

Publice care au identificat necesitatea de anulare sau de recunoaștere a

nulității actului respectiv, din care motiv a fost determinat să depună acțiune

reconvențională.

admiterii demersului de reclamare a probelor, șeful SSC Rezina a prezentat

instanței de judecată: copia actului de naștere al copilului XXXXX

nr.XXXXX din XXXXX eliberat de Primăria sat. XXXXX, cu rectificările de

rigoare și copia declarației nr.XXXXX din 28 iunie 2014 privind stabilirea

paternității în baza acordului comun al părinților Vidrașco Alexandr și

1

Vidrașco Alla față de copilul XXXXX, din care se atestă că la întocmirea

respectivelor acte au fost încălcate prevederile legale ce afectează

valabilitatea lor referitoare la stabilirea paternității.

familiei potrivit cărora, paternitatea copilului născut în afara căsătoriei poate

fi recunoscută de către tatăl său printr-o declarație comună a acestuia și a

mamei copilului, depusă la organul de stare civilă. Iar, potrivit dispozițiilor

alin.(4) al art.47 din Codul familie, prezumția de paternitate a soțului

(fostului soț) poate fi înlăturată printr-o declarație a soților (foștilor soți)

depusă personal. În cazul în care soții (unul din ei) nu se pot prezenta

personal, declarația se autentifică notarial și se expediază la organul de stare

civilă.

de copilul XXXXX a fost stabilită contrar prevederilor normei de drept

precitate, întrucât potrivit împrejurărilor invocate de Alla Pripa dânsa l-a

cunoscut în anul 2011, iar căsătoria a fost înregistrată la 23 noiembrie 2012,

ceea ce confirmă că părțile în litigiu la momentul nașterii copilului XXXXX,

adică la XXXXX, nu au avut calitatea de soți și nici nu se cunoșteau, prin

urmare prezumția paternității a lui față de copilul XXXXX nu este verosimilă,

deoarece nu a avut posibilitatea de a contribui efectiv la conceperea copilul

respectiv.

judecată cu privire la contestarea paternității din 01 februarie 2021, de unde

rezultă că dânsul nu este tatăl biologic al copilului XXXXX, fapt ce

demonstrează că declarația nr.XXXXX din 28 iunie 2014 privind stabilirea

paternității în baza acordului comun al părinților Vidrașco Alexandr și

Vidrașco Alla față de copilul XXXXX, din motiv că a fost întocmită

neîntemeiat, fără a se putea admite prezumția paternității.

din Legea nr.100/2001 potrivit cărora, anularea și recunoașterea nulității

actelor de stare civilă are loc dacă întocmirea actului de stare civilă a fost

neîntemeiată sau a fost făcută pe bază de acte false.

neîntemeiată, dat fiind faptul că potrivit împrejurărilor invocate de Pipa Alla,

precum și conform mențiunilor din actul de naștere a copilului XXXXX se

atestă că ea s-a născut la XXXXX, însă mama acesteia a făcut cunoștință cu

el abia în anul 2011, căsătoria lor fiind înregistrată la Primăria sat. XXXXX

la 23 noiembrie 2012, fapt ce pune la îndoială prezumția paternității.

civilă întocmit neîntemeiat sau pe bază de acte false urmează a fi anulat sau

2

recunoscut nul prin hotărâre judecătorească, iar cel reconstituit sau repetat se

anulează prin decizia organului de stare civilă de la domiciliul solicitantului.

judecătorească urmează să recunoască nulă declarația nr.XXXXX din 28

iunie 2014 privind stabilirea paternității în baza acordului comun al părinților

Vidrașco Alexandr și Vidrașco Alla față de copilul XXXXX, din motiv că

aceasta a fost întocmită neîntemeiat.

rectificărilor la rubrica „tata” din actul de naștere a copilului XXXXX a fost

întocmit neîntemeiat și este lovit de nulitate, este evident că acestea își extind

efectul de nulitate și asupra actelor de stare civilă care au fost perfectate în

baza cererii neîntemeiate de stabilire a paternității.

circumstanțelor nominalizate, este necesar de a dispune obligarea Serviciului

Stare Civilă Rezina de a exclude de la rubrica „tata” din actul de naștere și

certificatul de naștere a copilului XXXXX a mențiunilor referitoare la tata

Vidrașco Alexandr pe motiv că rectificările respective au fost operate în baza

unei declarații neîntemeiate.

acțiunii și recunoașterea nulă a declarației nr.XXXXX din 28 iunie 2014

privind stabilirea paternității în baza acordului comun al părinților Vidrașco

Alexandr și Vidrașco Alla față de copilul XXXXX pe motiv că aceasta a fost

întocmită neîntemeiat și obligarea Serviciului Stare Civilă Rezina să excludă

din rubrica „tata” din actul de naștere și certificatul de naștere al copilului

XXXXX a mențiunilor referitoare la tata Vidrașco Alexandr.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

sediul Rezina a fost respinsă acțiunea depusă de Vidrașco Alexandr ca

neîntemeiată.

art.23 alin.(4) și (5), art.62 alin.(1) lit.a), art.69 alin.(1) și (2) lit.b) din Legea

nr.100 din 26.04.2001 privind actele de stare civilă, a motivat soluția de

respingere a acțiunii prin faptul că reclamantul Vidrașco Alexandr, prin

depunerea cererii (declarației) nr.XXXXX din 28.06.2014 privind stabilirea

paternității și-a asumat îndatoririle de părinte față de copilul XXXXX, la

moment XXXXX, care potrivit constatărilor, nu este copilul său biologic.

de stabilire a paternității este întocmită neîntemeiat, or, ultimul personal a

solicitat includerea sa în calitate de tată al copilului XXXXX.

3

organului de stare civilă la aplicarea mențiunilor pe actul de naștere al

copilului, în situația în care cererea a fost întocmită personal de Vidrașco

Alexandr, acesta fiind un drept al său prevăzut de legislația în vigoare în

acest sens.

nr.XXXXX din XXXXX pe numele copilului XXXXX la rubrica „tata” cu

datele de identitate a reclamantului Vidrașco Alexandr, au avut loc în temeiul

cererii (declarației) acestuia, prin care a declarat că este tata biologic al

copilului, respectându-se prevederile art.23 alin.(4) și (5) din Legea nr.

100/2001 privind actele stare civilă.

actul de naștere a copilului completarea la rubrica despre „tata” cu datele sale

a fost efectuat fără temei, nu se confirmă.

argumentul precum că părțile în litigiu au prezentat acte false în scopul

completării actului copilului cu datele reclamantului, or, faptul că în cererea

sa reclamantul a prezentat informație eronată despre legătura biologică a sa

cu copilul la acel moment XXXXX, nu poate fi calificat acest înscris drept

„act fals”.

pe prevederile art.62 alin.(2) din Legea nr.100/2001, însă prevederile normei

date de drept nu sunt aplicabile la cazul din speță, or, aceste dispoziții se

atribuie doar actelor de stare civilă, pe când în speță obiect al litigiului este

cererea (declarația) reclamantului nr.XXXXX din 28.06.2014, care ulterior

a produs efectul juridic în baza căruia în actul de naștere al copilului XXXXX

a fost introdus reclamantul ca „tată” al copilului.

reclamantului nr.XXXXX din 28.06.2014 nu se atribuie actului de stare

civilă, care potrivit legislației în vigoare, este un înscris autentic de stat, prin

care se confirmă faptele și evenimentele ce influențează apariția, modificarea

sau încetarea drepturilor și obligațiilor persoanelor și se caracterizează

statutul de drept al acestora.

considerat de a respinge acțiunea depusă de Vidrașco Alexandr ca

neîntemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Vidrașco Alexandr, reprezentat de avocatul Rusu Ion a declarat apel

4

împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 13 aprilie 2023, întru executarea

încheierii din 29 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a prezentat

motivarea apelului, solicitând casarea integrală a hotărârii din 04 noiembrie

2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, cu pronunțarea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii (f.d.68-70, 86, 91-97).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

respins apelul declarat de Vidrașco Alexandr, reprezentat de avocatul Rusu

Ion și s-a menținut hotărârea din 04 noiembrie 2022 a Judecătoriei Orhei,

sediul Rezina.

primei instanțe pe faptul că cererea (declarația) privind stabilirea paternității

în baza acordului comun al părinților nr.XXXXX din 28 iunie 2014 a fost

scrisă și semnată personal de către Alexandr Vidrașco, cu solicitarea de a-l

include în calitate de tată al copilului, respectiv completarea Actului de

naștere nr.XXXXX din XXXXX, pe numele copilului XXXXX, cu datele

despre tată ale reclamantului Vidrașco Alexandr, au fost efectuate conform

legislației în vigoare și strict în temeiul cererii depuse de către ultimul, prin

care personal a declarat că este tatăl biologic al copilului.

că modificările efectuate și actul întocmit de către organul de stare civilă ar

fi neîntemeiate și/sau în baza unor acte false, or, în cererea (declarația) sa

reclamantul a prezentat informație eronată despre legătura biologică cu

copilul XXXXX, nu poate fi calificat acest înscris drept un „act fals”.

Civilă Rezina de a exclude din rubrica referitoare la „tată” din actul de

naștere și certificatul de naștere al copilului XXXXX, a mențiunilor

referitoare la tata Vidrașco Alexandr, instanța de apel a remarcat că organul

de stare civilă a efectuat acțiunii în interiorul cadrului legal, în strictă

conformitate cu prevederile art.23 alin.(4) și (5) și art.69 alin.(1) și (2) lit.b)

din Legea nr.100/2001, iar abateri în acest sens nu au fost depistate, respectiv

concluzia instanței de fond privind respingerea acțiunii ca neîntemeiată a fost

apreciată ca fiind justă și întemeiată.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

avocatul Rusu Ion a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei din 28 iunie 2023 a Curții de

5

Apel Chișinău și a hotărârii din 04 noiembrie 2022 a Judecătoriei Orhei,

sediul Rezina, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii sale.

SOLICITĂRILE RECURENTULUI

avocatul Ion Rusu a invocat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

greșit au aplicat legea, nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată, au

interpretat eronat prevederile legii și au apreciat arbitrar probele din dosar.

inferioare au evitat să constatate faptul că cererea de stabilirea a paternității

nr.XXXXX din 28 iunie 2014 nu putea fi depus de către o persoană care nu

este tatăl biologic al copilului, însă din circumstanțele litigiului s-a

constatat că anterior momentului conceperii copilului, cât și după nașterea

acestuia, Pripa Alla nu l-a cunoscut, fapt ce atestă că nici nu era îndreptățit

să depună o astfel de declarație la organul stării civile.

confirmat prin înscrisurile alăturate la acțiune și recunoscute de

reprezentantul intimatei în cadrul dezbaterilor judiciare, cu toate aceste

instanțele de judecată nu s-au expus asupra acestor împrejurări și a

condiționat introducerea neîntemeiată a rectificărilor la rubrica „tata” din

certificatul de naștere al copilului.

în legătura juridică ce apare între tată și copil bazată pe contribuția acestuia

la conceperea copilului, însă potrivit circumstanțelor reale ale litigiului nu

s-a confirmat faptul participării sale la conceperea copilului, întrucât în

perioada respectivă nici nu se cunoștea cu intimata.

este bazată pe consimțământul tatălui exprimat în declarația comună

potrivit circumstanțelor cauzei este evident că cererea de stabilire a

paternității nu a întrunit această o condiție de fond, care în esență reprezintă

capacitatea de a încheia astfel de acte juridice, iar în lipsa acestei prezumții

de paternitate declarația soților la fel este lipsită de un obiect licit, ceea ce

atrage supă sine nulitatea absolută a actului juridic de stabilire a paternității.

sub prezumția paternității, întrucât nu putea efectiv să contribuie la

conceperea copilului.

2022 reprezentantul intimatei a comunicat că scopul final de decădere din

drepturile părintești a fost de-al radia din rubrica „tata” din certificatul de

naștere a copilului XXXXX, însă această alegație nu poate fi realizată, or,

6

potrivit jurisprudenței naționale s-a statuat că prin decăderea din drepturile

părintești în certificatul de naștere nu servește drept temei de a radia tată

copilului din actele de naștere, ceea ce se prezumă că reprezentantul

intimatei a acționat contrar intereselor acesteia.

axat pe formalismul cererii de stabilire a paternității nr.XXXXX din 28

iunie 2014 care în esență nu justifică valabilitatea acestui act juridic,

deoarece declarațiile comune a soților nu au fost bazate pe contribuția

dânsului la conceperea copilului.

contrar legii, or, cu Pripa Alla s-a cunoscut în anul 2011, iar căsătoria a fost

înregistrată la 23 noiembrie 2012, ceea ce confirmă că la momentul nașterii

copilului XXXXX (XXXXX), nu a avut relații conjugale cu intimata, având

în vedere că nici nu s-au cunoscut cu aceasta. Prin urmare, prezumția

paternității sale față de copilul XXXXX nu este verosimilă.

declararea nulă a actelor ce au stat la baza stabilirii potrivit art.62 alin.(3)

din Legea privind actele de stare civilă, pot cere anularea sau recunoașterea

nulității actelor de stare civilă persoanele interesate, organele de stare civilă

sau Agenția Servicii Publice care au identificat necesitatea de anulare sau

de recunoașterea a nulității actului respectiv, ceea ce justifică că dânsul are

un interes în anularea actului respectiv, întrucât la momentul depunerii

cererii de stabilire a paternității nu a conștientizat că prin cererea respectivă

să evite procedura de adopție a copilului.

stabilirea paternității în baza acordului comun al său și al Allei Vidrașco

față de copilul XXXXX a fost depusă cu scopul de a evita procedura adopției

și această declarație comună a soților contravine legii imperative, pentru că

adopția nu poate fi substituită cu filiația în baza unui acord de voință a

soților care anterior momentului conceperii și nașterii copilului nici nu s-

au cunoscut și nici nu putea fi rezervată prezumția paternității asupra

acestui fapt.

avea la bază o prezumție de paternitate, întru evitarea procedurii de adopție

prin simularea filiației copilului, ceea ce atestă că declarația este lovită de

nulitate absolută și nu poate servi drept temei de introducere a rectificărilor

de rigoare în actele de naștere al copilului minor. Or, potrivit art.207 alin.(1)

din Codul civil, în redacția legii din 2002, actul juridic întemeiat pe o cauză

falsă, nu poate avea nici un efect.

din Codul civil, în redacția legii din 2002, referitoare la nulitatea absolută

7

a actelor juridice, care statuează că în acest caz instanța de judecată o invocă

din oficiu, însă din condițiile speței se atestă în mod incontestabil că

instanțele ierarhic inferioare, prin interpretări defectuoase, au îndosit

nulitatea absolută al acestui act juridic.

semneze o astfel de declarație, or, reieșind din prevederile art.47 alin.(5)

din Codul familiei, astfel de declarații se depun de către tatăl copilului, însă

pe parcursul dezbaterilor judiciare s-a constatat faptul că nu este tatăl

biologic al copilului, fapt recunoscut de reprezentantul intimatei, cu toate

acestea instanțele de judecată nu s-au expus acestui fapt și au aplicat eronat

legea.

depune de către tatăl copilului și nu de o persoană care peste aproximativ 6

ani s-a cunoscut cu mama copilului, cu care după aceasta s-a căsătorit.

2014 nu este verosimilă să contribuie la conceperea copilului în mod

retractiv cu diferența de 6 ani și acestă situație nu poate constitui obiect al

prezumției de paternitate, circumstanță ignorată de instanțele de judecată.

anume art.62 alin.(2) și (3) din Legea privind actele de stare civilă, precum

și greșit instanțele de judecată au aplicat normele imperative prevăzute de

Codul civil, în redacția legii din 2002.

art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare până la

01 septembrie 2023, în special pe prevederile alin.(2) lit.a), b) și c) și

alin.(4), potrivit cărora, se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu

a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia

să fie aplicată; c) a interpretat în mod eronat legea, precum și săvârșirea

altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs

consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost

arbitrară.

adresa Allei Pripa și Agenției Servicii Publice copia recursului declarat de

Vidrașco Alexandr, reprezentat de avocatul Ion Rusu, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii a referinței, creând astfel participanților la proces

condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și

le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

8

confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.139-140).

referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de

Vidrașco Alexandr, întrucât alegațiile acestuia vin în contradicție cu actele

cauzei și prevederile art.62 alin.(1) din Legea nr.100/2001 și art.49 alin.(3)

lit.b) din Codul familiei. Or, recurentul afirmă că însăși paternitatea este

nulă, dar nu și faptul înregistrării actului de naștere.

verificate datele conținute în actul de naștere nr.XXXXX, înregistrat la

Primăria XXXXX, pe numele copilului XXXXX, născută la XXXXX, unde

la rubrica „părinți” figurează în calitate de „mama” – Pripa Alla, iar în

calitate de „tata” – Vidrașco Alexandr, date incluse în baza cererii de

paternitate nr.XXXXX din 28 iunie 2014, înregistrată la OSC Rezina.

familiei nu este în drept să conteste paternitatea în situația în care a fost

înscris drept tată al copilului în baza declarației comune a dânsului și a

mamei copilului, iar la momentul depunerii acestei declarații știa cu

certitudine că nu este tatăl biologic al copilului.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

procedură civilă:

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură

civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului.

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale,

cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Alexandr, reprezentat de avocatul Rusu Ion a fost depus după data intrării

în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

9

2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

recursului” din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la

modificările operate prin Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din

01.09.2023) avea următorul conținut:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul

în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept

material sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să

fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care

a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în

mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul

să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la

proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea

cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța

a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023):

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată

este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a

fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod

determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă

potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

(în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului):

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”

procedură civilă:

10

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul

deciziei, în ședință publică, la 28 iunie 2023.65.

intermediul poștei electronice, Curtea de Apel Chișinău a expediat copia

deciziei motivate a instanței de apel din 28 iunie 2023, în adresa

reprezentantului recurentului Vidrașcu Alexandr, avocatul Ion Rusu, fapt

ce rezultă din scrisoarea anexată la dosar (f.d.123).

Vidrașco Alexandr, reprezentată de avocatul Ion Rusu se consideră ca fiind

depus în interiorul termenului legal prevăzut la art.434 CPC.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului.

reprezentat de avocatul Ion Rusu rezultă că drept temei de declarare a

recursului s-a invocat în esență prevederile art.432 din Codul de procedură

civilă, în redacția legii în vigoare până la 01 septembrie 2023, în special pe

prevederile alin.(2) lit.a), b) și c) și alin.(4), potrivit cărora, se consideră că

normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în

care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; c) a interpretat în

mod eronat legea, precum și săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura

în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de

către instanța judecătorească a fost arbitrară.

Justiție reține că după cum s-a menționat supra prin Legea nr.246 din

31.07.2023 a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție, inclusiv prevederile Codului de procedură civilă, în special au

fost modificate și temeiurile recursului prevăzute la art.432, care au intrat

în vigoare din 01 septembrie 2023.

noiembrie 2023, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate la

articolul 432 CPC, dispozițiile căruia au un text diferit de cel al articolul

11

432 prevăzut în redacția legii până la modificările intrate în vigoare din 01

septembrie 2023.

Supreme de Justiție atestă că recursul declarat la 24 noiembrie 2023 de

Vidrașco Alexandr nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin.(1) din Codul de procedură civilă, în vigoare din 01 septembrie 2023.

contestate prin prisma argumentelor recursului, Completul de judecată nu

a stabilit că soluția instanței de apel este contrară legii sau cu aprecierea

arbitrară a probelor. Dimpotrivă, decizia a fost emisă cu respectarea

prevederilor legale, bazată pe o cercetare multiaspectuală, completă,

nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat

conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a

probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute

în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanță nu este

absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului

Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva

Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva

Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot

fi conforme cu cerințele articolului 6§1 CEDO (cauza Helmers c. Suediei,

09 octombrie 1991).

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Vidrașco

Alexandr, reprezentat de avocatul Ion Rusu nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului (24 noiembrie 2023) și prin urmare prin prisma

art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, urmează a fi considerat

inadmisibil.

12

civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Consideră inadmisibil recursul declarat de Vidrașco Alexandr,

reprezentat de avocatul Ion Rusu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

13