3ra-167/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-167/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Socolov Valerii,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Socolov Valerii împotriva Agenția de Stat pentru
Proprietate Intelectuală, privind anularea actelor administrative,
împotriva deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-167/24
NR. PIGD 2-22012357-01-3ra-14022024)
Temeiurile recursului nu se încadrează în prevederile art.2451 Cod
administrativ. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu
constituie un temei de casare a deciziei contestate.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca
09 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Socolov
Valerii
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 27 ianuarie 2022, Socolov Valerii s-a adresat în instanța de judecată
cu acțiune în contencios administrativ împotriva Agenției de Stat, solicitând
anularea răspunsului Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală nr.2490
din 29.12.2022 de respingere a cererii prealabile nr. 4432 din 02.12.2021,
reexaminarea solicitărilor reclamantului Socolov Valerii, anularea
răspunsului nr.2491 din 29.12.2021 de respingere a cererii prealabile nr. 4433
din 02.12.2021, obligarea soluționării cererii prealabile nr.4433 din
02.12.2021.
În susținerea acțiunii, reclamantul a invocat că în anul 2001 a depus la
Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) cererea de brevet de
invenție a2001 0320, data depozit: 10.10. 2001: titlul: Cazan de încălzit apă,
în baza art.3(1); 9; 10; 16(8); 18; 20 din Legea, care era în vigoare la acel
moment.
Cererea făcea parte din ciclul de invenții, a2001 0045; a2001 0277;
a2001 0337; a2002 0012; a2002 0244; a2004 0180 cu titlul: Cazan de încălzit
apă.
Fiecare cerere depusă în continuare, conținea toate elementele cererilor
depuse anterior și elemente suplimentare, ce permitea să obțină un rezultat
mai mare. Elementele esențiale, care se conțineau în toate cererile erau:
„elementele cave orizontale cu suprafețe de încălzire prin convecție, cuplate
cu mantaua de apă, care formează un canal de gaze în formă de labirint”.
Susține că, din indicațiile colaboratorilor AGEPI, cererile depuse în
continuare au fost comparate cu cererea depusă anterior, ce este în
contradicție cu prevederile art.5 din Lege și reg.22.10; 67 din Regulament,
care nu erau cunoscute la acel moment, nu erau publicate conform art.17 din
Lege, iar reclamantul, neavând cunoștințe în domeniul dat, studii necesare, a
depus toate cererile la un nivel redus, dar fiind îndeplinite condițiile prevăzute
de reg.12 din Regulamentul de aplicare a Legii 461/1995 privind brevetele de
invenție în Republica Moldova (în continuare Regulament).
1
Menționează reclamantul că la AGEPI a depus cerere de examinarea în
fond, conform art.16 (8) din Lege, pârâta fiind obligată să descrie
revendicările în conformitate cu Legea și Regulamentul, iar prin notificarea
169 din 2002.01.14 a fost informat, că cererea corespunde cerințelor și a fost
inclusă în examinarea ulterioară.
Indică că, examinarea cererii în fond, a început cu notificarea nr.7827
din 2006 08.08, care a fost tergiversată nemotivat un termen de peste 55 luni,
unde i s-a opus din Stadiul Anterior conform art.5 din Lege și reg.67 din
Regulament, brevetul de invenție RU 2122688 C1, care era ales în
conformitate cu reg.4.3. din Regulament, fără a descrie invenția în
conformitate cu Legea și Regulamentul.
Relatează reclamantul că, cererea a fost examinată cu încălcarea cel
puțin a reg.22.1- 22.12; 22.31.1;22.31.2; 37; 70.2; 70.4 a),b),c),e); 73.2, din
Regulament, lipsindu-l pe reclamant de dreptul de autor asupra invenției
făcute prevăzute de art. 9 (1; 2) din Lege, iar cererea a fost depusă cu
examinarea în fond conform art.16 (8) din Lege, revendicările sale fiind
examinate pe răspunderea solicitantului conform art. 16.9 din Lege, așa, cum
au fost depuse de autor.
Afirmă că, după mulți ani de suferințe, de studiere a legilor și
materialelor cererilor în timpul liber, de abia acum a văzut și dispune de probe
convingătoare că, AGEPI l-a înlăturat forțat de la un ciclu de invenții foarte
mari, care sânt bazate științific și anume efectul de transmitere a căldurii
depinde cu totul de cantitatea de căldură ce acționează pe unitate de suprafață
în unitate de timp (Теплотехника под ред. А. П Басконва, М 1991, стр.70),
unde a folosit circulația îndreptată a gazelor de ardere, care este proprietatea
intelectuală a Republicii Moldova. În această cerere, i-a s-au furat elementele
și combinațiile de elemente inventate de către reclamant din partea
caracteristică a revendicărilor prezentate mai sus.
Menționează că, conform art. 395 Cod Civil, termenul de prescripție
extensiv începe să curgă de la data nașterii dreptului la acțiune. Dreptul la
acțiune se naște când persoana a aflat sau trebuia să afle despre încălcarea
dreptului.
În acest context menționează că, cererea sa nu s-a examinat în fond în
conformitate cu Legea și Regulamentul, reclamantul fiind lipsit de dreptul de
autor asupra invenției făcute, prevăzute de art.9 (1;2) din Lege, iar la data de
02.12.2021 în conformitate cu art.205 Cod administrativ a depus cerere
prealabilă la AGEPI nr.4432, unde a indicat toate încălcările Legii admise de
pârâtă la examinarea cererii în fond a 2001 0320 și a solicitat, repunerea în
drepturi pe cererea a2001 0320, reexaminarea revendicărilor cererii,
2
adoptarea și publicarea hotărârii, eliberarea titlului în corespundere cu Legea,
iar la data de 03.01.2022 a primit răspunsul AGEPI nr.2490 din 29.12.2021
de respingere a cererii, fiind ignorate toate probele aduse referitor la termeni
și examinarea cererilor în fond.
Indică că, conform art.25 din Legea 461, întinderea protecției juridice,
acordate prin brevet, se determina de conținutul revendicărilor. Descrierea și
desenele sânt destinate numai explicării acestor revendicări. 13. Susține că, în
toate soluțiile cunoscute din stadiul anterior, opuse de AGEPI, nu se cunosc
elementele și combinațiile de elemente din partea caracteristică a revendicării
invenției solicitate.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ
depusă de Socolov Valerii împotriva Agenției de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală privind anularea răspunsului nr. 2490 din 29.12.2022 de
respingere a cererii prealabile nr. 4432 din 02.12.2021, reexaminarea
solicitărilor reclamantului Socolov Valerii, anularea răspunsului nr. 2491 din
29.12.2021 de respingere a cererii prealabile nr. 4433 din 02.12.2021,
obligarea soluționării cererii prealabile nr. 4433 din 02.12.2021.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 iulie 2022, Socolov Valerii a depus apel nemotivat, iar la data de
23.09.2022 a fost depusă motivarea apelului, prin care apelantul a solicitat
admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi
hotărâri prin care acțiunea să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a casat
hotărârea din 30 iunie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis
o decizie nouă, prin care: acțiunea înaintată de Socolov Valerii împotriva
Agenției de Stat pentru Proprietate Intelectuală, privind anularea actelor
administrative, s-a declarat inadmisibilă, în temeiul art.207 al.(2), lit. d) Cod
administrativ.
În motivarea soluției, instanța de apel a remarcat că prima instanță nu a
verificat și nu a stabilit corect toate circumstanțele necesare pentru
soluționarea corectă a cauzei, în special în ceea ce privește admisibilitatea
acțiunii. Or, conform art. 207 din Codul administrativ prima instanță avea
3
obligația să verifice din oficiu dacă erau întrunite condițiile de admisibilitate
a acțiunii înainte de a începe examinarea fondului cauzei.
A argumentat că, conform art. 165 alin. (1) din Codul Administrativ,
cererea prealabilă trebuie depusă în termen de 30 de zile de la comunicarea
actului administrativ individual sau a respingerii petiției. Dacă autoritatea
publică nu soluționează cererea, aceasta poate fi depusă în termen de un an de
la expirarea termenului.
În cazul lui Socolov Valerii, cererea de brevet de invenție nr. a2001
0320 a fost depusă la 10 octombrie 2001, iar hotărârea de respingere a cererii
a fost emisă pe 22 noiembrie 2006.
Hotărârea din 22 noiembrie 2006 a inclus o explicație pentru reclamant,
că, în cazul dezacordului cu actul administrativ, acesta avea dreptul să depună
o contestație în termen de 3 luni la AGEPI.
Astfel, Colegiul instanței de apel a subliniat că Socolov Valerii nu și-a
exercitat drepturile legale de a contesta hotărârea din 2006, ceea ce a condus
la inadmisibilitatea acțiunii sale.
Instanța a menționat că, deși reclamantul a depus cereri prealabile în
2021, acestea au fost respinse pe baza nerespectării termenelor legale stabilite
în legislația aplicabilă.
Conform art. 17 din Legea contenciosului administrativ nr. 793 din 10
februarie 2000, termenul de 30 de zile pentru a contesta un act administrativ
începe să curgă de la data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau de la
comunicarea actului administrativ, ceea ce este relevant pentru cazul de față.
La fel, instanța a remarcat că reclamantul nu a solicitat repunerea în
termen și nu a adus dovezi care să justifice imposibilitatea respectării acestuia.
Potrivit art. 209 alin. (2) Cod administrativ, nerespectarea termenului de
depunere a acțiunii și neprezentarea unei cereri de repunere în termen au dus
la declararea acțiunii ca fiind inadmisibilă.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 06 februarie 2024, Socolov Valerii a declarat recurs împotriva
deciziei din 25 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea recursului și casarea parțială a deciziei instanței de apel, cu
emiterea unei decizii noi prin care acțiunea să fie admisă integral.
4
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului a invocat că decizia este ilegală și în
contradicție cu legislația relevantă, inclusiv Legea 461/1995 privind brevetele
de invenție și Legea 50/2008.
La fel, a invocat că instanța a luat decizia pe baza declarațiilor părții
adverse (AGEPI), fără a examina corect probele prezentate, și a decis
respingerea acțiunii fără cercetarea materialelor dosarului
Recurentul argumentează că decizia contestată este contrară
prevederilor art. 9.2 din Legea 461/1995 privind brevetele de invenție și art.
17.2 din Legea 50/2008 privind protecția invențiilor. Susține că dreptul său
de autor asupra invenției este un drept personal inalienabil și protejat fără
termen, drept ignorat în mod ilegal de către instanță.
POZIȚIA INTIMATULUI
Prin referința depusă la 28 februarie 2024, AGEPI, a solicitat
respingerea recursului ca neîntemeiat.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
5
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară inadmisibil
în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.245¹.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, la caz se atestă că
decizia motivată a instanței de apel a fost notificată recurentului, prin
intermediul poștei terestre (f.d.162), la 26 ianuarie 2024, iar cererea de recurs
a fost depusă la data de 06 februarie 2024, cu respectarea prevederilor art. 245
din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească
în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile
să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile
Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare
ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
6
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către
Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza
în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Socolov Valerii, conține obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către
Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință,
nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea
tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul
în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
7
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se
vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit.a1)
din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Socolov Valerii.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
8