3r-223/24 — anularea actului administrativ

La 6 decembrie 2021, SA „Coloana Auto 2811” a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului raional Orhei, Comisiei raionale pentru reglementarea activității transportului auto de călători și bagaje și Președintele raionului Orhei privind anularea pct.(1), (2), (4) și (6) al dispoziției președintelui raionului Orhei nr.112 din data de 29 septembrie 2018 și pct.(1), (3) din procesul-verbal nr.03 din data de 20 august 2018 al Comisiei raionale pentru reglementarea activității transportului auto de călători și bagaje.

Prin hotărârea din 25 martie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, acțiunea în contencios administrativ înaintată de SA „Coloana Auto 2811” împotriva Consiliului raional Orhei, Comisia raională pentru reglementarea activității transportului auto de călători și bagaje și președintele raionului Orhei, privind anularea pct.(1), (2), (4) și (6) al dispoziției președintelui raionului Orhei nr.112 din data de 29 septembrie 2018 și pct.(1), (3) din procesul-verbal nr.03 din data de 20 august 2018 al Comisiei raionale pentru reglementarea activității transportului auto de călători și bagaje, a fost respinsă ca neîntemeiată.

La 12 aprilie 2024, SA „Coloana Auto 2811” a declarat apel împotriva hotărârii, solicitând casarea acesteia și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea va fi admisă integral.

Prin încheierea din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, cererea de apel declarată de SA „Coloana Auto 2811” împotriva hotărârii din 25 martie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s-a declarat inadmisibilă.

La 2 octombrie 2024, prin intermediul poștei, SA „Coloana Auto 2811” a declarat recurs împotriva încheierii din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a încheierii, cu restituirea cauzei la rejudecare în instanța de apel. 1

Recurentul a susținut că instanța de apel a calculat greșit termenul de depunere a motivării apelului, stabilind ca termen de început data de 25 iulie 2024. Această dată reprezintă expedierea hotărârii prin poșta electronică către recurent, dar fără o semnătură electronică sau olografă, ceea ce, în opinia recurentului, nu corespunde cerințelor legale pentru a constitui un act judecătoresc autentic.

Conform art. 232 din Codul administrativ, „Apelul se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

În corespundere cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 241 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele: „Încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.”

Art. 242 din Codul administrativ relevă că: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.”

Prin prisma art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ prevede că: 2 „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ: „Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ: „Notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ: „Un înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.”

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului, însă referință nu au fost depuse.

Cu referire la normele legale enunțate mai sus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 25 martie 2024 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de SA „Coloana Auto 2811” împotriva Consiliului raional Orhei, Comisia raională pentru reglementarea activității transportului auto de călători și bagaje și președintele raionului Orhei, privind anularea pct.(1), (2), (4) și (6) al dispoziției președintelui raionului Orhei nr.112 din data de 29 septembrie 2018 și pct.(1), (3) din procesul-verbal nr.03 din data de 20 august 2018 al Comisiei raionale pentru reglementarea activității transportului auto de călători și bagaje.

La 25 martie 2024, la adresa electronică SA „Coloana Auto 2811” a fost expediată copia dispozitivului hotărârii (f.d. 73).

La 12 aprilie 2024, SA „Coloana Auto 2811” a depus cerere de apel nemotivată, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea va fi admisă integral. 3

Iar, prin încheierea din 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți, cererea de apel declarată de SA „Coloana Auto 2811” împotriva hotărârii din 25 martie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, s-a declarat inadmisibilă, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrative. Termenul a fost calculat de la data notificării hotărârii motivate, 25 iulie 2024.

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, termenul pentru depunerea motivării apelului începe de la notificarea hotărârii motivate, iar notificarea prin mijloace electronice este recunoscută legal, dacă adresa de email a fost indicată de apelant.

În acest caz, notificarea hotărârii motivate s-a realizat la 25 iulie 2024 la adresa de email a apelantului, pe care acesta a confirmat-o anterior. Astfel, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului a expirat la 26 august 2024, iar instanța a respectat procedura legală.

Instanța de recurs consideră neîntemeiată alegația SA „Coloana Auto 2811” referitoare la validitatea documentului trimis electronic și la necesitatea unei semnături electronice sau olografe pentru a constitui un act judecătoresc valid în vederea notificării.

Această susținere este nefondată, deoarece documentul a fost transmis de la o sursă oficială către o adresă electronică furnizată de recurent, acesta este valabil ca act de notificare.

Conform Codului administrativ, notificarea prin email la adresa indicată de recurent constituie o metodă validă de comunicare a actelor oficiale. Astfel, data notificării în scopul calculării termenului legal este cea la care recurentul a primit documentul prin email, adică 25 iulie 2024, indiferent de prezența unei semnături.

În contextul notificării electronice, un document oficial emis de instanță și transmis în formă electronică are forța pentru inițierea termenului legal. Argumentul recurentului că acest document ar fi doar un „proiect” nu poate fi acceptat de complet, întrucât instanța a transmis hotărârea completă și accesibilă în formatul său oficial, îndeplinind astfel cerințele formale pentru calcularea termenului.

Lipsa unei semnături electronice nu afectează valabilitatea notificării și nici nu împiedică curgerea termenului pentru depunerea motivării apelului.

În conformitate cu scopul notificării, această comunicare este menită să informeze recurentul despre hotărâre și să inițieze termenul procedural de atac. Legea prevede că notificarea electronică este echivalentă cu alte metode 4 de notificare, iar recurentul a avut acces la documentul oficial, fiind astfel deplin informat asupra conținutului său.

În condițiile în care recurentul a fost notificat legal și nu a respectat termenul de depunere a motivării apelului, instanța de apel a acționat corect în a sancționa această omisiune procedurală prin declararea apelului ca fiind inadmisibil.

Curtea de Apel Bălți a acționat legal în stabilirea termenului de depunere a motivării și a constatat corect că motivarea apelului a fost depusă tardiv, la 29 august 2024.

În concluzie, Completul de judecată consideră că argumentele recursului nu justifică casarea încheierii instanței de a considera apelul inadmisibil.

Reieșind din cele expuse, instanța de recurs constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurentul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

La fel, instanța de recurs consideră că dreptul la un proces echitabil nu este afectat de respectarea termenelor procedurale. Recurentul a fost notificat prin email la o adresă de corespondență indicată și a avut astfel posibilitatea de a depune motivarea apelului în termenul de 30 de zile. Lipsa acestei acțiuni este exclusiv responsabilitatea recurentului.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într- un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În practica sa constantă, Curtea Europeană a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de 5 exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate.

Ținând cont de cele expuse și în conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de SA „Coloana Auto 2811” și menține încheierea 17 septembrie 2024 a Curții de Apel Bălți. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 6