2ra-1544/23 — repararea prejudiciului mora
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului mora
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-1544/23 — repararea prejudiciului mora (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E RE
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de
Țurcan Panteleimon și de către avocata Cepoi Ina în interesele lui Țurcan
Panteleimon,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Țurcan Panteleimon împotriva Statului Republica Moldova, reprezentat de
Ministerul Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului cauzat,
împotriva deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-1544/23
NR. PIGD 2-22134628-01-2ra-20102023)
Recururile declarate după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a
art. 432 alin. (1) lit. a) și e) din Codul de procedură civilă nu
constituie temei pentru admisibilitatea recursului
Judecătoria Soroca, sediul Central: jud. D. Brașoveanu
Curtea de Apel Bălți: jud. A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu
20 noiembrie 2024
Textul corespunde cu originalul
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la
admisibilitatea recursurilor declarate de Țurcan Panteleimon și de către
avocata Cepoi Ina în interesele lui Țurcan Panteleimon,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 septembrie 2022, Țurcan Panteleimon a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Statului Republica Moldova, reprezentat de
Ministerul Finanțelor cu privire la repararea prejudiciului cauzat (f. d. 1-6).
În motivarea cererii de chemare în judecată, Țurcan Panteleimon a
indicat că la 07 mai 2013, agentul constatator al IP Soroca, Marchitan Victor,
a întocmit în privința sa un proces-verbal în baza art. 69 din Codul
contravențional.
Reclamantul a specificat că, nu a fost prezent la întocmirea procesului-
verbal și nu a fost înștiințat despre întocmirea acestuia.
A menționat că, la 25 octombrie 2013, după 6 luni, procesul-verbal a
fost trimis prin poștă executorului judecătoresc Bedros Pavel, fiind
recepționat la data de 12 noiembrie 2013.
Prin încheierea din 10 noiembrie 2016 a Judecătoriei Șoldănești, a fost
admis demersul executorului judecătoresc Bedros Pavel și anunțat în căutare
la domiciliul din satul Climăutii de Jos, r-1 Șoldănești.
A specificat că și la moment este în căutare în calitate de debitor, iar
prin încheierea din 02 februarie 2020 privind aplicarea măsurilor de
asigurare a executării, executorul judecătoresc Bedros Pavel, în calitatea sa
de exponent al puterii de stat ce acționează din numele statului, în temeiul
art. 22 alin. 1) lit. g) - t), art. 63, art. 65, art. 66, art. 88 alin. (4), art. 110 din
Codul de executare, a dispus aplicarea interdicției și indisponibilizarea sumei
de 1 608 lei cu titlu de amendă, aflate la conturile deținute de către debitorul
Țurcan Panteleimon.
A relevat că peste 9 ani, din momentul întocmirii unui proces-verbal
ilegal, cu termenele de prescripție omise, acesta a fost executat, astfel în
rezultatul acțiunilor ilegale ale agentului constatator și executorului
judecătoresc i-a fost încălcat dreptul de acces liber la justiție, dreptul la
1
apărare, a fost umilit, constrâns, înjosit, au fost răspândite calomnii, care
i-au înjosit demnitatea, fiindu-i cauzate suferințe morale și psihice.
Reclamantul Țurcan Panteleimon a solicitat încasarea de la Statul
Republica Moldova a sumei de 200 000 de lei cu titlu de prejudiciu.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 februarie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Țurcan
Panteleimon (f. d. 44, 52-55).
În susținerea soluției adoptate, prima instanță a reținut că reclamantul
și-a manifestat dezacordul referitor la procesul-verbal cu privire la
contravenție întocmit în privința sa, amenzii aplicate în baza deciziei
contravenționale, acțiunilor executorului judecătoresc, care a încasat forțat
amenda, motiv pentru care a solicitat repararea prejudiciului în mărime de
200 000 de lei din contul statului.
De asemenea, prima instanță a reiterat că, persoana în a cărei privință
a fost pornit proces contravențional, are dreptul să ceară și să primească
despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin acțiunile sau inacțiunile ilicite ale
autorității competente, doar în cazul în care prin hotărîre judecătorească s-a
constatat caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității
competente să constate contravenția sau să soluționeze cauza
contravențională.
La fel, instanța a statuat că în speță, pentru apărarea drepturilor sale,
reclamantul era în drept să depună, în temeiul art. 448 din Codul
contravențional, la organul emitent, o contestație cu privire la anularea
procesului-verbal și deciziei contravenționale din 07 mai 2013 și doar în
cazul emiterii de către instanța de judecată a unei hotărâri definitive privind
anularea actului, Țurcan Panteleimon urma să înainteze în ordine civilă
acțiune împotriva organelor de drept cu privire la constatarea caracterului
ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente.
În speță, instanța a specificat că, deși reclamantul a aflat despre decizia
contravențională de sancționare la data de 12 februarie 2020, nu a contestat
în instanța de judecată decizia agentului constatator Marchitan Victor și pe
caz nu au fost adoptate careva hotărâri privind constatarea caracterului ilicit
al acțiunilor sau al inacțiunilor autorității competente.
Instanța de judecată a concluzionat că pretențiile înaintate de Țurcan
Panteleimon referitor la ilegalitatea întocmirii în privința sa a procesului-
verbal cu privire la contravenție și emiterea în baza acestuia a unei decizii de
2
sancționare, nu se examinează în procedura civilă, dar urmează a fi
soluționate prin prisma prevederilor art. 448 din Codul contravențional.
La fel, instanța a reliefat că reclamantul își exprimă dezacordul și cu
actele emise de către executorul judecătoresc referitor la executarea deciziei
de sancționare contravențională, însă acțiunile acestuia nu au fost contestate.
Instanța a conchis că, solicitarea privind încasarea prejudiciului
moral, urma să fie precedată de o hotărâre definitivă care să confirme
caracterul ilicit al acțiunilor sau al inacțiunilor agentului constatator
Marchitan Victor și executorului judecătoresc Bedros Pavel.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 05 mai 2023, prin intermediul oficiului poștal, Țurcan Panteleimon
a declarat apel împotriva hotărârii din 13 februarie 2023 a Judecătoriei
Soroca, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie
admisă (f. d. 65-67).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
apelul declarat de Țurcan Panteleimon și s-a menținut hotărârea din
13 februarie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central (f. d. 92-99).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut
corectitudinea și legalitatea soluției date de prima instanță.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 octombrie 2023 și 28 octombrie 2023, prin intermediul
oficiului poștal, Țurcan Panteleimon a declarat recurs împotriva deciziei din
21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu emiterea unei
noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă (f. d. 104-107).
La 28 octombrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, avocata Cepoi
Ina a depus în interesele lui Țurcan Panteleimon cerere de recurs împotriva
deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu
emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă (f. d. 114-117).
3
SOLICITAREA RECURENTULUI Țurcan Panteleimon
În motivarea recursului, Țurcan Panteleimon a invocat dezacordul cu
decizia instanței de apel, invocând că aceasta a fost bazată pe concluzii
părtinitoare.
SOLICITAREA avocatei Cepoi Ina
În motivarea recursului, avocata Cepoi Ina a invocat că instanța de
apel a aplicat eronat normele de drept material și a interpretat în mod eronat
legea, iar circumstanțele expuse în decizie sunt în conrtradicție cu
circumstanțele cauzei.
A menționat că modul și condițiile de răspundere patrimonială a
statului pentru prejudciul cauzat prin acțiunile ilicite comise în priocesele
penale și contravenționale de către organele de urmărire penală, procuraturii
și instanțele judecătorești, este reglementat prin Legea nr. 1545 din
25 februarie 1998.
A reiterat că art. 10 din legea menționată, prevede că dreptul persoanei
fizice la repararea prejudiciului moral în mărimea și modul stabilit de
prezenta lege apare în cazurile specificate la articolul 6.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Din materialele dosarului rezultă că decizia Curții de Apel Bălți a fost
emisă la data de 21 septembrie 2023.
Astfel, se constată că recurentul Țurcan Panteleimon și avocata Cepoi
Ina s-au conformat prevederilor legale și au declarat recursurile la
16 octombrie și 28 octombrie 2023, în termenul legal.
La 26 decembrie 2023, în adresa Ministerului Finanțelor a fost
expediată copia recursului declarat de Țurcan Panteleimon și de către
avocata Cepoi Ina în interesele lui Țurcan Panteleimon, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 120).
4
La 17 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Ministerul
Finanțelor a depus referință la recursul declarat de Țurcan Panteleimon, prin
care a solicitat să fie respins cu menținerea deciziei instanței de apel și
hotărârii instanței de fond (f. d. 121-124).
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (a) din Codul de procedură civilă:
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă.
Verificând motivele de casare, invocate în cereride de recurs declarate
de Țurcan Panteleimon și de către avocata Cepoi Ina în interesele lui Țurcan
5
Panteleimon, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că
acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de
declarare a recursurilor ca fiind admisibile, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate în cererile de recurs nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursurilor, și respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a aprecia recursurile declarate de Țurcan
Panteleimon și de către avocata Cepoi Ina în interesele lui Țurcan
Panteleimon, ca fiind inadmisibile.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și
(2), art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
6
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibile recursurile depuse de Țurcan Panteleimon și de
către avocata Cepoi Ina în interesele lui Țurcan Panteleimon, împotriva
deciziei din 21 septembrie 2023 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
7