2ra-1144/23 — reevaluarea rezultatetlor concursului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- reevaluarea rezultatetlor concursului
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1144/23 — reevaluarea rezultatetlor concursului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Valeri Savciuc,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeri
Savciuc împotriva Ministerului Sănătății al Republicii Moldova, intervenient
accesoriu Vasile Șarpe cu privire la obligarea formării Comisiei de contestare și
reevaluarea rezultatelor concursului,
împotriva deciziei din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1144/23
NR. PIGD 2-20162475-01-2ra-09082023)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art. 432, alin. (2), alin. (3) din
Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023). Dezacordul
recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a deciziei
contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (I. Chironeț)
Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, I. Țurcan, G. Dașchevici)
23 octombrie 2024
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Valeri
Savciuc
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 22 decembrie 2020 Valeri Savciuc a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Ministerului Sănătății cu privire la obligarea formării Comisiei de
contestare și reevaluarea rezultatelor concursului din 10 august 2020 pentru ocuparea
funcției de conducător al Centrului de Medicină Legală.
În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la 07 iulie 2020, prin ordinul nr.
103 § 1, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a organizat concursul pentru
funcția vacantă de director al Centrului de Medicină Legală. Concursul propriu zis s-a
petrecut pe data de 10 august 2020, iar rezultatele concursului au fost anunțate pe 14
august 2020. Concursul s-a petrecut conform Regulamentului din 24 aprilie 2018 cu
privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea funcției de
conducător al instituțiilor publice, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în
calitate de fondator. Câștigătorul concursului pentru ocuparea funcției de director al
Centrului de Medicină Legală a fost desemnat Vasile Șarpe.
Reclamantul a menționat că, contrar principiilor expuse la pct. 3 al
Regulamentului cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea
funcției de conducător al instituțiilor publice, în care Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale exercită calitatea de fondator, pentru ocuparea funcției vacante de
director al Centrului de Medicină Legală, o parte din membrii comisiei au favorizat un
candidat prin evaluarea cu un punctaj minim a unui concurent și conștient și
neîntemeiat au favorizat celălalt candidat cu un punctaj maxim, indiferent de
răspunsurile date.
Reclamantul consideră că, concursul pentru ocuparea funcției vacante de
director al Centrului de Medicină Legală s-a desfășurat cu încălcarea principiilor de
bază, ce stau la baza organizării și desfășurării concursului, ceea ce este o încălcare a
normelor de drept. Faptul dat l-a determinat, ca în temeiul punctelor 21-22 din
Regulamentul menționat, să depună contestație la 17 august 2020. În contestație a
invocat motivele, în special prevederile pct. 11 al Regulamentului concursului, referitor
la examinarea curriculumului vitae și interviu, precum și prevederile pct. 16 din
Regulament, potrivit cărora, se evaluează abilitatea de comunicare, capacitatea de
analiză și sinteză, motivarea conducătorului. Consideră că ambii indicatori au fost
subestimați de către membrii comisiei.
A mai indicat că din toți candidații la concurs, el unicul deține diploma de
Master în Științe Politice în Administrare Publică, comparativ cu candidatul desemnat
câștigător. Dispune de o experiență vastă de manager de diferit nivel, este laureat al
2
premiului „Cel mai performant management al instituției medicale” în anul 2019, fapt
ce confirmă abilitățile sale în calitate de manager. În timpul exercitării funcției de
director al Centrului de Medicină Legală a realizat indicatori de performanță, inclusiv
economici, la nivel net superior celui existent anterior. Are viziuni clare referitor la
perspectivele de dezvoltare ale CML.
Consideră că rezultatul concursului nu corespunde principiului de competență
și merit profesional, iar cunoștințele candidaților nu corespund punctului de
competență și merit profesional.
A menționat reclamantul că, concursul trebuie să fie desfășurat conform
regulamentului și metodologiei, aprobate prin ordinul Ministerului Sănătății nr. 57 P §
1 din 12 mai 2015 cu privire la organizarea concursului pentru ocuparea funcției de
director al Centrului de Medicină Legală. Acest act nu a fost abrogat la momentul
anunțării concursului și se referă direct la Centrul de Medicină Legală, spre deosebire
de Ordinul MSMPS nr. 60 P § 1 din 24 aprilie 2018, care stabilește mecanismul
concursului în sens larg, pentru toate instituțiile publice în care Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale exercită calitatea de fondator.
Solicită reclamantul obligarea Ministerului Sănătății Muncii și Protecției
Sociale, să formeze Comisia de contestare și să reevalueze rezultatele concursului din
10 august 2020, pentru ocuparea funcției de conducător al Centrului de Medicină
Legală, prezentând hotărârea Comisiei de contestații contestatorului Valeri Savciuc.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
cererea de chemare în judecată înaintată de Valeri Savciuc a fost respinsă ca
neîntemeiată (f.d. 86, vol. II).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
Nefiind de acord cu hotărârea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău
sediul Centru, la data de 02 martie 2023, în termenul prevăzut de lege, Valeri Savciuc
a contestat-o cu apel.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul
declarat de Valeri Savciuc și menținută hotărârea din 27 februarie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru.
Instanțele ierarhic inferioare au concluzionat că reclamantul, prin cererea de
chemare în judecată, nu contestă procedura de desfășurarea a concursului, nu invocă
devieri de la normele legale în acțiunile membrilor comisiei de concurs, ci doar
exprimă dezacordul cu aprecierile membrilor comisiei de concurs și cu rezultatul
propriu-zis al concursului și solicită obligarea pârâtului să formeze Comisia de
contestare și să reevalueze rezultatele concursului din 10 august 2020, organizat pentru
ocuparea funcției de director al Centrului de Medicină Legală.
Instanța de apel și cea de fond au menționat că, componența nominală a
Comisiei de examinare a contestărilor pentru ocuparea funcției de director al Centrului
3
de Medicină Legală a fost aprobată prin ordinul ministrului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale nr. 119-p § 1 din 31 iulie 2020.
Astfel, instanțele ierarhic inferioare au considerat neîntemeiată cerința
reclamantului de a obliga pârâtul să formeze Comisia de contestații, or asemenea
comisie a fost formată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.
Instanța de apel a considerat că pretențiile reclamantului nu pot servi ca temei
de anulare a concursului, întrucât nu reprezintă altceva decât un dezacord cu punctajul
acordat de către membrii comisiei în cadrul examinării candidaților. Or, instanța de
judecată nu poate interveni în dreptul discreționar al membrilor comisiei, în partea
acordării punctajului de către membrii comisiei în cadrul evaluării candidaților.
Instanțele ierarhic inferioare au reținut că, membrii comisiei de concurs fiind
independenți în luarea deciziilor, au evaluat fiecare candidat după propria lor
convingere reieșind din cerințele postului, înscrisurile prezentate de fiecare din
candidați, aptitudinile fiecărui candidat, capacitățile de analiză și motivările prezentate
de candidați, nefiind influențat punctajul acordat candidaților la concurs de membrii
comisiei de concurs, or acest fapt nu a fost demonstrat în ședința de judecată. Totodată,
instanțele de judecată a constatat că, membrii comisiei de concurs și-au exercitat
dreptul discreționar la selectarea candidatului pentru funcția de director al Centrului de
Medicină Legală, au ținut cont de toate înscrisurile prezentate de candidați și de
prestațiile participanților la concurs, au respectat cerințele legale la desfășurarea
concursului și la aprecierea candidaților. Iar, reclamantul nu a invocat careva încălcări
în acțiunile membrilor comisiei de concurs, ce ar duce la admiterea acestui capăt de
cerere.
Instanța de apel a apreciat ca fiind nefondat argumentul apelului că rezultatul
concursului urma să fie anulat, deoarece concursul trebuia să fie desfășurat conform
Regulamentului și Metodologiei aprobate prin ordinul nr. 57P par. 1 din 12.05.2015 cu
privire la organizarea Concursului pentru ocuparea funcției de director al Centrului de
Medicină Legală, care nu a fost abrogat la momentul desfășurării concursului și nu în
baza Ordinului nr. 60P par. 1 din 24.04.2018, care stabilește mecanismul concursului
în sens larg. În acest sens, instanța de apel a menționat că, chiar dacă Ordinul
Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 60-P§3 din 24 aprilie 2018,
Regulamentul cu privire la organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea
funcției de conducător al instituțiilor publice, în care Ministerul Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale exercită calitatea de fondator, stabilește mecanismul concursului în
sens larg, acest fapt nu înseamnă că aplicarea lui la desfășurarea concursului este
incorectă. Cu atât mai mult că, apelantul nu a invocat care prevederi ale Ordinului nr.
60-P§3 din 24 aprilie 2018 contravin ordinului nr. 57P par. 1 din 12.05.2015, la care s-
a făcut referire în contestație, care ar răsturna rezultatele concursului.
În lumina celor relatate, Curtea de Apel Chișinău a considerat că argumentele
aduse de Savciuc Valerii în fața instanței de judecată, în dezacord cu rezultatele
concursului din 10.08.2020 pentru ocuparea funcției de conducător al Centrului de
Medicină Legală, nu sunt întemeiate și nu pot servi temei de anulare a acestuia, astfel
încât, subsecvent constat și netemeinicia pretenției reclamantului privind obligarea
Ministerului Sănătății să formeze o Comisie de contestare și reevaluare a candidaților
pentru funcția vacantă de director al Centrului de Medicină Legală.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
4
La 17 iulie 2023 Valeri Savciuc a declarat recurs împotriva deciziei din 18
mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului recurentul a indicat că de către instanța de apel nu au
fost constatate și elucidate toate circumstanțele cauzei, fiind ignorate probele
prezentate.
Prin referințele din 06 septembrie 2023 și din 11 septembrie 2023, pârâtul
Ministerul Sănătății și intervenientul accesoriu Vasile Șarpe au solicitat declararea
recursului ca fiind inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede următoarele: „Recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu
prevede altfel.”
Art. XI, alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) stipulează că:
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei
legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie
2023) relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) reglementează că:
„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procesual.”
Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) prevede că:
„Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia
să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat
legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”
Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) statuează că:
„Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în
care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza
a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței
de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în
dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.”
5
Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 01
septembrie 2023) stabilește că:
„Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a
recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită
a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă, reglementează că:
,,(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul
inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se expediază părților.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului, prevăzut la art. 434 alin. (1)
din Codul de procedură civilă sus-citat, instanța de recurs menționează că din
materialele dosarului rezultă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțată
la 18 mai 2023 și decizia instanței de apel notificată pe adresa electronică a recurentului
Valeri Savciuc la data de 30 iunie 2023. Prin urmare, recursul depus la data de 17 iulie
2023 este în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea
admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în
cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în
vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului depus de Valeri Savciuc rezultă că Valeri Savciuc a
invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), lit. a) și c) din Codul de
procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenții au
făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432 alin.2, lit. a) și c) – aplicarea unei
legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele
aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective,
ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din
oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură
civilă, în vigoare la data depunerii r ecursului, și anume, dacă cauza a fost judecată de
un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; în judecarea cauzei au
fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale, nu a stabilit.
În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
6
Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,
recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației
prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către
Valeri Savciuc nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu
denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a
normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
apreciază recursul declarat de către Valeri Savciuc ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de prevederile art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din
Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat de către Valeri Savciuc împotriva deciziei
din 18 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
7