2r-364/24 — repararea pretinsului prejudiciu material cauzat angajatorului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea pretinsului prejudiciu material cauzat angajatorului
- Temei legal
- apel depus în afara termenului legal, repunerea în termen a apelului
2r-364/24 — repararea pretinsului prejudiciu material cauzat angajatorului (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la respingerea recursului declarat de către Inspectoratul Național de
Probațiune,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către
Inspectoratul Național de Probațiune împotriva Alionei Balteanco cu privire la
repararea pretinsului prejudiciu material cauzat angajatorului,
împotriva încheierii din 29 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2r-364/24
NR. PIGD 2-22186303-01-2r-30082024)
Restituirea cererii de apel, ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu
a solicitat repunerea în termenul procedural omis de declarare a apelului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. P. Harmaniuc,
Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, O. Cojocaru, M. Anton,
23 octombrie 2024
1
Examinând în lipsa părților recursul depus de Inspectoratul Național de
Probațiune,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 decembrie 2022, Inspectoratul Național de Probațiune a depus cerere
de chemare în judecată împotriva Alionei Balteanco cu privire la încasarea sumei de
3 277,17 lei cu titlu de reparare a prejudiciului material.
Prin hotărârea din 01 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a respins acțiunea, ca fiind neîntemeiată. Totodată, s-a încasat de la Inspectoratul
Național de Probațiune în beneficiul Alionei Balteanco suma de 2 000 de lei cu titlu
de compensare a cheltuielilor de asistență juridică (f.d. 76, 82-87).
La 06 martie 2024, Inspectoratul Național de Probațiune a depus cerere de
apel nemotivată împotriva hotărârii din 01 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii
primei instanțe și emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă cererea de chemare
în judecată (f.d. 79).
Prin încheierea 29 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău s-a restituit apelantului
Inspectoratului Național de Probațiune cererea de apel declarată împotriva hotărârii
din 01 februarie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu toate actele anexate,
ca fiind depusă în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen
(f.d. 82 „a”-83 recto-verso).
La 24 iulie 2024, Inspectoratul Național de Probațiune a declarat recurs
împotriva încheierii din 29 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea
încheierii recurate și restituirea cauzei spre rejudecarea problemei soluționate prin
încheierea casată (f.d. 97-98).
În susținerea recursului recurenta a invocat că instanța de apel nu a luat în
considerare toate circumstanțele speței, or, la caz, reprezentantul său nu a fost
prezent la pronunțarea dispozitivului hotărârii 01 februarie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, iar copia acestuia i-a fost comunicată efectiv la 27 februarie
Astfel, Inspectoratul National de Probațiune a considerat că a respectat
termenul de atac, deoarece cererea de apel a fost depusă la 06 martie 2024, în
interiorul termenului de 30 de zile din momentul aducerii la cunoștință a actului
judecătoresc contestat.
2
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 425 din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea
încheierii.”
Art. 427 alin. (1) lit.a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să
respingă recursul și să mențină încheierea”
Art. 10 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural
civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de
îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept
procedural.”
Art. 110 din Codul de procedură civilă definește:
„Termenul de procedură ca fiind este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător),
în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu
de acte.
Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă prescrie că,
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este
stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă prevede că:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut
de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea
din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă statuează că:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului
hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara
termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa
„ana.rosu@justice.md”, copia încheierii motivate din 29 mai 2024 a Curții de Apel
Chișinău a fost comunicată recurentei în mod electronic la 10 iulie 2024 (f.d. 94).
Astfel, se consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în
3
interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 24 iulie 2024
(f.d. 97).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate accepta ipoteza
recurentului, precum că începutul termenului de apel curge din momentul
comunicării efective a dispozitivului hotărârii primei instanței, iar în asemenea
circumstanțe a respectat termenul de atac, deoarece copia dispozitivului hotărârii
l-a recepționat la 27 februarie 2024, iar cererea de apel a fost depusă la 06 martie
2024.
Or, art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă prevede cert că
termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dar nu nicidecum nu din data comunicării acestuia. Iar, în
sensul coroborat al art. 362 alin. (1) și art. 111 din Codul de procedură civilă,
termenul de exercitare a căii de atac în ordine de apel începe să curgă din ziua
imediat următoare datei calendaristice emiterii și pronunțării hotărârii judecătorești
și nicidecum nu depinde de momentul comunicării actului judecătoresc de
dispoziție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție opinează că, Inspectoratul
Național de Probațiune avea obligația prezumată de a manifesta diligență și, fiind în
cunoștință de existența litigiului intentat, la intervale rezonabile de timp urma să se
intereseze de mersul acestuia, cu atât mai mult că toată informația relevantă este
publică, fiind plasată pe portalul național al instanțelor de judecată.
La acest capitol, instanța de recurs atestă că, dispozitivul hotărârii din 01
februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost publicat pe portalul
național al instanțelor de judecată la 07 februarie 2023
[https://jc.instante.justice.md/ro/court-decisions?dossier_number=2-22186303-12-
2-20122022&type=Any&apply_filter=1].
Instanța de recurs decelează că hotărârile judecătorești, pronunțate de
judecătorii și de curțile de apel, sunt transferate din Programul Integrat de Gestionare
a Dosarelor pe portalul unic al instanțelor de judecată în regim real (pct. 7-8 și 17
din Regulamentul privind modul de publicare a hotărârilor judecătorești pe portalul
național al instanțelor de judecată și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție,
aprobat prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 658/30 din 10
octombrie 2017).
Potrivit acestor prevederi, scopul existenței portalului național al instanțelor
de judecată îl constituie susținerea unui mediu informațional virtual și accesibil
pentru cetățeni. Informațiile publicate pe portalul național al instanțelor de judecată
și pe pagina web a Curții Supreme de Justiție includ lista cauzelor fixate pentru
judecare, hotărârile instanței de judecată, citațiile în fața instanței și alte informații
relevante pentru justițiabili.
4
Așa, aplicând principiul nemo censetur ignorare legem, conform căruia
necunoașterea sau cunoașterea greșită a legii nu exonerează persoanele de obligația
de a se conforma legii, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu poate
accepta poziția recurentului, precum că termenul de atac în ordine de apel a început
să curgă din ziua imediat următoare datei când i-a fost comunicat hotărârea primei
instanței, or, prevederile coroborate ale art. 362 alin. (1) și art. 111 din Codul de
procedură civilă prescriu în mod imperativ că termenul de exercitare a căii de atac
în ordine de apel începe să curgă din ziua imediat următoare datei calendaristice
emiterii și pronunțării hotărârii judecătorești și nicidecum nu depinde de momentul
comunicării actului judecătoresc de dispoziție.
Astfel, recurentul avea obligația prezumată de a manifesta diligență și să se
conformeze prevederilor legale, făcând uz în interiorul termenului legal de dreptul
său de a ataca cu apel hotărârea primei instanțe, în caz contrar intervenind uno ictu
aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, restituirea apelului ca fiind depus în
afara termenului legal, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură
civilă.
La capitolul dat este imperios și faptul că Inspectoratul Național de Probațiune
nu au făcut uz de dreptul său procedural de a solicita repunerea în termenul
procedural omis de declarare a apelului, în conformitate cu art. 362 alin. (3) din
Codul de procedură civilă.
În acest sens, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
legiuitorul a instituit termen de decădere pentru exercitarea căii de atac, asigurând
astfel stabilitatea raporturilor juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o
perioadă îndelungată de timp, în care apar, derulează și se modifică o complexitate
de relații dintre părți sub egida unor norme de drept distincte. Deci, admiterea
exercitării unei căi de atac în afara termenului legal ar constitui o încălcare a
principiului legalității și securității raporturilor juridice și respectiv, o soluție
inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.
La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a apreciat că reglementarea
referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei
căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să
respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă
posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. S-a subliniat că aceste
termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de
plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să
împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
5
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete
din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
27. În cauza Melnic v. Republica Moldova, Înalta Curte a constatat violarea
securității raporturilor juridice (art. 6 § 1 al Convenției) pentru admiterea, într-o
cauză cu privire la recuperarea prejudiciilor, a unui recurs depus peste termen, fără
a se expune asupra obiecției reclamantului că recursul este tardiv.
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse
supra, cu normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că
Inspectoratul Național de Probațiune nu a îndeplinit actul procedural în interiorul
termenului legal instituit la art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă și nu a
solicitat, prin prisma art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă, repunerea în
termenul procedural de declarare a apelului.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov vs
Ucraina că, deși în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești
definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina
unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval
considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare
de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru
motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul
securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 29
mai 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele de drept
procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că soluția emisă de către
instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu circumstanțele
cauzei, or, argumentele și probele invocate în susținerea cererii de recurs sunt
contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de
procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge recursul declarat de către Inspectoratul Național de Probațiune,
împotriva încheierii din 29 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
6