3ra-866/24 — anularea actulului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actulului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- recusrul este vadit neintemeiat art. 246 alin. 2 lit. h Codul administrativ
3ra-866/24 — anularea actulului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Asociația Obștească
„Sufletul și inima Moldovei”,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Asociația Obștească „Sufletul și inima Moldovei”
împotriva Comisiei Electorale Centrale, cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva hotărârii din 20 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-866/24
NR. PIGD 2-24118536-01-3ra-23102024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a deciziei contestate.
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
25 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul depus de Asociația Obștească
„Sufletul și inima Moldovei”
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 octombrie 2024 Asociația Obștească „Sufletul și inima
Moldovei”, a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei
Electorale Centrale, solicitând anularea hotărârii CEC nr. 3126 din 18
octombrie 2024 și obligarea emiterii actului administrativ individual –
hotărârea de acreditare a observatorilor naționali din partea Asociației
Obștești „Sufletul și Inima Moldovei” în vederea monitorizării
referendumului constituțional republican și în cadrul alegerilor prezidențiale
din 20 octombrie 2024.
În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că, Asociația Obștească
„Sufletul și Inima Moldovei” a înaintat Comisiei Electorale Centrale o cerere
privind acreditarea a 660 de persoane în calitate de observatori naționali
pentru monitorizarea referendumului republican constituțional și alegerilor
prezidențiale din 20 octombrie 2024.
La 18 octombrie 2024 Comisia Electorală Centrală a aprobat hotărârea
nr. 3126 cu privire la cererea de acreditare a observatorilor naționali din
partea Asociației Obștești „Sufletul și Inima Moldovei” în vederea
monitorizării referendumului republican constituțional și alegerilor
prezidențiale din 20 octombrie 2024.
Astfel, Comisia Electorală Centrală a hotărât: „1. Se respinge cererea
de acreditare în calitate de observatori naționali înaintată de Asociația
Obștești „Sufletul și Inima Moldovei” în vederea monitorizării
referendumului republican constituțional și alegerilor prezidențiale din 20
octombrie 2024. Hotărârea se comunică entității care a solicitat acreditarea
observatorilor naționali. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data adoptării
se publică pe pagina web oficială a Comisiei Electorale Centrale și poate fi
contestată în decurs de 3 zile fără respectarea procedurii prealabile la Curtea
de Apel Chișinău.”
Indică reclamanta că, hotărârea CEC menționată supra a fost publicată
și adusă la cunoștință pe data de 19 octombrie 2024 după ora 14.00.
Subliniază că, destinatar al actului administrativ contestat este
Asociația Obștească „Sufletul și Inima Moldovei” a căror drepturi sunt
afectate prin refuzul de a înregistra observatorii înaintați din partea
organizației.
Cu referire la ilegalitatea hotărârii adoptate de către Comisia
Electorală Centrală și vătămarea în drepturi a Asociația Obștească „Sufletul
și Inima Moldovei”, reclamanta indică că, prin acest act administrativ
reclamantul este prejudiciat grav, ori cadrul legal prevede, că autoritățile
publice tratează în mod egal și nu discriminează organizațiile necomerciale.
Notează că, ca argument în motivarea hotărârii CEC au fost invocate
prevederile din pct. 2.3. și 2.6. a Liniilor directoare privind statutul
recunoscut la nivel internațional al observatorilor în alegeri, adoptat de
Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept în cadrul celei de-a 31-a
Reuniune Plenară (Veneția, 10 decembrie 2009), conform cărora
observatorii electorali au obligația de a nu obstrucționa mersul procesului
electoral, precum și de a se implica în operațiunile electorale. La fel,
observatorii trebuie să fie imparțiali din punct de vedere politic și să dea
dovadă de o atitudine respectuoasă față de autoritățile electorale și alte
instituții implicate în procesul electoral, precum și față de toți participanții
acestui proces.
Reclamanta consideră că, acest argument al autorității publice pârâte
este irelevant și neîntemeiat. Or, aceste recomandări nu au fost sfidate de
către reclamant. Asemenea recomandări nu pot fi aplicate față de
pretendenții la statutul de observator dar la observatorii înregistrați deja. În
caz contrar ar fi un nonsens. Dreptul la libera exprimare, asociere, dreptul de
a fi ales sunt fundamentale și nu pot fi limitate pentru potențialii viitori
observatori. Condiția de imparțialitate trebuie respectată strict imediat după
obținerea statului acestuia și nu poate fi examinată pentru activitatea
anterioară și opiniile anterioare ale unui pretendent la observator
Constată aceste recomandări niște inserții generale care nu pot fi
atribuite reclamantului.
Un alt argument al Comisiei a fost, că în urma verificării prealabile a
documentelor prezentate de depunător cât și cele recepționate de la MAI,
MAIE și SIS s-a constatat că asociația obștească de fapt efectuează acțiuni
politice active având relații cu organizații internaționale care atentează la
securitatea națională a statului asupra cărora sunt aplicate sancțiuni
internaționale prin decizia 2022/884 a Consiliului Uniunii Europene din 6
iunie 2022 prin prisma modificărilor deciziei 215 din 31 iulie 2014.
Despre ce fel de verificări și ce fel de relații le-ar avea reclamantul nu
au fost menționate. Nu a fost adus nici un argument sau probă expresă despre
careva sfidări ale legii din partea reclamantului sau candidaților la statutul de
observator. Nu au fost puse la dispoziție nici un document care ar confirma
necorespunderea cerințelor legale.
Un al treilea argument a fost invocat faptul că, Președintele asociației
a candidat în alegeri din partea unei formațiuni politice activitatea căreia este
actualmente limitată în baza unei hotărâri judecătorești executorii.
Mai indică că, nu este clar care este legătura cauzală cu activitatea
anterioară a președintelui asociației cu cererea depusă. Or, președintele
asociației nu pretinde la statutul de observator. De asemenea subliniază că,
nu există nicio restricție legală cu privire la activitatea politică sau electorală
anterioară pentru autorii unor astfel de demersuri. În orice caz, la depunerea
demersului de înregistrare președintele asociației nu deține nicio calitate
politică și este antrenat doar în activitate obștească. Sancționarea pentru
activitățile politice sau electorale anterioare reprezintă o gravă sfidare a
libertății de opinie, de asociere și alegeri libere.
Totodată, comunică că, au fost invocat ca argument și prevederile din
pct.25 din Regulamentul privind statutul observatorilor care prevede că
observatorii sunt obligați să fie imparțiali și să nu-și exprime părerile
personale sau preferințele vizavi de anumiți concurenți electorali/participanți
la referendum sau privind unele probleme ce apar în procesul alegerilor lucru
care după părerea dnei Angelica Caraman Președintele CEC, care a fost și
raportor la acest subiect, nu au fost respectate de către asociație.
Reclamantul apreciază acest argument ca irelevant și neîntemeiat. Or,
aceste prevederi nu au fost sfidate de către reclamant. Asemenea reguli nu
pot fi aplicate față de pretendenții la statutul de observator dar la observatorii
înregistrați deja. În caz contrar ar fi un nonsens. Dreptul la libera exprimare,
asociere, dreptul de a fi ales sunt fundamentale și nu pot fi limitate pentru
potențialii viitori observatori. Condiția de imparțialitate trebuie respectată
strict imediat după obținerea statului acestuia și nu poate fi examinată pentru
activitatea anterioară și opiniile anterioare ale unui pretendent la observator.
Subliniază reclamantul că, dacă s-ar admite, prin absurd că orice
cetățean care pretinde la un statut ce impune imparțialitate să demonstreze
această imparțialitate pentru activitatea din trecut, fără o prevedere expresă
legală, atunci se va crea situația în care majoritatea absolută a membrilor
CEC se vor afla în situații de ineligibilitate dat fiind că anterior erau membri
de partid și candidați în alegeri.
În opinia reclamantului, raportorul Angelica Caraman care a venit cu
astfel de motivare ar trebui imediat să fie demisă din funcție deoarece
anterior a fost membră activă de partid și candidat în alegeri. Cum ar putea
un fost membru de partid să fie un membru CEC imparțial? Anume așa
concluzie derivă din motivarea hotărârii contestate.
Deci, în baza argumentelor de lipsă de imparțialitate în procesul
electoral, pârâtul a acuzat reclamanta că ar crea premise de compromitere a
integrității procesului electoral ceea ce ar fi în detrimentul public de bună
organizare a alegerilor în contradicție cu scopul care se urmărește de către
această organizație.
Consideră că aceste concluzii ale pârâtului sunt contrare legii și
circumstanțelor de fapt din următoarele considerente.
Cu referire la cele invocate a fost declarat public că Asociația
Obștească „Sufletul și Inima Moldovei”, nu se află în relații de cooperare cu
careva entități internaționale, decât cu ambasadele de pe teritoriul RM cu
care conlucrează pe diferite proiecte sociale.
Consideră nefondate alegațiile Președintei CEC, dnei Angelica
Caraman cu privire imparțialitatea Asociația Obștească „Sufletul și Inima
Moldovei” și a persoanelor propuse în calitate de observatori naționali, ori
aceste declarații nu au nici un suport legal sau probator și exprimă doar
presupuneri și judecăți de valoare ale unui membru CEC.
Reclamantul subliniază că a respectat într-u totul condițiile legale
prevăzute de către art. 88 din Codul electoral. A prezentat toate actele
prevăzute de lege și de regulamentul CEC privind statutul observatorilor. La
autoritatea electorală au fost depuse: cererea, lista pretendenților la
observatori, copiile de buletine de identitate, statutul și extrasul asociației.
Menționează că niciunul din candidații la statutul de observator nu se
afla în situația de incompatibilitate prevăzută de lege. Nici pârâtul nu a
menționat o astfel de incompatibilitate legală.
În discuțiile membrilor CEC în ședință, chiar din start era clară poziția
ostilă și discriminatorie față de reclamantă. Întrebările erau în bătaie de joc
și cu o atitudine premeditată de a refuza acreditarea observatorilor.
Pârâtul a ignorat totalmente argumentele care au fost expuse de
Președintele asociației în cadrul ședinței publice.
Consideră că soluția li argumentele Comisiei sunt neîntemeiate și
adoptate în contradicție cu circumstanțele cauzei.
Astfel pârâtul nu a dat dovadă de bună credință și imparțialitate la
tratarea acestui subiect și a pus reclamantul în situație discriminatorie.
Indică că nu a avut posibilitate de a lua cunoștință cu materialele
dosarului administrativ, să pregătească poziția sa de apărare. Chiar dacă în
hotărâre se menționează despre o anumită conlucrare cu unele autorități ale
statului, reclamantei nu i s-au pus la dispoziție aceste materiale pentru a se
putea apăra. Nici în ședința publică aceste informații sau probe nu au fost
prezentate.
Atrage Atenția că, Comisia Electorală Centrală, conform art. 18 din
Codul electoral are misiunea creării de condiții optime pentru exercitarea
nestingherită de către cetățenii Republicii Moldova a dreptului constituțional
de a alege și de a fi aleși în cadrul unor alegeri libere și corecte.
Astfel, organul electoral, în procesul adoptării actului administrativ
individual defavorabil contestat a omis unele principii ale examinării oricărei
proceduri în fața unei autorități cu drept de decizie, producătoare de efecte
juridice - principiul disponibilității și principiul egalității armelor, fiind
elemente esențiale al dreptului la un proces echitabil. Or, adoptarea unei
hotărâri, fără a se lua în calcul argumentele prezentate de către reclamantă,
reprezintă un tratament discriminatoriu, inechitabil.
Indică că pârâtul a ignorat prevederile imperative legale care prevăd
care sunt incompatibilitățile unui observator și a aplicat față de pârât restricții
care nu sunt prevăzute de lege și anume - presupuneri că observatorii nu vor
fi imparțiali, chiar dacă aceasta este obligația pentru un observator deja
înregistrat dar nu pentru activitatea anterioară.
Prin adoptarea unui act administrativ individual defavorabil care nu
este prevăzut de lege pârâtul a sfidat grav principiul legalității garantat de
art. 1 din Constituție.
Faptul că pârâtul interpretează legea extensiv și fără a indica o normă
legală exactă este grav încălcat principiul accesibilități, precizie și clarității
legii garantat de art. 23 din Constituție și art. 6 al CEDO.
De asemenea a indicat că, prin refuzul nemotivat de a înregistra un
număr atât de mare de observatori (660), CEC practic refuză de acorda
cetățenilor dreptul de a monitoriza legalitatea alegerilor iar în final
încrederea societății față de autentificarea votului poporului în cadrul unui
scrutin precis a fi liber și democratic.
Iar refuzul ilegal de a acorda dreptul observatorilor de a monitoriza
alegerile, afectează direct principiu constituțional al unor alegeri libere și
transparente.
În concluzii Asociația Obștească „Sufletul și Inima Moldovei”
subliniază că: pârâtul nu a prezentat dosarul administrativ și materialele care
au stat la baza adoptării actului contestat; autoritatea pârâtă a admis grave
erori la apreciere a circumstanțelor prezentei spețe, contare situației de fapt;
autoritatea pârâtă a dat dovadă de părtinire, rea credință, arbitrariu și
activitate discreționară la adoptarea actului; legătura cazuală între
constatările făcute și situația de fapt sunt contradictorii și nu sunt probate;
CEC a dat dovadă de subiectivism total la aprecierea normelor legale și
metodelor folosite la procedura administrativă; CEC a dat dovadă de
discreție ilegală și lipsă de motivare adecvată a hotărârii; CEC nu a
argumentat legal refuzul de înregistrare a observatorilor; prin respingerea
ilegală a unui număr de 660 de persoane de a fi acreditate ca observatori este
diminuată încrederea în principiul fundamental a unor alegeri libere.
Prin hotărârea din 20 octombrie 2024 a Curții de Apel Chișinău
acțiunea în contencios administrativ electoral înaintată de Asociația
Obștească „Sufletul și Inima Moldovei” către Comisia Electorală Centrală
privind anularea hotărârii CEC nr. 3126 din 18 octombrie 2024; obligarea
Comisiei Electorale Centrale să emită actul administrativ individual
favorabil, s-a respins ca neîntemeiată.
În motivarea hotărârii, instanța de judecată a subliniat că, desfășurarea
unor alegeri democratice nu este posibilă decât cu condiția respectării
drepturilor omului, în special a libertății de exprimare și libertății presei,
libertății de a circula pe teritoriul țării, libertății de întrunire și libertății de
asociere pentru scopuri politice, inclusiv fondarea partidelor politice.
Deopotrivă cu drepturile omului și preemineța dreptului, democrația
constituie unul din cei trei piloni ai patrimoniului constituțional. Democrația
este de neconceput în lipsa unor alegeri desfășurate în conformitate cu
anumite principii care le conferă statutul de alegeri democratice, iar
observarea alegerilor joacă un rol important deoarece asigură evidenta
desfășurării organizării adecvate sau inadecvate a procesului electoral.
Completul judiciar a menționat că a priori nu pot fi imparțiali subiecții
care până a fi acreditați în calitate de observatori de către organul electoral
desfășurau activități părtinitoare și susținătoare a unei formațiuni
politice/unui pretendent la funcția de Președinte al Republicii Moldova și
care își manifestau dezacordul față de alți subiecți electorali.
A mai reținut instanța de judecată că, la materialele dosarului
administrativ, Comisa Electorală Centrală a anexat în calitate de probe
câteva capturi de ecran unde reprezentantul Asociației Obștești „Sufletul și
Inima Moldovei”-Popa Andrei apare în poze cu un pretendent la funcția de
președinte al Republicii Moldova, a cărei înregistrare a fost refuzată dc
Comisie prin hotărârea nr. 2754 din 29 august 2024 „Cu privire la cererea de
înregistrare a grupului de inițiativă pentru susținerea candidatului la funcția
de Președinte al Republicii Moldova, domnul Vasile Bolea” și o înregistrare
(pe CD) făcută recent de către reprezentantul Asociației Obștești „Sufletul și
Inima Moldovei”- Popa Andrei pe platforma TikTok unde își manifestă
opinia și îndemnul pentru alegători de a vota o anumită opțiune. În conținutul
acestora a observat că acestea sunt îndreptate în defavorizarea anumitor
subiecți electorali și favorizarea altora, contrar pct. 2.9 din Statutul
Asociației Obștești „Sufletul și Inima Moldovei”, în care se indică că, în
perioada campaniei electorale, asociația nu poate presta servicii și/sau
susține material sau gratuit concurenții electorali și nu poate face agitație
electorală.
Completul judiciar a subliniat că, potrivit standardelor internaționale
în domeniul electoral rolul unui observator se limitează în a observa și a
raporta, observatorii nu au autoritatea de a da instrucțiuni, de a oferi asistență
sau de a interveni în procesul de votare, în numărarea voturilor, în
centralizarea rezultatelor sau în alte aspecte ale procesului electoral.
Observatorii își vor îndeplini îndatoririle cu strictă imparțialitate și nu vor
exprima și manifesta public nici o preferință sau simpatie în ce privește
autoritățile naționale, partidele, candidații, sau chestiunile disputate în cadrul
procesului electoral.
În condițiile speței a notat că, Comisia Electorală Centrală întemeiat a
respins cererea de acreditare în calitate de observatori naționali înaintată de
Asociația obștească „Sufletul și Inima Moldovei”, în vederea monitorizării
referendumului republican constituțional și alegerilor prezidențiale din 20
octombrie 2024, conform anexei.
Mai mult, instanța de fond a subliniat că, potrivit art. 88 alin. (2) Cod
electoral și pct. 5 din Regulamentul privind statutul observatorilor și
procedura de acreditare a acestora, aprobat prin Hotărârea Comisiei
Electorale Centrale nr. 1195/2023, observatorii pot fi: observatori naționali
– cetățeni ai Republicii Moldova cu drept de vot acreditați de organele
electorale în modul stabilit de prezentul cod, la solicitarea asociațiilor
obștești și a instituțiilor de instruire și cercetare în domeniul electoral din
Republica Moldova, care au misiunea de a observa modul de organizare și
desfășurare a alegerilor.
Iar conform art.14 din Codul electoral reglementează expres că,
dreptul de a alege îl au cetățenii Republicii Moldova care au împlinit,
inclusiv în ziua alegerilor, vârsta de 18 ani.
La caz, în lista persoanelor desemnate pentru a fi acreditate în calitate
de observatori din partea Asociația obștească „Sufletul și Inima Moldovei”,
se atestă includerea în aceasta a persoanelor care nu au atins vârsta de 18 ani,
precum și faptul că în listă unele persoane au fost incluse de două ori.
Mai mult a constatat că la materialele dosarului administrativ nu se
atestă copia de pe buletinul de identitate valabil sau de pe buletinul de
identitate provizoriu valabil, cu mențiunile privind cetățenia Republicii
Moldova în ce privește cele 660 persoane indicate în Listă.
Curtea de Apel Chișinău a reținut că, la emiterea soluției sale CEC a
reținut că, președintele asociației a candidat în alegeri din partea unei
formațiuni politice a cărei activitate este actualmente limitată în baza unei
hotărâri judecătorești executorii. Iar, admiterea unei astfel de entități în
procesul electoral ar crea premise de compromitere a integrității acestui
proces, ceea ce ar fi în detrimentul interesului public de bună organizare a
alegerilor și în contradicție cu scopul legitim urmărit.
Totodată din probele video prezentate, reprezentantul Asociației
Obștești „Sufletul și Inima Moldovei”, Popa Andrei își manifestă vehement
dezacordul față anumit/anumiți candidat/ți la funcția de Președinte al RM
De asemenea a notat că, la caz nu au fost prezentate probe din care ar
rezulta că persoanele indicate în listă cunosc drepturile și obligațiile
observatorilor, că acestea și-au manifestat voința în acest sens, precum și nu
au fost prezentate probe din care ar rezulta că toate aceste persoane dețin
buletinul de identitate valabil sau buletinul de identitate provizoriu valabil,
cu mențiunile privind cetățenia Republicii Moldova.
Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 23 octombrie 2024
Asociația Obștească „Sufletul și Inima Moldovei”, a depus recurs, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 20
octombrie 2024, pronunțarea unei noi decizii privind anularea actului
administrativ individual defavorabil.
În susținerea recursului recurenta a reiterat cele invocate în cererea de
chemare în judecată și suplimentar a indicat că soluția și argumentele
instanței de fond sunt neîntemeiate și adoptate în contradicție cu
circumstanțele cauzei, instanța de fond nici nu a încercat să examineze cazul
în esența sa, în spiritul standardelor internaționale în materie de alegeri
libere.
Totodată indică că, instanța a acceptat necondiționat poziția pârâtului
cu aplicarea eronată a prevederilor legii și în contradicție cu circumstanțele
de fapt.
Instanța de judecată a interpretat și aplica total eronat prevederea de la
art. 1 și 88 din Codul electoral care stabilește exact statutul observatorului în
alegeri.
Concluzia instanței privind ineligibilitatea asociației și observatorilor
este abuzivă și ilegală. Faptul că președintele asociației sau unii observatori
ar fi avut în trecut careva opinii politice nu reprezintă o piedică pentru
înregistrarea în calitate de observator și nu există nicio restricție legală în
acest sens.
Instanța a ignorat prevederile legale imperative care prevăd care sunt
temeiurile de respingere a unor observatori. Instanța nu a aplicat legea și
regulamentul care prevede înregistrarea observatorilor dar a acceptat unele
deducții și presupuneri ale pârâtului care nu au nicio relevanță.
Mai mult indică că, instanța de fond abuziv și nemotivat a aplicat fată
de recurent condițiile care urmează a fi aplicate abia după înregistrarea
observatorilor. Este inadmisibil de a cere de la un cetățean care abia pretinde
la statutul de observator să respecte condițiile care sunt impuse doar după
înregistrare oficială. Instanța nu a explicat de ce a aplicat aceste norme
legale. Nu există nicio normă legală care impune unor potențiali observatori
să respecte anumite cerințe înainte de a fi înregistrați. Ar fi și alogic acest
fapt.
Comunică că, în acest caz instanța a aplicat legea și principiile
generale greșit și a încălcat grav principiul al legalității, securității
raporturilor juridice și accesibilității legii.
Notează că, este inadmisibil de a interpreta sensul normei contrar
acesteia doar pentru a justifica impunerea unor restricții unui drept
fundamental de asigurare a unor alegeri libere și transparente.
Contrar propriilor argumente instanța s-a condus de un principiu
inexistent - de aplica o lege inexistentă, fapt care denotă un arbitrariu și abuz
din partea instanței.
Instanța de fond nu verificat problemele esențiale ale cauzei, nu a
verificat cum autoritatea pârâtă și-a realizat dreptul discreționar în activitatea
sa. A fost ignorat faptul că intimatul și-a depășit grav competenta legală, a
ignorat procedurile administrative, a încălcat principiile uni proces echitabil,
a ignorat analiza scopului acordat de lege și proporționalitatea sancțiunii.
Argumentele tehnice ale instanței cu privire la unele date din lista
observatorilor nu are relevanță asupra cazului. Dacă sunt depistate unele
neconcordanțe la unele poziții sau persoane, atunci aceste persoane se exclud
din listă dar nu este invalidată întreaga listă.
Argumentele instanței ce ține de calitatea copiilor buletinelor de
identitate este abuzivă. Toate condițiile prevăzute de regulament în privința
actelor au fost depuse. Din hotărârea instanței nu este clar care cerințe nu au
fost respectate.
Instanța de fond copiind argumentele intimatului și ignorând
argumentele recurentului a încălcat grav principiul unui proces echitabil și
egalitatea armelor. Instanța nu a dat apreciere multiplelor argumente de fapt
și de drept ale recurentului, limitându-se la o explicație formală.
Mai mult menționează că, instanța a ignorat în totalitatea jurisprudența
CEDO și standardele internaționale cu privire la limitarea dreptului de a fi
ales și asigurarea unor alegeri libere, a ignorat în totalitate jurisprudența
Curții Constituționale ale RM în materie electorală care prevede expres că
instanța nu se poate baza pe presupuneri și pe acte care nu constituie
documente constatatoare definitive etc.
A relatata că, instanța de fond nu au examinat proporționalitatea în
conformitate cu principiile internaționale și nu a supus triplului test
ingerințele și gravele restricții ale drepturilor omului care au fost admise prin
adoptarea actului administrativ contestat.
Considerăm că instanța de fond a examinat formal cauza, nu a cercetat
pe deplin starea de fapt a speței și nu a dat un răspuns explicit tuturor
problemelor de drept ridicate de către participanții la proces în fata instanței.
Curtea de Apel Chișinău, ca instanță de fond îi revenea o deosebită
obligație de a exercita controlul judiciar complet al actului administrativ
contestat, în fapt și în drept.
Consideră că decizia instanței trebuie să conțină: motivele cu referirea
la legea guvernantă. La fel, consideră că instanța judecătorească trebuie să
aprecieze probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Niciun
fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă prestabilită
fără aprecierea lor. Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la
pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu,
privitor la legătura lor reciprocă și suficientă pentru soluționarea cauzei.
Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată
să reflecte în hotărâre motivele concluziilor sale privind admiterea unor
probe și respingerea altor probe, precum și argumentarea preferinței unor
probe fată de altele. Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța
constată prin cercetare și comparare cu alte probe că datele pe care le conține
corespund realității.
Doar în rezultatul examinării multiaspectuale a cauzei, cu cercetarea
tuturor probelor poate fi apreciată și evaluată necesitatea restrângerii unor
drepturi și libertăți, lucru care a fost omis de către prima instanță.
Notează că, instanțele de judecată în speță dată nu au examinat probele
necesare pentru a da o apreciere completă și justă. Circumstanțele descrise
în acțiune nu au fost apreciate corect de instanța de fond, deși această analiză
trebuia să aibă loc prin prisma art. 3 și 29 din Codul administrativ și anume
a scopului urmărit și a proporționalității emiterii actului administrativ
contestat. Astfel, instanța de fond, nu a cercetat pe deplin starea de fapt, prin
care a neglijat prevederile art. 219 și 238 alin. (2) din Codul administrativ.
Menționează că instanța de fond a încălcat drepturile apelantului la un
proces echitabil, garantat de art.6 din Convenția Europeană.
Consideră că prin omisiunea instanței de fond de a răspunde
argumentelor invocate în cererea de chemare în judecată, recurentul este
îndreptățit să susțină că încheierea Curții de Apel Chișinău nu este suficient
motivată și că poziția sa în cauza de contencios administrativ nu a fost
examinată în mod echitabil, ceea ce presupune încălcarea art. 6 din
Convenția Europeană.
Conchide că decizia instanței de fond nu conține o apreciere, ce ar
determina definitiv și incontestabil certitudinea adoptării soluției la care s-a
ajuns.
Astfel, constată interpretare și aplicare greșită a legii și crearea unei
jurisprudențe contradictorii.
În concluzie indică că, instanța de fond a admis grave erori la apreciere
a circumstanțelor prezentei spețe, contare situației de fapt, a ignorat că
Autoritatea pârâtă a dat dovadă de părtinire, rea credință, arbitrariu și
activitate discreționară la adoptarea actului, legătura cazuală între
constatările făcute și situația de fapt sunt contradictorii și nu sunt probate, a
ignorat că CEC a dat dovadă de subiectivism total la aprecierea normelor
legale și metodelor folosite la procedura administrativă, CEC a dat dovadă
de discreție ilegală și lipsă de motivare adecvată a hotărârii, instanța a ignorat
că CEC nu a argumentat legal refuzul de înregistrare a observatorilor,
instanța de fond a aplicat o lege inexistentă și nu a motivat hotărârea sa,
instanța de fond nu a dat apreciere argumentelor recurentului, prin
respingerea ilegală a unui număr de 660 de persoane de a fi acreditate ca
observatori este diminuată încrederea în principiul fundamental a unor
alegeri libere.
Prin referința depusă la 25 octombrie 2024 prin intermediul poștei
electronice Comisiei Electorale Centrale a solicitat respingerea recursului ca
fiind neîntemeiat și menținerea hotărârii Curții de Apel Chișinău din 20
octombrie 2024.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 95 alin. (1) din Codul electoral:
„În perioada electorală, termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile,
care se calculează începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost
identificată inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.”
Art. 95 alin. (8) din Codul electoral:
„Înaintarea acțiunilor în contencios administrativ, precum și exercitarea căilor de
atac împotriva actelor judecătorești se efectuează în termenul stabilit la alin. (1).”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, ”recursul se declară
inadmisibil în special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată public la 20 octombrie 2024, și conform extrasului din poșta
electronică a Curții de Apel Chișinău, hotărârea motivată a fost notificată
recurentului la data de 20 octombrie 2024 (f. d. 63).
În asemenea circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost
demarată în interiorul termenului legal.
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ,
rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a
filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul neevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și
invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele
de casare, invocate în recursul declarat de Asociația Obștească „Sufletul și
Inima Moldovei”, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar baza în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Asociația Obștească „Sufletul și Inima Moldovei”, conțin
obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în
judecată, care au fost analizate minuțios de către Curtea de Apel Chișinău,
fiind apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Asociația Obștească „Sufletul și Inima Moldovei”.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 98 alin. (1) pct. 4) din
Codul electoral și în conformitate cu art. 230 și 246 alin.1 lit.h) din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Asociația Obștească „Sufletul și
Inima Moldovei”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc