3r-221/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- termenul de declarare a apelului, repunerea in termen
3r-221/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Uniunea Avocaților din
Republica Moldova,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Cojocaru Violeta către Uniunea Avocaților din Republica Moldova,
Comisia de licențiere a profesiei de avocat, cu privire la contestarea actului
administrativ, constatarea încălcării, repararea prejudiciului material și moral,
împotriva încheierii din 02 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 3r-221/24
Nr. PIGD 2-22026347-01-3r-10102024
Consecințele nerespectării termenului de declarare a apelului motivat și a depunerii
cererii cu privire la repunerea în termen a apelului motivat, fără probarea imposibilității
respectării termenului legal.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. T. Avasiloaie
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, A. Braga, V. Sîrbu
06 noiembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Uniunea Avocaților din
Republica Moldova
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 23 februarie 2022 Cojocaru Violeta s-a adresat cu acțiune în
contencios administrativ către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, Comisia
de licențiere a profesiei de avocat, cu privire la contestarea actului administrativ,
constatarea încălcării, repararea prejudiciului material și moral.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 12 martie 2024 s-a
admis parțial acțiunea depusă de Cojocaru Violeta. S-a constatat neexaminarea în
termen legal a cererii de admitere în profesie de avocat depusă de Cojocaru Violeta
la 06 aprilie 2021. S-a anulat ca ilegală hotărârea Comisiei de Licențiere a profesiei
de avocat din cadrul Uniunii Avocaților din Republica Moldova nr.20/2/2022 din
08.02.2022. S-a obligat Uniunea Avocaților din Republica Moldova prin intermediul
Comisiei de Licențiere a profesiei de avocat să emită actul administrativ individual
favorabil prin care să admită candidatura Violetei Cojocaru în profesia de avocat în
temeiul art.10 din Legea nr.1260-XV cu privire la avocatură, cu eliberarea licenței
pentru exercitarea profesiei de avocat În rest, acțiunea s-a respins. Pretențiile
reclamantei Cojocaru Violeta cu privire la repararea prejudiciului material și moral,
s-au declarat inadmisibile în temeiul art.207 alin.(1) și alin.(2) lit.f) Cod
administrative.
Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 09 iulie 2024 Uniunea
Avocaților din Republica Moldova a depus apel, prin care a solicitat repunerea în
termen a apelului, admiterea lui, casarea hotărârii instanței de fond cu emiterea unei
noi hotărâri, prin care a declara inadmisibilă acțiunea.
Prin încheierea din 02 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
cererea de repunere în termen a apelului și s-a declarat inadmisibil apelul depus de
Uniunea Avocaților din RM, pe motiv că cererea de apel a fost depusă după
expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (1) Cod administrativ.
La 23 septembrie 2024 Uniunea Avocaților a depus recurs împotriva încheierii
din 02 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea
recursului, casarea încheierii contestate cu repunerea în termen a apelului.
Referitor la repunerea în termen a apelului, a menționat că la 02 februarie 2024
instanța a expediat citație către Uniunea Avocaților din Republica Moldova,
recepționată la 05 februarie 2024, potrivit căreia ședința a fost fixată pentru 12
februarie 2024 ora 11:00 la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani.
1
Comunică că, deși instanța fixase locul și data examinării cauzei, de facto
ședința nu a avut loc din culpa instanței, or, pentru ora și data respectivă, deși pârâtul
s-a prezentat, judecătorul nu mai activa în sediul instanței, fapt despre care a fost
informat de personalul instanței, în acest sens făcând apelantul referire la Dispoziția
nr. 5 din 29.01.2024 adoptată de către Președintele interimar al Judecătoriei
Chișinău. Declară că, deși președintele ședinței – judecătorul , la data expedierii
citației, a cunoscut că nu va mai activa la sediul Râșcani, totuși a expediat apelantului
citație cu date eronate, precum că ședința a fost fixată pentru 12 februarie 2024 ora
11:00 la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, sala nr.17.
Recurentul a indicat că având în vedere că completul de judecată și-a mutat
sediul, acesta era obligat să întreprindă acțiunile prevăzute de art. 218 lit. a) Cod
administrativ și să-i comunice locul modificat al examinării cauzei, decât cel din
citația inițială. Astfel, la caz nu sunt incidente prevederile art. 218 lit. c) din Codul
administrativ.
A menționat că PIGD-ul nu constituie un mod legal de citare a părților, de
notificare a actelor judecătorești, precum și numirea ședințelor. Iar, legislația nu
stabilește obligația părților de a urmări PIGDU -ul, decât cu scopul de a-i fi cunoscut
despre repartizarea aleatorie a dosarelor. Prevederile art. 218 lit. c) CA sunt valabile
atât timp cât nu a fost modificat completul de judecată, fie, că acesta nu și-a schimbat
sediul și respectiv locul ședinței. Astfel, a susținut că nu a fost legal citat despre
ședința de judecată din 12 martie 2024, necunoscând nici sediul unde se va petrece
ședința.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
10.Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ stabilește că:
„participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să
își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți.”
Art. 232 alin. (1) din Codul administrativ statuează că:
„apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de
zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța
de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul
judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel”
Art. 236 alin. (2), lit. d) din Codul administrativ prevede următoarele:
„apelul se declară inadmisibil în special cînd apelul a fost depus după expirarea termenului
stabilit la art.232 alin.(1)”.
Art. 65 alin. (1) din Codul administrativ,
„dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,
atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se
atribuie reprezentatului.
2
Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ relevă că:
„încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de
hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”
Art. 242 din Codul administrativ reglementează că:
„recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a
emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic.”
Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ statuează că:
„examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre
următoarele decizii: respinge recursul.”
Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ stabilește că:
„Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință
de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”
Art. 218 lit. a) Cod administrativ:
„examinarea și soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ are loc conform
prevederilor Codului de procedură civilă, cu următoarele excepții:
a) examinarea și soluționarea acțiunii în contencios administrativ are loc în ședință publică,
iar în cazuri de excepție stabilite de lege – în ședință închisă. Participanții la proces se citează; în
citație se comunică locul, data și ora ședinței. Dacă participanții la proces convin de comun acord,
examinarea și soluționarea acțiunii în contencios administrativ are loc în procedură scrisă.
Art. 218 lit.c) Cod administrativ:
„participanții la proces care s-au prezentat cel puțin o dată în ședința de judecată pe parcursul
examinării acțiunii în contencios administrativ sau au efectuat acte de procedură în contextul
examinării acțiunii în contencios administrativ nu pot invoca lipsa citației pentru efectuarea actelor
de procedură la o dată ulterioară”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 242 din
Codul administrativ, instanța de recurs reține că recurentul a respectat acest termen,
or, încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 02 septembrie 2024 și a
fost notificată recurentului la data de 12 septembrie 2024 (f.d. 116). Prin urmare,
recursul depus la data de 23 septembrie 2024 este în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând prevederile art.
243 alin. (2) din Codul administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără
înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții
Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse
în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței
examinarea acesteia.
Curtea Supremă de Justiție subliniază că importanța termenelor procedurali
este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea
3
justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează
urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale,
reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-
credință de drepturile lor procedurale. Prin urmare, neexecutarea dispozițiilor
normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu
survenirea efectelor negative.
Actele cauzei denotă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost
pronunțat de către Judecătoria Chișinău, sediul Centru la data de 12 martie 2024.
Astfel, termenul de depunere a apelului, conform art. 232 alin. (1) din Codul
administrativ, a început să curgă de la data de 13 martie 2024, ziua imediat următoare
datei pronunțării dispozitivului hotărârii contestate a primei instanțe și a expirat la
11 aprilie 2024.
Distinct acestor circumstanțe, Uniunea Avocaților a prezentat apelul la data
de 09 iulie 2024, cu depășirea termenului prevăzut de lege.
În acest context, instanța de recurs reiterează că termenul de declarare a
apelului poate fi restabilit, dacă persoanele îndreptățite prezintă probe veridice, ce
ar confirma imposibilitatea declarării apelului în termen.
Odată cu depunerea apelului, apelanta Uniunea Avocaților a solicitat
repunerea în termen a apelului, invocând că nu a fost citat despre data, ora și locul
ședinței de judecată care a avut loc 12 martie 2024. A menționat că deși s-a prezentat
anterior la ședința de judecată ce urma a se petrece pe data de 12 februarie 2024,
aceasta nu a avut loc din culpa instanței, iar ulterior nu a mai fost citat, deși instanța
iși schimbase sediul.
Instanța de apel, urmează să accentueze că prin cererea din 19 ianuarie
2023, Uniunea Avocaților a acceptat procedura scrisă de examinare a cauzei (f.d.72).
De asemenea, materialele cauzei atestă că conform avizului de recepție
Uniunea Avocaților a fost citat pentru ședința de judecată din 12 februarie 2024 (f.d.
79).
Prin cererea din 12 februarie 2024 parvenită la adresa Judecătoriei
Chișinău, sediul Rîșcani, avocatul Barbăneagră Sergiu, în interesele Uniunii
Avocaților, a solicitat amânarea ședinței de judecată pe motive de sănătate (f.d.81).
Potrivit certificatului Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, ședința fixată
pentru data de 12 februarie2024, ora 11:00 nu a avut loc, pe motivul aflării
judecătorului în concediu medical. (f.d.82).
Astfel, având în vedere faptul că ședința de judecată din 12 februarie 2024
nu a avut loc, ședință următoare - din 22 februarie 202, ora 16:00 a fost fixată la
19 februarie 2024.
Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată din 22 februarie 2024
părțile nu s-au prezentat, astfel instanța a dispus finalizarea examinării acțiunii și
deliberarea și pronunțarea hotărârii la 12 martie 2024, ora 14:20.
În ședința din 12 martie 2024, părțile în proces nu s-au prezentat,
dispozitivul hotărârii din 12 martie 2024 fiind publicat la aceeași dată – 12 martie
2024, apelantul având posibilitatea de a lua cunoștință cu conținutul acestuia.
4
Instanța de recurs, reținând prevederile art. 24, alin. (1) din Codul
administrativ, subliniată că buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte
termenele prevăzute de lege, or, nerespectarea acestora atrage după sine decăderea
părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac.
Uniunea Avocaților a cunoscut despre examinarea cauzei și din momentul
ce știa despre existența litigiului, fiind citat despre ședința din 12 februarie 2024, și
efectuând și unele acțiuni de procedură (cerere de amânare), apelanta urma să-și
asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu
bună-credință de drepturile sale procedurale. Astfel fiind în cunoștință de cauză,
avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, de a proteja drepturile sale
de acces la instanță și anume să prezinte apelul în termenul stabilit de art. 232 alin.
(1) Cod administrativ.
În aceste circumstanțe, instanța de recurs apreciază ca fiind declarative
argumentele invocate în recurs, referitor la necitarea apelantului pentru ședința din
12 martie 2024.
Instanța de recurs notează că avocatul Sergiu Barbăneagră, în interesele
Uniunii Avocaților din RM, în calitate de avocat, este o persoană abilitată și
calificată, jurist, dispune de licență de avocat și se prezumă că cunoaște prevederile
legale referitoare la modul și termenul de declarare a recursului împotriva încheierii
judecătorești, iar conform art. 1 al Legii cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie
2002, trebuie să pledeze și să acționeze în numele clienților săi, să practice dreptul,
să apară în fața unei instanțe judecătorești sau să consulte și să reprezinte în materie
juridică clienții săi, acțiuni însă omise de către acesta. De altfel, potrivit art.65
alin.(1) din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se
atribuie reprezentatului.
Instanța de recurs remarcă că, Uniunea Avocaților, ca instituție
profesionistă în domeniul avocaturii, nu se poate prevala de necunoașterea sediului
instanței de judecată, pentru nedepunerea apelului în termen.
Astfel, reprezentantul recurentului, avocatul Sergiu Barbăneagră trebuia să
dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale și fiind interesat în
soluționarea prezentei cauze, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja
drepturile persoanei reprezentate de acces la instanță.
Instanța de recurs relevă că recurentul fiind cel interesat în soluționarea
prezentului litigiu, avea obligația de a întreprinde măsurile necesare de a-și proteja
drepturile sale de acces la instanță. Or, conform jurisprudenței constante a CtEDO,
ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale
de acces la justiție (Van Harn versus Germany, nr.7557/03 din 11 septembrie 2007).
Potrivit jurisprudenței CEDO, ține de obligația părților de a lua măsurile
necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele
Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007).
Instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile
procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale
participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și în
5
funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
În asemenea circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că instanța de apel întemeiat a respins cererea de repunere în
termen, fapt ce atrage declararea inadmisibilității apelului depus de Uniunea
Avocaților din RM.
46.Conjunctura situației de fapt constatată de instanța de recurs și concluziile
trase profilează netemeinicia recursului și necesitatea respingerii acestuia cu
menținerea încheierii contestate.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul 243 alin. (1) lit. b) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul depus de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova.
Menține încheierea din data de din 02 septembrie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Cojocaru Violeta către Uniunea Avocaților din Republica
Moldova, Comisia de licențiere a profesiei de avocat, cu privire la contestarea actului
administrativ, constatarea încălcării, repararea prejudiciului.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6