2ra-697/23 — cu privire la anularea certificatului de mostenitor, contractul de donatie, anularea dreptului de proprietate, constatarea faptului acceptării succesiunii si încasarea cheltuielilor de judecată

În data de 02 aprilie 2019, Oleg Cășuneanu a depus cerere de chemare în judecată, concretizată ulterior, împotriva Direcției Generale Administrație Fiscală Sud, intervenient accesoriu notarul Natalia Cîvîrjic, prin care a solicitat: - anularea certificatul de moștenitor legal nr. 14230 din 05 decembrie 2018 și a certificatul de moștenitor legal nr. 14232 din 05 decembrie 2018, cu eliberarea unui alt certificatul de moștenitor legal pe numele lui Oleg Cășuneanu prin care să fie indicat întreg patrimoniul succesoral rămas după decesul mamei Maria Cășuneanu, decedată la 25 octombrie 2008 cu ultimul domiciliu com. xxxxx, sat. xxxxx, r-nul Taraclia, - constatarea faptului acceptării succesiunii de către Oleg Cășuneanu, rămase după decesul Mariei Cășuneanu, la locul ei de deschidere în com. xxxxx, sat. xxxxx, r-nul Taraclia; - declararea nulă a certificatul de moștenitor legal din 20 februarie 2019 cu nr. 1575 și a certificatul de moștenitor legal din 20 februarie 2019 cu nr. 1577, eliberat de notarul Natalia Cîvîrjic pe numele Valentinei Argint a 1/5 cotă-parte din patrimoniul succesoral rămas după decesul Mariei Cășuneanu; - declararea nulă a contractului de donație nr. 2469 din 15 martie 2019 încheiat între Ananie Cășuneanu și Valentina Argint; - anularea dreptului de proprietate înregistrat în Registrul bunurilor imobile pe numele lui Ananie Cășuneanu, a 1/5 cotă-parte din bunul imobil teren cu numărul cadastral xxxxx, situat în r-nul Taraclia, com. xxxxx, extravilan, modul de folosință grădină, cu suprafața de 0.1099 ha, tipul hotarelor general; - încasarea de la pârâți în folosul reclamantului toate cheltuielile de judecată. (f.d.3-4,27-28,39-40, vol.I)

În motivarea cererii de chemare în judecată și a cererilor suplimentare Oleg Cășuneanu a indicat că, în data de 25 octombrie 2008 a decedat mama sa Maria Cășuneanu, născută la xxxxx. După decesul mamei a rămas următoarea masă succesorală și anume: terenul sub construcții locativă cu numărul cadastral xxxxx și casa de locuit cu numărul cadastral xxxxx, situate în intravilanul satului pe adresa, r-nul Taraclia com. xxxxx, sat. xxxxx, str. xxxxx. Oleg Cășuneanu a intrat în posesia bunurilor succesorale menționate, 1 care de fapt sunt stăpânite și folosite de el până la momentul de față. Impozitele pentru bunurile imobile folosite, pe parcursul acestui timp de asemenea sunt achitate de el.

Reclamantul a menționat că în data de 04 martie 2009 a depus o cerere la notarul Natalia Cîvîrjic privind acceptarea moștenirii rămase după decesul mamei Maria Cășuneanu, decedată la 25 octombrie 2008, declarația de acceptare a moștenirii legale a fost depusă în termen de 6 luni de la data de deschiderii ei.

Moștenitorii legali Galina Puiu, Ananie Cășuneanu, Stefanida Gojin, Gheorghi Cășuneanu și Nicolae Cășuneanu au depus declarații, prin care au comunicat că cunosc despre faptul deschiderii dosarului succesoral după decesul Mariei Cășuneanu, decedată la 25 octombrie 2008, cu ultimul domiciliu în sat. xxxxx, r-nul Taraclia și au adus la cunoștința notarului Natalia Cîvîrjic că renunță la cota parte ce li se cuvin din averea succesorală în folosul lui Oleg Cășuneanu.

În data de 06 martie 2015 după ce a expirat termenul stabilit Lege, de către notarul Natalia Cîvîrjic i-a fost eliberat certificatul de calitate de moștenitor, iar în data de 05 decembrie 2018 a fost eliberat certificatul de moștenitor legal, prin care se indică că, Oleg Cășuneanu are dreptul la 4/5 cotă-parte din averea succesorală formată din imobilul cu numărul cadastral xxxxx și terenul cu destinația construcții cu numărul cadastral xxxxx cu suprafața de 0,1915 ha, situate în comuna xxxxx, sat. xxxxx, r-nul Taraclia, la 1/5 cotă-parte din averea succesorală indicată în certificatul de moștenitor legal sus menționată nu a fost eliberată.

Reclamantul a indicat că, cu conținutul actelor sus menționate a luat cunoștință în data de 25 februarie 2019, fiind expediate prin intermediul oficiului poștal de către notarul Natalia Cîvîrjic. În rezultatul examinării documentelor prezentate de către notarul Natalia Cîvîrjic a constatat cu certitudine că certificatul de moștenitor legal nr. 14230 din 05 decembrie 2018 și certificatul de moștenitor legal nr. 14232 din 05 decembrie 2018, sunt eliberate cu încălcarea prevederilor art. 1516, alin. (3) și (4) din Codul civil.

În acest sens la 01 martie 2019 a depus cerere către notarul Natalia Cîvîrjic, prin care a solicitat anularea certificatului de moștenitor legal nr. 14230 din 05 decembrie 2018 și a certificatului de moștenitor legal nr. 14232 din 05 decembrie 2018, cu eliberarea unui alt certificat pe numele lui Oleg Cășuneanu prin care să fie indicat întreg patrimoniul succesoral rămas după decesul mamei Maria Cășuneanu. Concomitent a comunicat notarului despre faptul că în caz de nesoluționare a pretențiilor în termenul stabilit de lege, va fi nevoit de a înainta o acțiune în instanța de judecată pentru soluționarea litigiului dat, cu suportarea cheltuielilor de judecată din contul notarului.

Oleg Cășuneanu în cererea de concretizare a acțiunii a indicat că, în data de 13 aprilie 2019, aflându-se în ședința de judecată la examinarea contestației depusă împotriva procesului-verbal și deciziei Direcției raionale 2 pentru Siguranța Alimentelor, Taraclia din 05 februarie 2019, de către Ananie Cășuneanu a fost prezentat o copie a certificatului eliberat în data de 19 martie 2019 de către IP „Agenția Servicii Publice”, Serviciul cadastral teritorial Taraclia, prin care se confirmă că este proprietarul a 1/5 cotă-parte din bunul imobil xxxxx în baza contractului de donație nr. 2469 din 15 martie 2019.

În data de 15 aprilie 2019 Oleg Cășuneanu a depus cerere către notarul Natalia Cîvîrjic, prin care a solicitat de a fi informat care a fost temeiul legal și cui i-a fost eliberat 1/5 cotă-parte din averea succesorală rămasă după decesul Maria Cășuneanu. De a-i elibera în copii autentificate actele, care au servit temei de eliberare a 1/5 cotă-parte din averea succesorală rămas decesul mamei Maria Cășuneanu. De a-i elibera copia autentificată a contractului de donație nr. 2460 din 15 septembrie 2019 semnat de către Ananie Cășuneanu și donator.

În data de 26 aprilie 2019 reclamantul s-a adresat cu cerere către IP „Agenția Servicii Publice” Serviciul Cadastral Teritorial Taraclia, prin care a solicitat să-i fie eliberate în copii autentificate actele primare ce au servit temeiul înscrierii în Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate pe numele lui Ananie Cășuneanu asupra 1/5 cotă-parte a din bunul imobil, teren cu numărul cadastral xxxxx, situat pe adresa r-nul Taraclia, com. xxxxx, extravilan, modul de folosință grădină, cu suprafața 0,1099 ha, tipul hotarelor general și anularea dreptului de proprietate înregistrat în Registrul bunurilor imobile pe numele lui Ananie Cășuneanu.

Prin încheierea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Cahul, sediul central s-au atras în proces în calitate de intervenienți accesorii Nicolae Cășuneanu, Stefanida Gojin și Galina Puiu. (f.d.61)

Prin hotărârea din data de 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul sediul central s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Cășuneanu împotriva lui Ananie Cășuneanu, Direcției Generale de Administrație Fiscală Sud, intervenienți accesorii notarul Natalia Cîvîrjic, Nicolae Cășuneanu, Stefanida Gojin și Galina Puiu cu privire la anularea certificatului de moștenitor, a contractul de donație, anularea dreptului de proprietate, constatarea faptului acceptării succesiunii și încasarea cheltuielilor de judecată. (f.d.167-170-179, vol.I)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 28 decembrie 2021, de către Oleg Cășuneanu, reprezentat de avocatul Valeriu Negoiță. ( f.d. 169, vol.I)

Curtea de Apel Cahul prin decizia din data de 23 noiembrie 2022 a respins apelul declarat de către Oleg Cășuneanu, reprezentat de avocatul Valeriu Negoiță, a menținut hotărârea din data de 13 decembrie 2021 a Judecătoriei Cahul sediul central.

Instanța de apel, a constatat că, după decesul Mariei Cășuneanu, moștenitori cu vocație succesorală legală în sensul reglementărilor prevăzute la art. 1500 din Codul civil (în redacția de până la 01 martie 2019), sunt copiii 3 defunctei: Valentina Argint, Oleg Cășuneanu, Ananie Cășuneanu, Stefanida Gojin, Galina Puiu, Nicolae Cășuneanu și Gheorghe Cășuneanu. Stefanida Gojin, Ananie Cășuneanu, Galina Puiu, Nicolae Cășuneanu și Gheorghe Cășuneanu au depus declarație la notarul public Natalia Cîvîrjic, prin care au renunțat la averea succesorală rămasă după decesul Mariei Cășuneanu. În data de 04 martie 2009 Oleg Cășuneanu, iar în data de 17 iulie 2015 Valentina Argint au depus către notarul Natalia Cîvîrjic declarații de acceptare a succesiunii rămase după decesul mamei Maria Cășuneanu.

Astfel instanța de apel a menționat că averea succesorală rămasă după decesul Mariei Cășuneanu a fost acceptată de către Oleg Cășuneanu în mărime de 4/5 cotă-parte în baza certificatelor de moștenitor legal nr.9690 din 26 septembrie 2019, nr.14232 din 05 decembrie 2018, nr.14230 din 05 decembrie 2018 și de către Valentina Argint în mărime de 1/5 cotă-parte în baza certificatelor de moștenitor legal nr.1757 din 20 februarie 2019, nr.9432 din 13 septembrie 2019 și nr.1755 din 20 februarie 2019.

În aceste circumstanțe și în temeiul art. 58, lit. b) și art.64, alin.(5) din Legea nr. 1453 din 08 noiembrie 2002 cu privire la notariat, instanța de apel a concluzionat că cererea de chemare în judecată înaintată de către Oleg Cășuneanu este neîntemeiată, deoarece notarul Natalia Cîvîrjic la eliberarea certificatului de moștenitor legal a stabilit cercul de moștenitori, având în vedere declarațiile de refuz depuse de Galina Puiu, Ananie Cășuneanu, Stefanida Gojin, Nicolae Cășuneanu, Gheorghe Cășuneanu și faptul că moștenitorul legal Valentina Argint nu a renunțat la cota sa parte din averea succesorală.

Prin urmare, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiate afirmațiile lui Oleg Cășuneanu privind eliberarea unui alt certificat de moștenitor legal pe numele acestuia, prin care să fie indicat întreg patrimoniul succesoral rămas după decesul mamei Maria Cășuneanu și constatarea faptului acceptării succesiunii de către Oleg Cășuneanu, rămase după decesul Mariei Cășuneanu, la locul ei de deschidere în com. xxxxx, s. xxxxx, r. Taraclia, or, la caz notarul public a acționat conform legislației în vigoare având în vedere declarațiile de refuz și faptul că moștenitorul legal Valentina Argint nu a renunțat la cota sa parte din averea succesorală.

Cu referire la pretenția lui Oleg Cășuneanu privitor la anularea contractului de donație nr.2469 din 15 martie 2019 încheiat între Valentina Argint în calitate de donator și Ananie Cășuneanu în calitate de donatar, instanța de apel a reține că, nulitatea este sancțiunea care se aplică în cazul în care la încheierea actului juridic civil nu se respectă condițiile de valabilitate. La caz, însă nu s-a stabilit careva temeiuri de nulitate a contractului de donație nr. 2469 din 15 martie 2019, or, Valentina Argint în calitatea sa de proprietar a 1/5 cotă-parte din bunul imobil terenul agricol cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1099 ha, în baza certificatului de moștenitor nr.1757 din 20 februarie 2019 și-a manifestat voința de a 4 transmite cu titlu gratuit patrimoniul său fratelui Ananie Cășuneanu.

Totodată instanța de apel a reținut ca fiind neîntemeiată pretenția lui Oleg Cășuneanu privind anularea dreptului de proprietate înregistrat în Registrul bunurilor imobile pe numele lui Ananie Cășuneanu, întrucât rectificarea datelor în Registrul public al bunurilor imobile, poate avea loc în baza hotărârii judecătorești prin care s-a modificat situația juridică a bunului imobil respectiv. Respectiv, Ananie Cășuneanu în calitate de moștenitor de bună credință nu poate fi lipsit de proprietate obținută în mod legal.

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Oleg Cășuneanu, reprezentat de avocatul Valeriu Negoiță, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare în judecată. (f.d.1-7, vol.I)

În motivarea recursului Oleg Cășuneanu, reprezentat de avocatul Valeriu Negoiță, a indicat că instanța de apel a judecat pricina superficial și a pronunțat hotărârea fără a intra în esența obiectului litigiului și fără a constata și elucida pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea pricinii în fond, iar concluziile expuse în hotărâre neavând putere de convingere, având un conținut extrem de general și incomplect, fapt ce contravine prevederilor procedurale și indică la ilegalitatea unei astfel de hotărâri.

La fel a indicat că, atât pronunțarea hotărârii din 23 decembrie 2021 a instanței de fond, cât și a deciziei din 23 noiembrie 2022 a instanței de apel s-au făcut cu multiple și grave încălcări care nu pot fi admise în procesul de admisibilitate a probelor precum și atentează la imaginea justiției.

În acest sens a menționat că instanța de fond și apel greșit au ajuns la concluzia că, casa părintească și loturile de pământ, rămase după decesul Mariei Cășuneanu au fost administrate și prelucrate de toți copiii defunctei, însă fiecare din ei și-a exercitat dreptul la opțiunea succesorală, iar Valentina Argint a acceptat moștenirea legală prin acceptarea tacită și intrarea în posesia patrimoniului succesoral, or Valentina Argint a comunicat instanței de judecată că a cunoscut de faptul că a decedat mama sa Maria Cășuneanu, însă era la câștig în Italia și când a revenit în Republica Moldova în anul 2015 a depus cererea la notarul Natalia Cîvîrjic. Astfel că Valentina Argint, fiind în Italia nu a putut să administreze și să participe la prelucrarea terenurilor și să intre în posesia patrimoniului succesoral, deoarece nu era pe teritoriul Republica Moldova.

Recurentul a susținut că, Valentina Argint a depus către notarul Natalia Cîvîrjic declarația de acceptare a succesiunii rămase după decesul mamei sale Maria Cășuneanu, contrar termenul stabilit de lege de 6 luni și nu a primit acordul în scris a lui Oleg Cășuneanu succesor, care au acceptat succesiunea în termen, sau nu a prezentat hotărârea privind prelungirea de către instanța de judecată cu cel mult 6 luni prin care ar fi putut fi incluse în cercul de moștenitorilor. Astfel că, notarul Natalia Cîvîrjic urma să verifice 5 dacă Valentina Argint a primit acordul în scris a lui Oleg Cășuneanu succesor care a acceptat succesiunea în termen sau dacă există o hotărâre privind prelungirea de către instanța de judecată cu cel mult 6 luni, prin care Valentina Argint ar fi putut fi incluse în cercul de moștenitorilor.

În opinia recurentului instanța urma să anuleze certificatul de moștenitor nr.1757 din 20 februarie 2019 și contractul de donație nr.24469 din 15 martie 2019 încheiat între Valentina Argint în calitate de donator și Ananie Cășuneanu în calitate de donatar, deoarece a demonstrat că acestea sunt lovite de nulitate, or au fost întocmite contrar termenului prevăzut de lege și fără respectarea condițiilor de valabilitate a actului juridic.

Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) stipulează că: „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).”

Art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) reglementează că: „Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432, alin. (2), lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) prevede că: „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.”

Art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) statuează că: „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat 6 problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432, alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023) stabilește că: „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.

Astfel, că procedura admisibilității recursului va consta în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 25 aprilie 2023.

Din analiza recursului declarat rezultă că Oleg Cășuneanu, reprezentat de avocatul Valeriu Negoiță, a invocat temei de admisibilitate faptul că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Oleg Cășuneanu, nu se încadrează în temeiul prevăzut la art. 432, alin. (2), lit. a) din Codul de procedură civilă, or nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432, alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de 7 drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, completul de judecată reține că argumentele invocate de către Oleg Cășuneanu, reprezentat de avocatul Valeriu Negoiță, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurată.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431, alin. (1), (2), art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440, alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Consideră inadmisibil recursul declarat de către Oleg Cășuneanu, reprezentat de avocatul Valeriu Negoiță, împotriva deciziei din data de 23 noiembrie 2022 a Curții de Apel Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 8