3ra-289/24 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- interpretarea eronată a legii
3ra-289/24 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de avocatul Victor Coadă în
numele și interesele Mariei Nour,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Maria Nour împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale,
privind obligarea emiterii actului administrativ favorabil și compensarea
cheltuielilor judiciare,
împotriva deciziei din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-289/24
NR. PIGD 2-21160098-01-3ra-26032024)
Interpretarea greșită a normelor legale referitoare la calculul vechimii în muncă
pentru personalul angajat prin contract din cadrul sistemului penitenciar, în
conformitate cu Legea nr.1544/1993 și Hotărârea Guvernului nr.78/1994
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Ciumac,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc,
16 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de avocatul Victor
Coadă în numele și interesele Mariei Nour
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 29 octombrie 2021, Maria Nour, fiind reprezentată de avocatul Victor
Coadă, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale, prin care a solicitat: anularea răspunsului Casei Teritoriale
de Asigurări Sociale Rezina nr. X-01/09-1409 din 08 septembrie 2021, anularea
deciziilor nr. 18/2021/12466 din 07 septembrie 2021 și nr. 202118364991,
anularea răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. N-1791/21 din 11
octombrie 2021, ca fiind emise contrar prevederilor legii; obligarea Casei
Naționale de Asigurări Sociale de a recunoaște calculul nr. 3/37 din 11 ianuarie
2021 eliberat de Penitenciarul nr. 17 Rezina, care atestă vechimea în serviciu a
Mariei Nor pentru stabilirea pensiei la 11 ianuarie 2021 constituia 26 ani 00 luni
27 zile, cu achitarea pensiei calculate din momentul suspendării acesteia;
compensarea cheltuielilor judiciare.
În motivarea acțiunii, a invocat că în perioada 01 mai 2003 – 31
decembrie 2003, a activat în organele afacerilor interne, iar în perioada 17
februarie 2004 – 11 ianuarie 2021, a satisfăcut serviciul în cadrul sistemului
penitenciar al Ministerului Justiției, activitatea acesteia fiind încetată în baza
art. 38 alin. (1) lit. c) Codul muncii și art. 82 alin. (2) din Legea cu privire la
sistemul administrației penitenciare.
Conform certificatului eliberat de Penitenciarul nr. 17-Rezina nr. 3/37 din
11 ianuarie 2021, se atestă că la data încetării raporturilor de serviciu, vechimea
în serviciu pentru fixarea pensiei la 11 ianuarie 2021, constituia 26 ani 00 luni
27 zile.
A menționat că după încetarea raporturilor de serviciu, a beneficiat de
pensie până la 07 septembrie 2021, dată la care Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Rezina a emis decizia nr. 202118364991, prin care a dispus încasarea
de la Maria Nor în contul bugetului de asigurări sociale suma în mărime de 46
789,56 lei, adică pensia primită pe perioada ianuarie 2021 – iulie 2021, din
motivul acordării ilegale.
Decizia organului de asigurări sociale a fost motivată prin faptul că
perioada de activitate 17 februarie 2004 – 24 octombrie 2005 și 25 octombrie
1
2005 – 09 martie 2012, este activitate civilă, care în baza art. 18 lit. e) din Legea
nr. 1544/1993, se calculează ca perioade îndoite (1:05).
Prin scrisoarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Rezina nr. X-01/09-
1409 din 08 septembrie 2021, a fost informată că în urma examinării dosarului
de pensionare s-a confirmat un stagiu special în muncă de 22 ani 00 luni 24 zile,
necesar fiind 25 ani, iar la 11 octombrie 2021, a expediat un răspuns prin care a
respins solicitările reclamantei, cu aceeași motivație. Or, conform legislației în
vigoare, organele de asigurări sociale verifică doar autenticitatea actelor
eliberate de către instituțiile de forță, care sunt organele abilitate pentru
eliberarea calculului vechimii în serviciu și a soldei bănești pentru fiecare
beneficiar de pensie, iar în răspunsurile expediate în adresa reclamantei, nu se
conțineau date privind autenticitatea actelor eliberate de organele abilitate, dar
conțineau opinii asupra modului calculării vechimii în muncă.
Reclamanta Maria Nour a susținut că în perioada de activitate 17
februarie 2004 – 24 octombrie 2005 și 25 octombrie 2005 – 09 martie 2012, a
deținut funcția de inspector al serviciului special Penitenciarul nr. 17-Rezina,
care era o funcție publică cu statut special de execuție în sistemul administrației
penitenciare. Or, conform pct. 8 subpunctul 2) din Regulamentul cu privire la
evoluția în carieră a funcționarului public cu statut special din cadrul sistemului
administrației penitenciare – Nivelul B2 – funcții publice cu statut special de
execuție care necesită deținerea cunoștințelor și abilităților necesare în
realizarea sarcinilor de complexitate medie (asistent medical, șef de carantină,
operator, ajutor șef de schimb, supraveghetor superior, supraveghetor principal,
tehnician, chinolog și inspector al instituției subordonate a Administrației
Naționale a Penitenciarelor).
Astfel, consider că , CNAS a interpretat eronat norma art. 18 lit. e) din
Legea nr. 1544/1993, or, interpretarea legii în sensul în care acesta nu ar produce
efecte este contrară principiului securității juridice.
Conform art. 57 lit. m) din Legea cu privire la sistemul administrației
penitenciare, vechimea în muncă în ramurile civile înrudite cu specialitatea
funcției deținute, calculându-se un an de vechime în serviciu pentru doi ani de
vechime în muncă, dar nu mai mult de 10 ani de vechime în serviciu - pentru
funcționarii publici cu statut special din corpul ofițerilor de penitenciare.
A susținut că formula generală de calculare a vechimii în muncă expusă
în temeiul pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994, este una simplă
stabilind că funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare li se calculează două luni vechime în muncă pentru o lună de
serviciu (în penitenciarele de tip închis), iar din acest calcul deja în temeiul art.
18 lit. e) din Legea nr. 1544/1993, se calculează 2 ani pentru un an.
2
Astfel, consideră că, Casa Națională de Asigurări Sociale a aplicat în mod
eronat formula 1:0,25, formulă care nu are suport probatoriu normativ.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de avocatul Victor
Coadă în intersele Mariei Nour. S-a anulat ca ilegală decizia Casei Naționale de
Asigurări Sociale, oficiul teritorial Rezina nr. 18/2021/12466 din 07 septembrie
2021, răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale, oficiul teritorial Rezina
nr. X-01/09-1409 din 08 septembrie 2021 și răspunsul Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr N-1791/21 din 11 octombrie 2021. S-a obligat Casa
Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ favorabil prin care
să recunoască calculul vechimii în serviciu a Mariei Nour nr. 3/37, eliberat de
Penitenciarul nr. 17-Rezina la 11 ianuarie 2021, ce constituie 26 ani 00 luni 27
zile pentru fixarea pensiei la 11 ianuarie 2021, cu achitarea pensiei calculate din
momentul suspendării acesteia. S-a încasat din contul Casei Naționale de
Asigurări Sociale în beneficiul Mariei Nour suma de 1 500 lei cu titlu de
cheltuieli de asistență juridică. În rest, pretențiile au fost respinse ca fiind
neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 aprilie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel
împotriva hotărârii din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin
care să fie respinsă acțiunea înaintată de Maria Nour.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
integral hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și
s-a emis o decizie nouă de respingere a acțiuni înaintate de către Maria Nour
împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind obligarea emiterii
actului administrative favorabil și compensarea cheltuielilor judiciare, ca
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 09 februarie 2024, prin intermediul poștei (f.d.111), avocatul Victor
Coadă, în numele și intersele Mariei Nour, a depus recurs împotriva deciziei din
13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei
instanțe.
3
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, reprezentantul recurentei a invocat că decizia
instanței de apel este neîntemeiată și contrară legii.
În acest context, a susținut că instanța de apel a interpretat greșit Legea
nr. 1544/1993, care reglementează modul de calcul al vechimii în muncă.
A relatat că în perioada 17 februarie 2004 – 09 martie 2012, Maria Nour
a activat în funcții cu statut special în cadrul Penitenciarului nr. 17 Rezina.
Conform documentului oficial emis de Penitenciar, vechimea în serviciu a fost
stabilită la 26 ani 00 luni și 27 zile, fapt care a fost confirmat prin certificatul de
vechime nr. 3/37 din 11 ianuarie 2021.
Legea nr. 1544/1993, în art. 18 lit. e), permite ca pentru fiecare an de
activitate desfășurată în ramuri civile înrudite cu funcția militară, să se calculeze
doi ani de vechime pentru un an de serviciu.
Totodată, Hotărârea Guvernului nr. 78/1994 prevede în mod clar
modalitatea de calcul a vechimii pentru funcționarii publici cu statut special, și
Maria Nour a ocupat funcții de execuție specifice acestui statut în perioada
menționată.
Consideră că instanța de apel în mod greșit, a considerat activitatea
desfășurată de recurentă în perioadele 17 februarie 2004 – 24 octombrie 2005,
25 octombrie 2005 – 09 martie 2012,ca fiind integral civilă, deși ea a ocupat
funcții cu statut special în cadrul Administrației Penitenciare, conform
certificării oficiale.
Avocatul Victor Coadă a menționat că într-un caz recent (Melentiev
Elena vs. CNAS, nr.3a-1479/22), Curtea de Apel Chișinău a menținut hotărârea
primei instanțe care a acordat dreptul la pensie pe baza unui calcul similar al
vechimii în serviciu. Și consideră că aplicarea diferită a aceleiași norme juridice
pentru două situații similare demonstrează lipsa de uniformitate în
jurisprudență, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului egalității în fața legii.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Curtea Supremă de Justiție a comunicat CNAS cererea de recurs,
informând-o despre posibilitatea depunerii unei referințe la recurs.
Însă, până la data examinării admisibilității cererii de recurs, intimata nu
a depus referință, prin care să-și exprime poziția.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
4
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea
sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă
potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La
examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate
probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța
de judecată contrar prezentului cod.
Art. 193 alin. (3) și (3¹) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și
cererile de recurs în complete din 3 judecători. În scopul uniformizării practicii judecătorești,
completul din 3 judecători poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să
fie examinat de un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin
vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9 judecători.”
Art. 247 din Codul administrativ:
„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea
participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art. 2451 alin.(1)
lit. b) și d). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință pentru
a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”
Art. 248 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ:
„(1) În urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre
următoarele decizii: b) admite recursul, casează integral sau parțial hotărârea și/sau decizia
și adoptă o nouă decizie;”
Art. 194 alin. (2) din Codul administrativ:
„(2) În procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate
se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a
dreptului material.”
5
Art. 18 lit. a) și e) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.
1544 din 23 iunie 1993:
„La calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art.13
lit.a) militarilor care satisfac serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă
și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia
în calcul:
a) serviciul militar activ, serviciul în organele afacerilor interne în funcțiile
corpului de comandă și în trupe, serviciul în cadrul sistemului penitenciar și/sau
sistemului administrației penitenciare, serviciul în detașamentele și formațiunile de
partizani; timpul lucrat în ministere și departamente, instituții și organizații civile, cu
încadrare în serviciu militar activ sau în organele afacerilor interne; timpul aflării în
prizonierat, dacă acesta nu a fost benevol și dacă militarul nu a săvîrșit în prizonierat
infracțiuni împotriva Patriei; timpul aflării sub arest și ispășirii de pedeapsă al militarilor, al
persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și al
funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, deferiți fără
temei justiției sau supuși represiunilor nedrepte și reabilitați ulterior; timpul lucrat în
Departamentul de Stat pentru Problemele Militare și în Serviciul Protecției Civile și
Situațiilor Excepționale;
e) 2 ani de vechime în muncă în ramurile civile înrudită cu specialitatea lor militară
pentru un an de serviciu, dar nu mai mult de 10 ani de serviciu - persoanelor din corpul de
ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor
interne și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare;”
Art. 13 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993:
„Dreptul la pensie pentru vechime în serviciu îl au: a) militarii care au îndeplinit
serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor
interne, precum și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, care la 1 iulie 2011 au o vechime în serviciu de cel puțin 20 de ani și 6 luni. În
fiecare an ulterior, vechimea în serviciu se majorează, până la atingerea vechimii în serviciu
de 25 de ani”
Art. 14 lit. a) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993:
„Mărimea pensiilor pentru vechime în muncă se stabilește în următoarele proporții: a)
pentru militarii care au îndeplinit serviciul prin contract, pentru persoanele din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarii publici cu statut
special din sistemul administrației penitenciare, care au o vechime în serviciu stabilită la art.
13 lit. a) – 50 procente din suma soldei, iar pentru cei pensionați pentru limită de vârstă sau
din motive de boală – 55 procente din suma soldei; pentru fiecare an complet de vechime în
serviciu peste vechimea stabilită la art.13 lit. a) – 3 procente din sumele respective ale soldei,
dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume;”
Art. 49 alin. (3) din Legea nr. 1544 din 23 iunie 1993:
6
„(3) Organele de asigurări sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce
confirmă vechimea în serviciu și solda (cîștigul), eliberate de organele abilitate.”
Art. 57 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire
la sistemul administrației penitenciare:
„(1) La calcularea vechimii în serviciu pentru stabilirea sporului la salariu pentru
vechime în muncă se includ următoarele perioade: m) vechimea în muncă în ramurile civile
înrudite cu specialitatea funcției deținute, calculându-se un an de vechime în serviciu pentru
doi ani de vechime în muncă, dar nu mai mult de zece ani de vechime în serviciu – pentru
funcționarii publici cu statut special din corpul ofițerilor de penitenciare;”
Pct. 7 lit. h) din Hotărârea de Guvern nr. 78 din 21.02.1994 cu privire la
modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și
indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele
organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National Anticorupție și
sistemului penitenciar:
„Se statuează că la calcularea vechimii în muncă la stabilirea pensiei pentru vechime în
muncă conform Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă
·și din trupele organelor afacerilor interne și funcționarilor publici cu statut special din cadrul
sistemului administrației penitenciare se ia în considerare: h) perioada de activitate în
instituțiile penitenciare în calitate de personal contractual.”
Pct. 8 lit. d) din Hotărârea de Guvern nr. 78 din 21.02.1994:
„La calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit
serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor, afacerilor
interne corpului de ofițeri și subofițeri ai Poliției de Frontieră colaboratorilor Centrului
National Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului
administrației penitenciare, se acordă următoarele înlesniri: d) două luni vechime în muncă
pentru o lună de serviciu: în instituții penitenciare de tip închis, casele de arest și instituțiile
destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la
lucrări de subteran”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia contestată a fost notificată avocatului recurentei, în mod
electronic, la 07 martie 2024 (f.d.101), iar, recursul a fost depus anterior, la 09
februarie 2024, cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Circumstanțele cauzei prezentate de părți și determinate de instanțele de
judecată în fazele procesuale anterioare denotă, în special, următoarele:
Reclamanta Maria Nour a activat în cadrul Penitenciarului nr. 17 Rezina,
ocupând o funcție publică cu statut special de inspector. Conform certificatului
nr. 3/37, eliberat de Penitenciarul nr.17 Rezina, în această calitate, ea a acumulat
o vechime de 26 ani, 00 luni și 27 zile. Pe baza acestei vechimi, a beneficiat de
7
pensie până la 07 septembrie 2021, când Casa Națională de Asigurări Sociale a
emis Decizia nr. 2021/18/1/36499, prin care a constatat că pensia primită de
Maria Nour în perioada ianuarie - iulie 2021 a fost acordată ilegal, acesteia
fiindu-i solicitată restituirea sumei de 46 789,56 lei, echivalentul pensiei primite
în acea perioadă. CNAS și-a bazat decizia pe faptul că vechimea calculată de
Penitenciarul nr. 17 ar fi fost greșită pentru anumite perioade de activitate, în
special pentru anii 2004-2012, pe care le-a considerat activitate civilă, și nu
activitate cu statut special.
Casa Națională de Asigurări Sociale a aplicat un raport de 1:0,5 pentru
aceste perioade, reducând astfel vechimea de la 26 ani, 00 luni și 27 zile la 22
ani, 00 luni și 24 zile. Conform acestui calcul, Maria Nour nu mai îndeplinea
condiția de vechime de 25 ani necesară pentru a beneficia de pensie, conform
Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993.
Nefiind de acord cu această decizie, Maria Nour a contestat-o în instanță.
Examinând acțiunea, prima instanță a considerat-o întemeiată și a admis-
o, motivând că perioada de activitate a reclamantei, din 17 februarie 2004 până
la 9 martie 2012, desfășurată în cadrul Penitenciarului nr. 17 Rezina ca
funcționar public cu statut special, trebuia calculată conform art. 18 din Legea
nr. 1544/1993 și, potrivit certificatului nr. 3/37, eliberat de Penitenciarul nr.17
Rezina, a concluzionat că reclamanta a acumulat o vechime de 26 ani, 00 luni
și 27 zile conform certificatului nr. 3/37 eliberat de Penitenciarul nr. 17 Rezina
la 11 ianuarie 2021. Iar CNAS a aplicat în mod eronat un raport de 1:0,5 pentru
perioada de activitate 2004-2012, considerând că această perioadă constituie
activitate civilă, și nu activitate cu statut special.
Instanța de fond a constatat că, CNAS a aplicat greșit legea și a refuzat
nejustificat să recunoască vechimea de muncă stabilită corect de autoritatea
competentă, afectând astfel dreptul legitim al reclamantei la pensie.
Curtea de Apel Chișinău, însă, prin decizia din 13 decembrie 2023, a casat
hotărârea primei instanțe și a respins acțiunea reclamantei, susținând că
perioada din 2004-2012 reprezenta activitate civilă, și nu activitate cu statut
special.
Considerând această decizie eronată, Maria Nour a declarat recurs,
invocând interpretarea greșită a legii și calcularea incorectă a vechimii în muncă
de către CNAS și instanța de apel.
Recurenta și reprezentantul ei au pretins că instanța de apel a interpretat
greșit Legea nr. 1544/1993, în special art. 18 lit. e), care reglementează modul
de calcul al vechimii în muncă a ignorat probele decisive și nu a respectat
jurisprudența similară.
8
Examinând recursul declarat de Maria Nour împotriva deciziei din 13
decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, având în vedere argumentele părților
și prevederile legale relevante indicate supra, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție constată că recursul este întemeiat.
În acest sens, instanța de recurs constată că la caz, Curtea de Apel
Chișinău a interpretat greșit prevederile art. 18 lit. e) din Legea nr. 1544/1993,
care reglementează calculul vechimii în muncă pentru funcționarii publici cu
statut special din sistemul administrației penitenciare.
Instanța de apel a tratat activitatea desfășurată de Maria Nour în perioada
2004-2012 ca fiind activitate civilă, ceea ce a condus la aplicarea unui raport de
1:0,5 în calculul vechimii.
Această interpretare a instanței de apel este una eronată, fiind contrară
prevederilor legale în vigoare.
Din interpretarea sistemică a prevederilor alineatelor a) și e) al art. 18 din
Legea nr. 1544/1993 se atestă cu certitudine că persoanelor din corpul de ofițeri
și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor
interne și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației
penitenciare, în perioadele când au activat în alte instituții/organizații, dar care
sunt înrudite cu specialitatea lor militară, li se calculează cu coeficientul 0,5,
dar nu mai mult de 10 ani în total.
Tot reieșind din interpretarea sistemică a prevederilor art. 18 din Legea
nr. 1544/1993 și a pct. 7 lit. h) din Hotărârea de Guvern nr. 78 din 21.02.1994
se deduce că, perioada când persoana a activat în sistemul administrației
penitenciare ca fiind angajată prin contract și nu ca funcționar public cu statut
special, se ia în calcul cu coeficientul 1 la 1 și nu de 0,5, așa cum eronat a
interpretat instanța de apel.
În consecință, instanța de recurs constată că instanța de apel a ignorat
probele esențiale din dosar, a aplicat greșit legislația relevantă și a refuzat să
recunoască documentele oficiale emise de autoritățile competente, subminând
astfel dreptul legitim la pensie al reclamantei Maria Nour.
În mod particular, instanța de apel a încălcat principiul securității juridice
prin neacceptarea certificatului de vechime emis de Penitenciarul nr. 17, care
este instituția competentă pentru stabilirea vechimii în muncă.
Această încălcare a securității juridice a afectat stabilitatea drepturilor
legitime ale reclamantei, ceea ce subliniază necesitatea casării deciziei instanței
de apel și menținerii hotărârii instanței de fond, care a respectat atât normele
legale, cât și documentele oficiale emise de instituțiile abilitate.
9
Din aceste motive, având în vedere greșelile comise de instanța de apel,
care au dus la o interpretare și aplicare incorectă a prevederilor legale, în
conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Admite recursul depus de avocatul Victor Coadă în numele și interesele
Mariei Nour.
Casează integral decizia din 13 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău și
menține hotărârea din 21 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Maria Nour împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, privind
obligarea emiterii actului administrativ favorabil și compensarea cheltuielilor
judiciare.
Decizia este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
10