2ac-255/25 — declararea nulă a actelor juridice, incasarea sumei si a cheltuielilor de judecata

La 31 martie 2022, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a depus cerere de chemare în judecată împotriva I.P. Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii, prin care a solicitat declararea ca fiind nul a acordului de rezoluțiune din 19 martie 2015 încheiat între Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” și Unitatea de Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare (I.P. Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii) și a actelor subsecvente acestuia, actul de predare-primire a tehnicii, utilajului agricol și facturii fiscale seria PA nr.0568143 din 19 martie 2015, emisă de Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta”, încasarea din contul I.P. Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii în beneficiul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” a sumei de 1 240 500,00 lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, cererea de chemare în judecată depusă de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat, dar nu mai târziu de 6 luni de la data adoptării prezentei hotărâri, de la Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” suma în mărime de 37 215,00 lei, cu titlu de taxa de stat, sumă de care a fost scutit reclamantul la data depunerii cererii.

La 22 iunie 2024, Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta”, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscurtă a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, solicitând casarea acesteia cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 21 martie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins apelul declarat de Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta”, reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscurtă. S-a menținut hotărârea din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești. S-a încasat, dar nu mai târziu de 6 luni de la data adoptării prezentei decizii de la Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” suma în mărime de 1 32312, 72 de lei, cu titlu de taxa de stat, sumă de care a fost scutit reclamantul la data depunerii cererii de apel.

La 23 iunie 2025, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a depus cerere de revizuire a deciziei din 21 martie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea sa de chemare în judecată.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost distribuită spre examinare în ordine de revizuire, judecătorului-raportor, Stanislav Grosu din cadrul Curții de Apel Nord, ședința de judecată fiind stabilită pentru 12 septembrie 2025, ora 09:00.

La 11 septembrie 2025, prin intermediul poștei electronice, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a depus cerere, prin care a solicitat în temeiul art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru examinarea cauzei în ordine de revizuire.

Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a invocat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, arătând că imparțialitatea completului de judecată de la Curtea de Apel Nord este serios pusă la îndoială, întrucât aceiași judecători – Grosu Stanislav, Țihonschi Alina și Holban Radu – care s-au pronunțat anterior asupra fondului litigiului prin decizia nr. 2ai-60/2024 din 21 martie 2025, urmează să soluționeze și cererea de revizuire, ceea ce contravine exigențelor unui proces echitabil.

În context, a indicat că deși a formulat o cerere de recuzare în temeiul art. 50 lit. d) din Codul de procedură civilă, invocând faptul că judecătorii și-au exprimat deja opinia asupra cauzei, aceasta a fost respinsă prin încheierea nr. 2rhi-11/2025 din 29 august 2025 a Curții de Apel Nord, fără notificarea efectivă a părților, fapt ce i-a afectat dreptul la apărare.

Subsecvent, în susținerea cererii, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a invocat jurisprudența Curții Constituționale, respectiv decizia de inadmisibilitate din 07 octombrie 2019 în dosarul nr. 134g/2019, unde s-a statuat că judecătorii care s-au pronunțat chiar și o singură dată asupra fondului unei cauze nu pot participa ulterior la examinarea unei cereri de revizuire, pentru a garanta imparțialitatea tribunalului.

De asemenea, a fost adus ca argument exemplul recent din practica Curții Supreme de Justiție, respectiv încheierea nr. 3rh-23/25 din 03 septembrie 2025, prin care s-a admis o cerere de revizuire și s-a casat hotărârea anterioară anume datorită participării aceluiași judecător la examinarea cauzei. 2

Totodată, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a subliniat că, prin Ordinul nr. 21 din 02 ianuarie 2025 al președintelui Curții de Apel Nord, în cadrul colegiului civil există un singur complet specializat pentru cauzele de drept comun, ceea ce face imposibilă desemnarea unui alt complet pentru examinarea imparțială a cererii de revizuire.

În aceste condiții, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a concluzionat că singura soluție legală și necesară pentru asigurarea unui proces echitabil și a respectării imparțialității este strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.

Art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului: „(1) Puterea judecătorească se exercită numai prin instanța judecătorească în persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri. (2) Judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le execută în baza legii. (3) Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili și se supun numai legii. (4) Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără nici un fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte, din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului.”

Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „(1) Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”

Art. 448 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. (2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.”

Art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de procedură civilă: „(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă: 3 f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces; (4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în anumite legături comune cu toți judecătorii.

Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale speței deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că împrejurările invocate de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean și descrise în pct. 8-13 din încheiere, constituie alegații ce nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Nord la examinarea cererii de revizuire, după cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad pentru examinare. Însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma argumentelor invocate în pct. 8-13 din încheiere, ce ar justifica strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de același grad pentru examinarea cerere de revizuire a deciziei din 21 martie 2025 a Curții de Apel Nord depuse de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean.

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că potrivit art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, puterea judecătorească este exercitată exclusiv de instanțele de judecată prin intermediul judecătorilor, aceștia fiind unici purtători ai acestei puteri, învestiți constituțional cu atribuții de înfăptuire a justiției, pe care le exercită în conformitate cu legea, în mod independent, imparțial și inamovibil, supunându-se numai legii. 4

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor, onoarei și demnității acestora.

Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor. Or, simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.

În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se determină prin aplicarea unui test subiectiv constând în examinarea convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în cauză respectivă.

În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.

Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, adoptat de Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa Rotundă a Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga, 25-26 noiembrie 2002, prin independența judecătorului se înțelege inclusiv independența individuală și instituțională, care presupune printre altele că judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber.

Judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de judecată imparțială în materia acțiunilor civile, legiuitorul a prevăzut potrivit art. 52 din Codul de procedură civilă, dreptul participanților la proces de a înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor specificate la art.50 și 51 din același cod.

În context, cu titlu subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că prin încheierea din 29 august 2025 a Curții de Apel 5 Nord, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean cu privire la recuzarea judecătorilor Curții de Apel Nord, Stanislav Grosu, Radu Holban, și Alina Țihonschi, de la examinarea cererii de revizuire a deciziei din 21 martie 2025 a Curții de Apel Nord depuse de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean, ceea ce decade existența unor bănuieli privind lipsa de nepărtinire a completului de judecată din cadrul Curții de Apel Nord.

În cauza de față, motivele invocate în susținerea cererii de către Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean, pct.8-13 din încheiere, nu se întemeiază pe fapte concrete, verificabile sau probe certe care să contureze aparența unei lipse de imparțialitate din partea judecătorilor desemnați. Simpla invocare a unei lipse de încredere subiective, nu pot justifica admisibilitatea cererii.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului (ex. Piersack c. Belgia, Morice c. Franța), existența unei temeri rezonabile de lipsă de imparțialitate trebuie evaluată prin prisma unui observator obiectiv și informat, iar cerința de imparțialitate impune nu doar lipsa unei părtiniri reale, ci și inexistența oricărei aparențe justificabile în acest sens.

În speță, părțile nu au făcut dovada existenței vreunui conflict de interese, a unei atitudini părtinitoare sau a unui comportament procedural neregulamentar din partea membrilor completului de judecată. Niciuna dintre afirmațiile invocate nu indică în mod credibil că judecătorii Curții de Apel Nord ar fi, în mod obiectiv, în imposibilitate de a asigura un proces echitabil.

Astfel, învederând dispozițiile art.35 alin. (1)-(2) din Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească în coroborare cu prevederile art.446 alin.(1) și art. 448 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că cauza urmează a fi examinată anume de Curtea de Apel Nord.

Or, susținerea potrivit căreia aceiași judecători care au examinat apelul ar urma să soluționeze și cererea de revizuire nu poate fi considerată un temei de bănuială obiectivă privind lipsa de imparțialitate. Participarea judecătorilor la examinarea căilor de atac nu constituie prin ea însăși un indiciu de părtinire, ci o consecință firească a continuității procesuale, mai ales în condițiile în care legislația civilă nu prevede vreo interdicție expresă ca un complet care a examinat apelul să soluționeze ulterior și cererea de revizuire. Spre deosebire de reglementările Codului de procedură penală, care stabilesc norme speciale privind participarea judecătorilor la etapele procesului, Codul de procedură civilă nu instituie asemenea restricții, dar reglementează expres că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. 6

În context, reiterând, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că cererea de recuzare depusă anterior de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a fost examinată de instanța competentă și respinsă prin încheierea nr. 2rhi-11/2025 din 29 august 2025, instanța subliniind că simpla participare a judecătorilor la soluționarea apelului nu reprezintă prin ea însăși o dovadă de lipsă de imparțialitate. Prin urmare, această încheiere, având caracter obligatoriu în cauză, confirmă inexistența oricărui impediment legal care să împiedice același complet să soluționeze cererea de revizuire.

În ceea ce privește invocarea deciziei de inadmisibilitate a Curții Constituționale nr. 134g/2019, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că aceasta privește exclusiv dispoziții din Codul de procedură penală și garanțiile sporite de imparțialitate instituite de legiuitor în materia procesului penal, unde exigențele sunt mai stricte datorită naturii raporturilor și posibilelor ingerințe în drepturile fundamentale ale persoanei. Extinderea prin analogie a acestor raționamente la materia civilă nu este justificată, întrucât Codul de procedură civilă reglementează distinct și exhaustiv cazurile de incompatibilitate și recuzare.

De asemenea, referirea la încheierea Curții Supreme de Justiție nr. 3rh-23/25 din 03 septembrie 2025 nu poate servi drept temei de admitere a cererii de strămutare, deoarece aceasta a fost pronunțată într-un context procesual diferit și are caracter individual, neputând fi transformată într-un precedent obligatoriu. În dreptul procesual civil, jurisprudența instanțelor nu are forță normativă generală, iar fiecare cerere de strămutare se examinează strict în baza circumstanțelor cauzei concrete.

Cât privește argumentul legat de existența unui singur complet specializat în materie civilă la Curtea de Apel Nord, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că acesta nu constituie prin el însuși o încălcare a dreptului la un proces echitabil. Organizarea internă a instanței și modul de constituire a completelor este stabilită prin acte administrative conforme legii și nu poate fi pusă la îndoială prin simpla nemulțumire a unei părți. Faptul că există un singur complet nu echivalează cu lipsa de imparțialitate, ci reflectă doar resursele organizatorice ale instanței.

În consecință, nu se poate reține existența unor elemente obiective care să susțină bănuiala de lipsă de imparțialitate a judecătorilor, iar motivele prezentate de lichidator sunt de natură exclusiv subiectivă. Astfel, cererea de strămutare urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.

Or, admiterea unei cereri de strămutare în lipsa unor indicii temeinice ar contraveni scopului excepțional al instituției strămutării și ar putea crea un precedent care să afecteze autoritatea instanțelor legal competente.

De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că depunerea cererii de strămutare la 11 septembrie 2025 și faptul că cererea de revizuire a deciziei din 21 martie 2025 a Curții de Apel Nord 7 depusă de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean, urma să fie examinată de Curtea de Apel Nord la 12 septembrie 2025, reflectă intenția autorului cererii de strămutare de a întârzia și tergiversa procesul de judecată în fața Curții de Apel Nord.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean, cu remiterea cauzei la Curtea de Apel Nord pentru judecare în ordine de revizuire.

În conformitate cu art.43 alin.(4) și art.269-270 din Codul de procedură civilă,