3r-199/24 — anularea actelor administrative

La 2 februarie 2023, Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului a depus acțiune în contencios administrativ către Agenția Servicii Publice, terț Istrate Elisaveta solicitând anularea deciziei Registratorului din cadrul Agenției Servicii Publice, Aliona Gușanu nr. 11/07/802/2022/01/2023 din 3 ianuarie 2023 în partea în care s-a constatat a fi corect și menținut temeiul de respingere a cererii administratorului autorizat Oleg Muntean indicat în decizia registratorului Atamanciuc Veaceslav din cadrul Serviciului cadastral teritorial Orhei din 2 decembrie 2022 privind necesitatea prezentării actelor de drept în temeiul cărora urmează a fi înregistrat dreptul de proprietate a lui Istrate Elisaveta; anularea deciziei registratorului Atamanciuc Veaceslav din cadrul Serviciului cadastral teritorial Orhei din 2 decembrie 2022, în partea în care a fost respinsă cererea depusă de administratorul autorizat Oleg Muntean în baza temeiului de neprezentare a actelor justificative ce confirmă dreptul de proprietate a persoanei care urmează a fi înregistrată în Registrul Bunurilor Imobile, Istrate Elisaveta (f.d. 6-12).

Prin hotărârea din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului către Agenția Servicii Publice, terț Istrate Elisaveta cu privire la anularea actelor administrative individuale (f.d. 91, 104-118).

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 4 ianuarie 2024, prin intermediul poștei electronice, lichidatorul Oleg Muntean, acționând în interesele Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului a depus apel, solicitând casarea hotărârii din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și pronunțarea unei noi decizii privind admiterea integrală a acțiunii (f.d.102-103). Iar, la 1 iulie 2024, prin 1 intermediul poștei electronice, a fost prezentată motivarea apelului (f.d.128- 130).

Prin încheierea din 16 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul declarat de Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului împotriva hotărârii din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea depusă de Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului către Agenția Servicii Publice, terț Istrate Elisaveta cu privire la anularea actelor administrative individuale, din motiv că apelantul a depus motivarea apelului după expirarea termenului legal (f.d. 134-136).

La 5 august 2024 lichidatorul Oleg Muntean, acționând în interesele Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului a depus recurs împotriva încheierii din 16 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând anularea încheierii recurate cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, la etapa primirii cererii de apel (f.d. 144-145).

În motivarea recursului recurentul a menționat că încheierea Curții de Apel Chișinău din 16 iulie 2024 este neîntemeiată, contravine legislației în vigoare și urmează a fi anulată.

Recurentul a menționat că afirmația instanței de apel, conform căreia hotărârea motivată a fost expediată atât la sediul lichidatorului Oleg Muntean, cât și la sediul gospodăriei țărănești la adresa fondatorului Istrati Elizaveta, în sensul că ambele persoane reprezintă GȚ „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului, este vădit neîntemeiată și contravine legislației în vigoare. Recurentul a subliniat că Elizaveta Istrati este un participant distinct în acest proces de judecată, în calitate de persoană terță, și nu poate fi asociată cu GȚ „Istrati Elizaveta” din simplul motiv că a fost înlăturată de la administrarea acesteia. Mai mult, soluția primei instanțe este în favoarea persoanei terțe, Istrati Elizaveta, care nu avea niciun motiv să o atace cu apel. Din această cauză, recurentul a specificat că singura comunicare legală a actelor de procedură către apelantă trebuia să fie efectuată doar la adresa MD-2043, mun. Chișinău, c.p. – 746, str. Teilor, 7/2, et. 2, bir. 100.

Cu toate acestea, după cum a stabilit Curtea de Apel Chișinău, conform avizului de recepție DS8011450066AS, plicul care conținea hotărârea motivată a instanței și care a fost expediat către lichidatorul GȚ „Istrati Elizaveta”, Muntean Oleg, a fost returnat instanței cu mențiunea „nereclamat” la data de 23 mai 2024. Acest fapt este reflectat în dosar (filele 122 și 123). Recurentul a atras atenția că pe plicul poștal anexat la filele 122 și 123 apare clar că destinatarul trimiterii poștale nu era lichidatorul Muntean 2 Oleg, ci GȚ „Istrati Elizaveta”. Această eroare a condus, cel mai probabil, la confuzia serviciului poștal, care nu a livrat în mod corespunzător trimiterea destinatarului corect.

Art. 242 din Codul administrativ: „Recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.”

Art. 191 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ: „Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”

Art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ: „Examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.”

Art. 243 alin. (2) din Codul administrativ: „Instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.”

Art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ: „Instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).”

Art. 232 alin. (2) din Codul administrativ: „Motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.”

Art. 195 din Codul administrativ: „Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–171.”

Art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment 3 viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Hotărârea motivată din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost expediată la sediul lichidatorului GȚ „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului, Muntean Oleg, pe adresa: mun. Chișinău, str. Teilor, 7/2, et. 2, bir. 100, prin intermediul oficiului poștal la data de 10 aprilie 2024 (f.d. 119).

Potrivit avizului de recepție nr. DS8011450066AS, plicul ce conținea hotărârea motivată a instanței expediat în adresa lichidatorului GȚ „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului, Muntean Oleg a fost returnat instanței cu mențiunea „nereclamat”, datat cu 23 mai 2024 (f.d. 122, 123).

Totodată, se reține că, hotărârea motivată din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost publicată pe Portalul Național al Instanțelor: www.instante.justice.md, la data de 15 aprilie 2024.

Așadar, din coroborarea normelor care guvernează speța, instanța de recurs constată cu certitudine că data comunicării hotărârii motivate din 12 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, către lichidatorul 4 GȚ „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului, Muntean Oleg, se consideră a fi 23 mai 2024, această dată fiind asociată momentului recepționării avizului poștal de recepție nr. DS8011450066AS.

Prin urmare, termenul de 30 de zile prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, pentru a prezenta motivarea apelului, a început să curgă de la 24 mai 2024, ziua imediat următoare notificării apelantului cu privire la hotărârea integrală a primei instanțe, și a expirat la 24 iunie 2024 (întrucât zilele de 22 și 23 iunie au fost zile de sărbătoare nelucrătoare, ultima zi pentru depunerea motivării a fost următoarea zi lucrătoare), inclusiv.

Instanța de recurs reține că, deși termenul legal de 30 de zile, prevăzut la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ pentru depunerea motivării apelului, a început să curgă de la 24 mai 2024, lichidatorul GȚ „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului, Muntean Oleg, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, din 12 decembrie 2023, abia la 2 iulie 2024.

Acest lucru indică faptul că motivarea apelului a fost depusă după expirarea termenului legal.

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului trebuia depusă în termen de 30 de zile de la notificarea hotărârii integrale a instanței de fond, însă depunerea la 2 iulie 2024 denotă că termenul a fost depășit, iar întârzierea nu a fost justificată prin probe concludente. În aceste condiții, Completul de judecată conchide că lichidatorul GȚ „Istrati Elizaveta” avea obligația de a respecta termenul legal pentru apel, iar depunerea tardivă a motivării nu poate fi considerată justificată în mod legal.

Mai mult, Completul de judecată apreciază ca întemeiată concluzia instanței de apel, potrivit căreia în cererea de apel motivată nu a fost solicitată repunerea în termenul de depunere a apelului motivat, conform prevederilor art. 237 alin. (1) și art. 65 alin. (1) din Codul administrativ. De asemenea, nu au fost anexate probe care să demonstreze imposibilitatea îndeplinirii actului, așa cum prevede art. 65 alin. (2) din Codul administrativ.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că punctul 2 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, definește trimiterea nereclamată ca fiind o trimitere poștală care nu a fost distribuită (predată) destinatarului din cauza nesolicitării sau refuzului de recepționare a acesteia.

Potrivit punctului 82 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, în lipsa destinatarului, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală.

Conform punctului 102 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, trimiterile poștale, care nu au putut fi distribuite destinatarilor se înapoiază expeditorului în următoarele situații: la expirarea termenelor de păstrare; la cererea expeditorului; destinatarul refuză să primească trimiterea; 5 destinatarul nu este la adresa indicată; adresatul căsuței poștale de abonament nu este indicat sau este indicat incorect; adresa destinatarului indicată pe trimitere este ștearsă sau ruptă; destinatarul este decedat.

Punctul 101 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1457 din 30 decembrie 2016, prevede că trimiterile poștale se păstrează în unitatea poștală, în așteptarea destinatarului, timp de 15 zile calendaristice pentru trimiterile poștale interne și timp de 30 de zile calendaristice pentru trimiterile poștale internaționale, din ziua următoare zilei de sosire a acestora la oficiul poștal de destinație.

În circumstanțele expuse, se atestă că lichidatorului Oleg Muntean i-a fost lăsat de către oficiul poștal de la sediul juridic acestuia, aviz de sosire pentru primirea trimiterii poștale în unitatea poștală, însă acesta nu s-a prezentat pentru a recepționa scrisorile expediate și respectiv, aceasta a fost restituită expeditorului, la caz Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, după expirarea termenului de păstrare.

Plicul cu avizul, prin care a fost expediată lichidatorului Oleg Muntean copia hotărârii primei instanțe, a fost restituite cu mențiunea „nereclamat”. Astfel, neprezentarea lichidatorului Oleg Muntean la oficiul poștal pentru recepționarea trimiterilor poștale, urmează a fi apreciată de către instanța de recurs ca refuz al recurentului de a recepționa, prin urmare, fiind eludată posibilitatea acestuia de a prezenta motivarea recursului în termenul prevăzut de lege. Or, este responsabilitatea destinatarului Oleg Muntean de a ridica de la oficiul poștal trimiterea poștală.

Urmare, cunoscând despre o hotărâre defavorabilă și despre motivele de fapt și de drept care au stat la baza emiterii acestei hotărâri, apelantul, având obligația de a depune motivarea apelului într-un termen stabilit de lege, nu a livrat nici un argument plauzibil din care cauză nu a procedat conform cadrului legal.

Reținând cele constatate, precum și obligația părților și participanților la proces de a se folosi cu bună-credință de drepturile procedurale, apelantul/recurent urma să depună motivarea apelului în conformitate cu exigențele legii în termenul stabilit de lege.

Completul de judecată reține că, „dreptul la o instanță” nu este absolut. Acesta poate fi, prin natura sa, supus limitărilor, deoarece dreptul de acces, prin sine, cere reglementare din partea statului. Garantând părților în litigiu un drept efectiv de acces la o instanță care să hotărască asupra „drepturilor și obligațiilor lor cu caracter civil”, articolul 6§1 acordă statului dreptul de a alege liber mijloacele care să fie utilizate în acest scop.

În acest sens, Curtea Europeană a statuat că restricția impusă accesului la o instanță judecătorească sau un tribunal nu va fi compatibilă cu articolul 6§1, decât dacă aceasta urmărește un scop legitim și există o proporționalitate rezonabilă între mijloacele folosite și scopul legitim urmărit (a se vedea, Tinnelly & Sons Ltd and Others și McElduff and Others vs. the United Kingdom, hotărârea din 10 iulie 1998). 6

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele cauzei, or argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Jurisprudența CtEDO reiterează obligația părții de a lua măsurile necesare pentru protecția drepturilor sale de acces la justiție, inclusiv prin manifestarea diligenței în exercitarea drepturilor sale procedurale și a interesului față de soarta dosarului vizat (cauza van Harn vs. Germania, hotărâre din 11 septembrie 2007, cauza Pîrnău ș.a. vs. Republica Moldova, hotărâre din 31 ianuarie 2012 și cauza SA Universul vs. Republica Moldova, hotărâre din 10 iulie 2012).

Astfel, lichidatorul Oleg Muntean fiind interesat de soluționarea prezentei cauze în ordine de apel, nu a depus diligența necesară ca să-și îndeplinească obligațiile sale procedurale cu bună-credință, în vederea depunerii motivării apelului în interiorul termenului legal.

Argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din CEDO.

Prin urmare, instanța de recurs concluzionează că încheierea din 16 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău reflectă nu doar aplicarea corectă a legii, ci și consolidarea principiului accesului la justiție în condițiile respectării procedurii.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul depus de lichidatorul Oleg Muntean, în interesele Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” în procedura falimentului împotriva încheierii din 16 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău. Decizie este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 7