3ra-1069/23 — anularea actelor administrative
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actelor administrative
- Temei legal
- Recursul este vadit neîntemeiat, art. 246 alin.2 lit.h din Codul administrativ
3ra-1069/23 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de avocatul Macovei
Artur în interesele SRL „Ester Grup”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de SRL „Ester Grup” împotriva SA „Apă-Canal Chișinău”,
terți Primăria comunei Trușeni, ÎP „Valea Salcâmilor”, ÎP „Meliorator”, ÎP
„Luceafărul”, ÎP „Automobilist” și ÎP „Victoria”, cu privire la anularea
actelor administrative,
împotriva deciziei din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-1069/23
NR. PIGD 2-19091978-01-3ra-31102023)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Sîrbu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, I. Dutca, E. Palanciuc
20 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
avocatul Macovei Artur în interesele SRL „Ester Grup”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 februarie 2019, SRL „Ester Grup” a depus acțiune în contencios
administrativ, completată pe parcursul examinării cauzei, împotriva SA
„Apă-Canal Chișinău”, solicitând anularea actului de depistare a consumului
fraudulos întocmit în privința SRL „Ester Grup” la 04 septembrie 2018;
anularea deciziei privind consumul fraudulos nr. 57 din 26 septembrie 2018
și a facturilor fiscale seria AAF nr. 1228183 din 29 septembrie 2018 în sumă
de 280 977,95 lei, seria AAF nr. 1228182 din 29 septembrie 2018 în sumă
de 588 148,10 lei; anularea actului de depistare a consumului fraudulos din
18 octombrie 2018; anularea deciziei privind consumul fraudulos nr. 63 din
07 noiembrie 2018; anularea facturii fiscale seria AAF nr. 3151189 din 09
noiembrie 2018 în sumă de 40 482 lei și compensarea cheltuielilor de
judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 16 februarie 2011, a obținut de la
SA „ApăCanal Chișinău” condițiile tehnice pentru proiectarea și construcția
în or. Durlești a unui apeduct ce ar fi permis alimentarea cu apă potabilă a
locatarilor din zonă, inclusiv până la com. Trușeni, a întreprinderilor
pomicole „Valea Salcâmilor”, „Meliorator”, „Luceafărul”, „Automobilist”
și „Victoria”.
Reclamanta a menționat că acest fapt a fost necesar, deoarece SA
„Apă-Canal Chișinău” nu avea propriul apeduct în zona respectivă, iar
localnicii acestor localități nu beneficia de serviciul de alimentare cu apă
potabilă. Astfel, apeductul nu a fost construit în scopul necesităților proprii
ale SRL „Ester Grup” de alimentare cu apă potabilă.
În prezent, acest apeduct este finalizat din punct de vedere constructiv.
Însă, aproximativ în luna octombrie 2018, în cadrul unei întruniri comune cu
persoanele interesate în construcția apeductului și cu participarea unui
reprezentant al SA „ApăCanal Chișinău”, s-a aflat faptul că procedurile
legate de perfectare a actelor ce vizează acest apeduct au fost sistate, din
1
motiv că în privința SRL „Ester Grup” au fost întocmite acte de consum
fraudulos de apă potabilă, fiind calculate sume pentru consum fraudulos și
până la achitarea acestora procedurile nu vor fi reluate.
Reclamanta a relevat că anterior aceste circumstanțe nu i-au fost
cunoscute, astfel, la 05 noiembrie 2018, s-a adresat SA „Apă-Canal
Chișinău” cu cerere prin care a solicitat eliberarea copiilor de pe actul/actele
de consum fraudulos întocmite în privința sa.
Prin scrisoarea din 20 noiembrie 2018, SRL „Ester Grup” i-au fost
notificate copiile actelor de depistare a consumului fraudulos întocmite la 04
septembrie 2018 și la 18 octombrie 2018, prin care s-a consemnat conectarea
neautorizată la rețeaua publică de alimentare cu apă.
Totodată, i-au fost prezentate copiile extraselor din procesele-verbale
ale comisiei pentru examinarea încălcărilor în alimentarea cu apă nr. 57 din
26 septembrie 2018 și nr. 63 din 07 noiembrie 2018, în care sunt reflectate
deciziile comisiei de a calcula consumul de apă la volumele de 100 477 m3
și respectiv, 4 680 m3.
De asemenea, SRL „Ester Grup” a subliniat că nu i-au fost prezentate
alte acte, precum decizii de sancționare sau facturi în care ar fi fost reflectate
sumele ce urmează să le achite.
Nefiind de acord cu actele de depistare a consumului fraudulos și
procesele-verbale ale comisiei pentru examinarea încălcărilor în alimentarea
cu apă, la 19 decembrie 2018, SRL „Ester Grup” a depus cerere prealabilă
către SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care a solicitat anularea actelor de
depistare a consumului fraudulos, a deciziilor de consum fraudulos, precum
și a oricăror altor acte/facturi derivate în legătură cu acestea.
Prin scrisoarea nr. 1200/450 din 15 ianuarie 2019, SA „Apă-Canal
Chișinău” a respins cererea prealabilă.
În opinia reclamantei, respingerea cererii prealabile este neîntemeiată,
iar actele de consum fraudulos contestate sunt ilegale, or, acestea au fost
întocmite în lipsa reprezentanților SRL „Ester Grup”.
Mai mult decât atât, agentul economic nu a fost înștiințat despre
controlul planificat și despre dreptul de a participa la efectuarea controlului,
iar despre existența actelor de consum fraudulos a aflat întâmplător.
Prin urmare, reclamanta consideră că la caz au fost încălcate
prevederile pct. 83 din Regulamentul cu privire la serviciul public de
alimentare cu apă și canalizare.
2
În opinia SRL „Ester Grup”, vicierea procedurii de petrecere a
controlului și de întocmire a actelor de depistare a consumului fraudulos
atrage după sine nulitatea deciziilor de recalculare a volumului de apă emise
în baza lor.
De asemenea, reclamanta consideră că SA „Apă-Canal Chișinău” a
încălcat și prevederile pct. 93 din Regulamentul cu privire la serviciul public
de alimentare cu apă și canalizare, deoarece nu i-a notificat copiile deciziilor
și facturilor, fapt care este obligatoriu.
Suplimentar SRL „Ester Grup” a indicat că toate lucrările de
construcție a apeductului, precum și ulterioara conectare la acesta a
consumatorilor se efectuau cu înștiințarea și implicarea reprezentanților SA
„Apă-Canal Chișinău”, care se ocupau printre altele și de perfectarea actelor
consumatorilor de apă ce se conectau la apeduct.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admis acțiunea. S-au anulat: Actul de depistare a consumului
fraudulos din 04 septembrie 2018; Actul de depistare a consumului fraudulos
din 18 octombrie 2018; Decizia privind consumul fraudulos nr. 57 din 26
septembrie 2018; Decizia privind consumul fraudulos nr. 63 din 07
noiembrie 2018; Facturile fiscale seria AAF nr. 1228183 din 29 septembrie
2018, seria AAF nr. 1228182 din 29 septembrie 2018 și seria AAF nr.
3151189 din 09 noiembrie 2018.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 noiembrie 2020, SA ”Apă-Canal Chișinău” a declarat apel
împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din 21 octombrie
2020, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere
a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 aprilie 2021 a Curții de apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de SA ”Apă-Canal Chișinău”, s-a casat hotărârea din 21
octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie
nouă prin care, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE RECURS
Prin decizia din 03 noiembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, s-a
admis recursul declarat de SRL „Ester Grup”, s-a casat decizia din 27 aprilie
3
2021 a Curții de Apel Chișinău și s-a restituit cauza spre rejudecare la Curtea
de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL LA REJUDECARE
Prin încheierea din 12 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în proces
au fost atrași, în calitate de persoane terțe, com. Trușeni, ÎP „Valea
Salcâmilor”, ÎP „Meliorator”, ÎP „Luceafărul”, ÎP „Automobilist” și ÎP
„Victoria”.
Prin decizia din 12 septembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
admis apelul declarat de SA „Apă-Canal Chișinău”, s-a casat hotărârea din
21 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o
decizie nouă prin care acțiunea înaintată de SRL „Ester Grup” împotriva SA
„Apă-Canal Chișinău” s-a respins ca neîntemeiată.
Prin încheierea din 6 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
corectat din oficiu greșeala strecurată în decizia din 12 septembrie 2023,
după cum urmează: Se indică în mod corect în partea introductivă și
dispozitivă a deciziei integrale numele judecătorului „Palanciuc Ecaterina”,
în loc de numele judecătorului indicat greșit „Dașchevici Grigore”.
În motivarea soluției emise, instanța de apel a conchis că instanța de
fond a apreciat eronat probele și normele de drept material relevante.
În contextul dat, a menționat că instanța de apel a argumentat că SRL
„Ester Grup” nu are calitatea de „consumator” în raport cu SA „Apă-Canal
Chișinău”, ci este „solicitant”. Această diferențiere este esențială deoarece
regulamentul invocat de SRL „Ester Grup” și reținut de prima instanță (pct.
83-86 din Regulamentul cu privire la serviciul public de alimentare cu apă și
canalizare) se aplică doar în cazul consumatorilor, reglementând modalitatea
de control al contorului și verificarea sigiliilor.
Deoarece SRL „Ester Grup” nu a încheiat un contract de furnizare a
serviciului public de apă și canalizare și nu a îndeplinit condițiile tehnice din
avizul de branșare/racordare, aceasta nu beneficiază de protecțiile legale
rezervate consumatorilor.
Instanța de apel a constatat că actele de depistare a consumului
fraudulos emise de SA „Apă-Canal Chișinău” în 2018 au fost întocmite legal,
în contextul în care SRL „Ester Grup” a fost găsită conectată neautorizat la
rețeaua publică de apă. Actele au fost emise în urma depistării unor conectări
neautorizate la sistemul de alimentare cu apă, care erau folosite fără avizul
operatorului.
4
SRL „Ester Grup” nu a demonstrat că a obținut toate avizele necesare
și că a respectat normele legale privind racordarea la rețea, așa cum a fost
solicitat de SA „Apă-Canal Chișinău” în notificările anterioare.
În decizia sa, instanța de apel a subliniat că SRL „Ester Grup” nu a
respectat condițiile tehnice incluse în avizul de branșare/racordare emis în
Conform acestui aviz, SRL „Ester Grup” era obligată să finalizeze
proiectul în termen de doi ani și să obțină reconfirmarea avizului dacă
termenul expira.
SA „Apă-Canal Chișinău” a notificat în 2018 SRL „Ester Grup” cu
privire la expirarea avizului, dar compania nu a completat formalitățile
pentru a deveni un utilizator autorizat. În lipsa unui contract de furnizare,
conectările efectuate de SRL „Ester Grup” au fost considerate neautorizate
și, astfel, ilegale.
Instanța de apel a confirmat validitatea deciziilor nr. 57 și nr. 63 emise
de Comisia pentru constatarea utilizării frauduloase a serviciului public, prin
care s-a calculat consumul fraudulos al apei în baza conectării neautorizate.
Calculele de consum au fost efectuate în conformitate cu metodologia
stabilită (34,41 m³/h pentru un anumit număr de ore pe zi).
Facturile fiscale emise pe baza acestor decizii au fost considerate
legitime, iar SRL „Ester Grup” este obligată la achitarea acestor sume.
Instanța de apel a considerat că aceste facturi sunt conforme cu normele și
că SRL „Ester Grup” este responsabilă pentru costul consumului fraudulos.
Instanța de apel a considerat că instanța de fond a interpretat eronat
probele și a aplicat greșit normele de drept material, ceea ce a condus la
admiterea acțiunii SRL „Ester Grup”. Argumentele instanței de fond privind
lipsa SRL „Ester Grup” la controlul efectuat nu sunt aplicabile, deoarece
SRL „Ester Grup” nu avea calitatea de consumator în acest context.
Instanța de apel a concluzionat că prima instanță a ignorat faptul că
SRL „Ester Grup” nu era autorizată să utilizeze rețeaua publică de apă și că
prevederile regulamentului nu pot fi aplicate în cazul unei conectări
neautorizate efectuate de un solicitant care nu a îndeplinit cerințele legale.
În concluzie, instanța de apel a decis că actele administrative
contestate au fost emise conform legislației și că SRL „Ester Grup” este
responsabilă pentru neconformitatea sa cu normele legale
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 19 octombrie 2023, avocatul Macovei Artur, în interesele SRL
„Ester Grup”, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 12 septembrie
5
2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea integrală a
deciziei instanței de apel și emiterea unei decizii noi prin care acțiunea să fie
admisă integral.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel a fost
pronunțată cu încălcarea normelor procedurale și interpretarea greșită a
legislației și a probelor.
În context, reprezentantul companiei recurente a susținut că decizia
instanței de apel a fost semnată de un judecător care nu a participat la proces.
La fel, a susținut că instanța de apel nu a respectat jurisprudența
anterioară a Curții Supreme de Justiție pe același dosar, care specifica
necesitatea justificării temeinice pentru controalele efectuate de SA „Apă-
Canal Chișinău” în absența reprezentantului SRL „Ester Grup”. Curtea
Supremă stabilise că procedurile de control trebuie să fie corecte și
echitabile, iar prezența reprezentantului în cazul consumului fraudulos este
esențială.
Recurentul contestă faptul că instanța de apel nu a luat în considerare
scrisoarea din 23 august 2018 a SA „Apă-Canal Chișinău”, prin care
operatorul permitea SRL „Ester Grup” să își rezolve situația până la 17
septembrie 2018.
Având în vedere termenul acordat, furnizarea serviciilor de apă era
permisă până la acea dată și, prin urmare, nu putea fi considerată „conectare
neautorizată” anterior acestui termen.
Recurentul susține că efectuarea controlului la 4 septembrie 2018,
înainte de expirarea perioadei de grație, și calcularea retroactivă a
consumului fraudulos pe o durată de un an reprezintă o dublă impunere
nejustificată pentru același serviciu.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 16 noiembrie 2023, intimata SA „Apă-Canal
Chișinău” a solicitat respingerea recursului ca fiind neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
6
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.
d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, la caz se atestă că
decizia motivată a instanței de apel a fost notificată avocatului companiei
recurente, prin intermediul poștei electronice, la 25 septembrie 2023, iar
cererea de recurs a fost depusă la data de 19 octombrie 2023, cu respectarea
prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
7
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de avocatul Macovei Artur în interesele SRL „Ester Grup”,
conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de
chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu
privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat
de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
8
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
9
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.
h) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de avocatul Macovei Artur în
interesele SRL „Ester Grup”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
10