2ac-255/25 — declararea nulă a actelor juridice, incasarea sumei si a cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- declararea nulă a actelor juridice, incasarea sumei si a cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- Temeiurile de stramutare a cauzei nu se incadreaza in prevederile art.43 alin 2 lit f CPC
2ac-255/25 — declararea nulă a actelor juridice, incasarea sumei si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Lichidatorul Gospodăriei
Țărănești „Istrati Elizaveta”, Oleg Muntean privind strămutarea cauzei la o
altă instanță de judecată egală în grad,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta”, Oleg Muntean
împotriva I.P. Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii
privind declararea nulă a actelor juridice, încasarea sumei și a cheltuielilor
de judecată,
(Dosarul nr.2ac-255/25
NR. PIGD 2-18102398-01-2ac-12092025)
Temeiurile de strămutare a cauzei nu se încadrează în prevederile art.43
alin.(2) lit.f) din Codul de procedură civilă.
17 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Lichidatorul
Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta”, Oleg Muntean privind
strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu, Judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 martie 2022, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati
Elizaveta” Oleg Muntean a depus cerere de chemare în judecată împotriva
I.P. Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii, prin care a
solicitat declararea ca fiind nul a acordului de rezoluțiune din 19 martie 2015
încheiat între Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” și Unitatea de
Implementare și Administrare a Proiectului Creșterii Producției Alimentare
(I.P. Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii) și a actelor
subsecvente acestuia, actul de predare-primire a tehnicii, utilajului agricol și
facturii fiscale seria PA nr.0568143 din 19 martie 2015, emisă de Gospodăria
Țărănească „Istrati Elizaveta”, încasarea din contul I.P. Agenția pentru
Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii în beneficiul Gospodăriei
Țărănești „Istrati Elizaveta” a sumei de 1 240 500,00 lei și compensarea
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,
cererea de chemare în judecată depusă de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești
„Istrati Elizaveta” Oleg Muntean s-a respins ca neîntemeiată.
S-a încasat, dar nu mai târziu de 6 luni de la data adoptării prezentei
hotărâri, de la Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” suma în mărime de
37 215,00 lei, cu titlu de taxa de stat, sumă de care a fost scutit reclamantul
la data depunerii cererii.
La 22 iunie 2024, Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta”,
reprezentată de avocatul Dumitru Barbăscurtă a depus cerere de apel
împotriva hotărârii din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești,
solicitând casarea acesteia cu emiterea unei hotărâri noi prin care acțiunea să
fie admisă integral.
Prin decizia din 21 martie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a respins
apelul declarat de Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta”, reprezentată de
avocatul Dumitru Barbăscurtă.
S-a menținut hotărârea din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul
Telenești.
S-a încasat, dar nu mai târziu de 6 luni de la data adoptării prezentei
decizii de la Gospodăria Țărănească „Istrati Elizaveta” suma în mărime de
1
32312, 72 de lei, cu titlu de taxa de stat, sumă de care a fost scutit reclamantul
la data depunerii cererii de apel.
La 23 iunie 2025, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati
Elizaveta” Oleg Muntean a depus cerere de revizuire a deciziei din
21 martie 2025 a Curții de Apel Nord, solicitând casarea acesteia și a
hotărârii din 19 iunie 2024 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, cu emiterea
unei noi hotărâri, prin care să fie admisă integral cererea sa de chemare în
judecată.
Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prezenta cauză a fost
distribuită spre examinare în ordine de revizuire, judecătorului-raportor,
Stanislav Grosu din cadrul Curții de Apel Nord, ședința de judecată fiind
stabilită pentru 12 septembrie 2025, ora 09:00.
La 11 septembrie 2025, prin intermediul poștei electronice,
Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a depus
cerere, prin care a solicitat în temeiul art.43 alin.(2) lit.f) din Codul de
procedură civilă strămutarea cauzei la o altă instanță de judecată egală în
grad pentru examinarea cauzei în ordine de revizuire.
Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg
Muntean a invocat strămutarea cauzei în temeiul art. 43 alin. (2) lit. f) din
Codul de procedură civilă, arătând că imparțialitatea completului de judecată
de la Curtea de Apel Nord este serios pusă la îndoială, întrucât aceiași
judecători – Grosu Stanislav, Țihonschi Alina și Holban Radu – care s-au
pronunțat anterior asupra fondului litigiului prin decizia nr. 2ai-60/2024 din
21 martie 2025, urmează să soluționeze și cererea de revizuire, ceea ce
contravine exigențelor unui proces echitabil.
În context, a indicat că deși a formulat o cerere de recuzare în
temeiul art. 50 lit. d) din Codul de procedură civilă, invocând faptul că
judecătorii și-au exprimat deja opinia asupra cauzei, aceasta a fost respinsă
prin încheierea nr. 2rhi-11/2025 din 29 august 2025 a Curții de Apel Nord,
fără notificarea efectivă a părților, fapt ce i-a afectat dreptul la apărare.
Subsecvent, în susținerea cererii, Lichidatorul Gospodăriei
Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a invocat jurisprudența Curții
Constituționale, respectiv decizia de inadmisibilitate din 07 octombrie 2019
în dosarul nr. 134g/2019, unde s-a statuat că judecătorii care s-au pronunțat
chiar și o singură dată asupra fondului unei cauze nu pot participa ulterior la
examinarea unei cereri de revizuire, pentru a garanta imparțialitatea
tribunalului.
De asemenea, a fost adus ca argument exemplul recent din practica
Curții Supreme de Justiție, respectiv încheierea nr. 3rh-23/25 din
03 septembrie 2025, prin care s-a admis o cerere de revizuire și s-a casat
hotărârea anterioară anume datorită participării aceluiași judecător la
examinarea cauzei.
2
Totodată, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta”
Oleg Muntean a subliniat că, prin Ordinul nr. 21 din 02 ianuarie 2025 al
președintelui Curții de Apel Nord, în cadrul colegiului civil există un singur
complet specializat pentru cauzele de drept comun, ceea ce face imposibilă
desemnarea unui alt complet pentru examinarea imparțială a cererii de
revizuire.
În aceste condiții, Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati
Elizaveta” Oleg Muntean a concluzionat că singura soluție legală și necesară
pentru asigurarea unui proces echitabil și a respectării imparțialității este
strămutarea cauzei la o altă instanță egală în grad.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art.35 alin. (1)-(2) din Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind
organizarea judecătorească:
„(1) Fiecare curte de apel își exercită competența într-o circumscripție care cuprinde
mai multe judecătorii.
(2) Curțile de apel, judecătoriile din circumscripția lor, localitatea lor de reședință
sînt prevăzute la anexa nr.3.”
Din anexa nr.3 la Legea nr.514 din 06 iulie 1995 privind organizarea
judecătorească, reiese că, circumscripția, în care își exercită competența
Curtea de Apel Nord, include judecătoriile: Bălți, Edineț, Orhei, Drochia,
Soroca, Ungheni”.
Art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la
statutul judecătorului:
„(1) Puterea judecătorească se exercită numai prin instanța judecătorească în
persoana judecătorului, unicul purtător al acestei puteri.
(2) Judecătorul este persoana învestită constituțional cu atribuții de înfăptuire a
justiției, pe care le execută în baza legii.
(3) Judecătorii instanțelor judecătorești sunt independenți, imparțiali și inamovibili
și se supun numai legii.
(4) Judecătorii iau decizii în mod independent și imparțial și acționează fără nici un
fel de restricții, influențe, presiuni, amenințări sau intervenții, directe sau indirecte,
din partea oricărei autorități, inclusiv judiciare. Organizarea ierarhică a jurisdicțiilor
nu poate aduce atingere independenței individuale a judecătorului.”
Art. 446 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„(1) Pot fi supuse revizuirii hotărîrile, ordonanțele, încheierile și deciziile
irevocabile ale tuturor instanțelor judecătorești, în condițiile prezentului capitol.”
Art. 448 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă
prin neatacare se soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului.
(2) Cererea de revizuire împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a
fost menținută, modificată sau casată, emițîndu-se o nouă hotărîre, se soluționează
de instanța care a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.”
Art.43 alin.(2) lit.f) și alin.(4) din Codul de procedură civilă:
„(2) Instanța strămută cauza la o altă instanță dacă:
3
f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele
cauzei sau de calitatea participanților la proces;
(4) Strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit.d), e), f) și g) se efectuează
de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de
atac.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Studiind materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție conchide că cererea privind strămutarea cauzei de la Curtea de
Apel Nord la o altă instanță de judecată egală în grad, este neîntemeiată, din
motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că
temeiul de strămutare a cauzei reglementat de art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul
de procedură civilă, constituie un mijloc de asigurare a imparțialității
judecătorilor la soluționarea unei cauze civile. Circumstanțele cauzei ar
putea servi drept temei pentru a fi considerate că poate fi știrbită nepărtinirea
judecătorilor, dacă acestea se referă la instanța de judecată ca instituție
publică. În ceea ce vizează calitatea participanților la proces, strămutarea
cauzei ar putea avea loc dacă participanții la proces au fost sau se află în
anumite legături comune cu toți judecătorii.
Raportând temeiul de drept enunțat la circumstanțele faptice ale speței
deduse judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
conchide că împrejurările invocate de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești
„Istrati Elizaveta” Oleg Muntean și descrise în pct. 8-13 din încheiere,
constituie alegații ce nu se referă la circumstanțe care pot pune la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Nord la examinarea
cererii de revizuire, după cum prevăd dispozițiile art. 43 alin. (2) lit. f) din
Codul de procedură civilă.
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază că, prevederile legale citate supra sunt clare în ceea ce vizează
cazurile de strămutare a cauzei la o altă instanță de același grad pentru
examinare. Însă, la caz, nu au fost identificate circumstanțe prin prisma
argumentelor invocate în pct. 8-13 din încheiere, ce ar justifica strămutarea
cauzei de la Curtea de Apel Nord la o altă instanță de același grad pentru
examinarea cerere de revizuire a deciziei din 21 martie 2025 a Curții de Apel
Nord depuse de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg
Muntean.
Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează
că potrivit art.1 alin.(1)-(4) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la
statutul judecătorului, puterea judecătorească este exercitată exclusiv de
instanțele de judecată prin intermediul judecătorilor, aceștia fiind unici
purtători ai acestei puteri, învestiți constituțional cu atribuții de înfăptuire a
justiției, pe care le exercită în conformitate cu legea, în mod independent,
imparțial și inamovibil, supunându-se numai legii.
4
Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă
că, prin prisma art. 15 alin. (1) lit. a) și b) din Legea cu privire la statutul
judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, judecătorii sunt obligați să fie
imparțiali și să asigure apărarea drepturilor și libertăților persoanelor,
onoarei și demnității acestora.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, în
fiecare caz concret se cere să se stabilească dacă există fapte dovedite de
natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea judecătorilor. Or,
simpla invocare că sunt bănuieli de nepărtinire a judecătorilor ce ar putea fi
știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces, nu
poate constitui temei de admitere a cererii de strămutare.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reamintește că existența imparțialității, în sensul conferit de art. 6 § 1, se
determină prin aplicarea unui test subiectiv constând în examinarea
convingerilor personale ale unui judecător anume într-o cauză dată și, în
același timp, pe baza unui test obiectiv, al cărui scop este de a stabili dacă
judecătorul a oferit garanții suficiente pentru a elimina orice dubiu legitim în
cauză respectivă.
În Recomandarea sa nr. R(94)12 privind independența, eficiența și
rolul judecătorilor (Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului
Europei a stabilit că judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a
lua hotărârile imparțial, în conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea
pe care o dau faptelor, respectând regulile relevante stabilite de lege.
Potrivit Codului de Conduită Judiciară de la Bangalore 2001, adoptat
de Grupul Judiciar pentru Întărirea Integrității Justiției, revizuit la Masa
Rotundă a Președinților Curților Supreme ținută la Palatul Păcii, Haga,
25-26 noiembrie 2002, prin independența judecătorului se înțelege inclusiv
independența individuală și instituțională, care presupune printre altele că
judecătorii sunt independenți unii față de ceilalți. Nici o organizare ierarhică
a justiției și nici o diferență de grad sau rang nu poate afecta în vreun mod
dreptul unui judecător de a pronunța hotărâri în mod liber.
Judecătorul trebuie să își exercite funcția judiciară în mod
independent, pe baza propriei aprecieri a faptelor și în concordanță cu spiritul
legii, fără influențe externe, sugestii, presiuni, amenințări și fără vreun
amestec, direct sau indirect, indiferent de la cine ar proveni și sub ce motiv.
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că, în vederea asigurării dreptului participanților la proces la o instanță de
judecată imparțială în materia acțiunilor civile, legiuitorul a prevăzut potrivit
art. 52 din Codul de procedură civilă, dreptul participanților la proces de a
înainta cerere de recuzare în baza temeiurilor specificate la art.50 și 51 din
același cod.
În context, cu titlu subsidiar, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție subliniază că prin încheierea din 29 august 2025 a Curții de Apel
5
Nord, s-a respins ca neîntemeiată cererea formulată de Lichidatorul
Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean cu privire la
recuzarea judecătorilor Curții de Apel Nord, Stanislav Grosu, Radu Holban,
și Alina Țihonschi, de la examinarea cererii de revizuire a deciziei din
21 martie 2025 a Curții de Apel Nord depuse de Lichidatorul Gospodăriei
Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean, ceea ce decade existența unor
bănuieli privind lipsa de nepărtinire a completului de judecată din cadrul
Curții de Apel Nord.
În cauza de față, motivele invocate în susținerea cererii de către
Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean,
pct.8-13 din încheiere, nu se întemeiază pe fapte concrete, verificabile sau
probe certe care să contureze aparența unei lipse de imparțialitate din partea
judecătorilor desemnați. Simpla invocare a unei lipse de încredere
subiective, nu pot justifica admisibilitatea cererii.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că,
potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului
(ex. Piersack c. Belgia, Morice c. Franța), existența unei temeri rezonabile
de lipsă de imparțialitate trebuie evaluată prin prisma unui observator
obiectiv și informat, iar cerința de imparțialitate impune nu doar lipsa unei
părtiniri reale, ci și inexistența oricărei aparențe justificabile în acest sens.
În speță, părțile nu au făcut dovada existenței vreunui conflict de
interese, a unei atitudini părtinitoare sau a unui comportament procedural
neregulamentar din partea membrilor completului de judecată. Niciuna
dintre afirmațiile invocate nu indică în mod credibil că judecătorii Curții de
Apel Nord ar fi, în mod obiectiv, în imposibilitate de a asigura un proces
echitabil.
Astfel, învederând dispozițiile art.35 alin. (1)-(2) din Legea nr.514 din
06 iulie 1995 privind organizarea judecătorească în coroborare cu
prevederile art.446 alin.(1) și art. 448 alin.(1) și (2) din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că cauza
urmează a fi examinată anume de Curtea de Apel Nord.
Or, susținerea potrivit căreia aceiași judecători care au examinat apelul
ar urma să soluționeze și cererea de revizuire nu poate fi considerată un temei
de bănuială obiectivă privind lipsa de imparțialitate. Participarea
judecătorilor la examinarea căilor de atac nu constituie prin ea însăși un
indiciu de părtinire, ci o consecință firească a continuității procesuale, mai
ales în condițiile în care legislația civilă nu prevede vreo interdicție expresă
ca un complet care a examinat apelul să soluționeze ulterior și cererea de
revizuire. Spre deosebire de reglementările Codului de procedură penală,
care stabilesc norme speciale privind participarea judecătorilor la etapele
procesului, Codul de procedură civilă nu instituie asemenea restricții, dar
reglementează expres că cererea de revizuire împotriva unei hotărâri sau
încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se soluționează de instanța care
s-a pronunțat asupra fondului.
6
În context, reiterând, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că cererea de recuzare depusă anterior de Lichidatorul
Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean a fost examinată de
instanța competentă și respinsă prin încheierea nr. 2rhi-11/2025 din
29 august 2025, instanța subliniind că simpla participare a judecătorilor la
soluționarea apelului nu reprezintă prin ea însăși o dovadă de lipsă de
imparțialitate. Prin urmare, această încheiere, având caracter obligatoriu în
cauză, confirmă inexistența oricărui impediment legal care să împiedice
același complet să soluționeze cererea de revizuire.
În ceea ce privește invocarea deciziei de inadmisibilitate a Curții
Constituționale nr. 134g/2019, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție subliniază că aceasta privește exclusiv dispoziții din Codul de
procedură penală și garanțiile sporite de imparțialitate instituite de legiuitor
în materia procesului penal, unde exigențele sunt mai stricte datorită naturii
raporturilor și posibilelor ingerințe în drepturile fundamentale ale persoanei.
Extinderea prin analogie a acestor raționamente la materia civilă nu este
justificată, întrucât Codul de procedură civilă reglementează distinct și
exhaustiv cazurile de incompatibilitate și recuzare.
De asemenea, referirea la încheierea Curții Supreme de Justiție
nr. 3rh-23/25 din 03 septembrie 2025 nu poate servi drept temei de admitere
a cererii de strămutare, deoarece aceasta a fost pronunțată într-un context
procesual diferit și are caracter individual, neputând fi transformată într-un
precedent obligatoriu. În dreptul procesual civil, jurisprudența instanțelor nu
are forță normativă generală, iar fiecare cerere de strămutare se examinează
strict în baza circumstanțelor cauzei concrete.
Cât privește argumentul legat de existența unui singur complet
specializat în materie civilă la Curtea de Apel Nord, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție notează că acesta nu constituie prin el însuși o
încălcare a dreptului la un proces echitabil. Organizarea internă a instanței și
modul de constituire a completelor este stabilită prin acte administrative
conforme legii și nu poate fi pusă la îndoială prin simpla nemulțumire a unei
părți. Faptul că există un singur complet nu echivalează cu lipsa de
imparțialitate, ci reflectă doar resursele organizatorice ale instanței.
În consecință, nu se poate reține existența unor elemente obiective care
să susțină bănuiala de lipsă de imparțialitate a judecătorilor, iar motivele
prezentate de lichidator sunt de natură exclusiv subiectivă. Astfel, cererea de
strămutare urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Or, admiterea unei cereri de strămutare în lipsa unor indicii temeinice
ar contraveni scopului excepțional al instituției strămutării și ar putea crea
un precedent care să afecteze autoritatea instanțelor legal competente.
De altfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră că depunerea cererii de strămutare la 11 septembrie 2025 și faptul
că cererea de revizuire a deciziei din 21 martie 2025 a Curții de Apel Nord
7
depusă de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg
Muntean, urma să fie examinată de Curtea de Apel Nord la
12 septembrie 2025, reflectă intenția autorului cererii de strămutare de a
întârzia și tergiversa procesul de judecată în fața Curții de Apel Nord.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție va respinge cererea de strămutare a cauzei, depusă de
Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta” Oleg Muntean, cu
remiterea cauzei la Curtea de Apel Nord pentru judecare în ordine de
revizuire.
În conformitate cu art.43 alin.(4) și art.269-270 din Codul de
procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Respinge cererea depusă de Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati
Elizaveta”, Oleg Muntean privind strămutarea cauzei la o altă instanță de
judecată egală în grad.
Cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Lichidatorul Gospodăriei Țărănești „Istrati Elizaveta”, Oleg Muntean
împotriva I.P. Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii
privind declararea nulă a actelor juridice, încasarea sumei și a cheltuielilor
de judecată, se remite pentru examinarea în ordine de revizuire, la Curtea de
Apel Nord.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Ion Munteanu
8