3ra-710/23 — contestarea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ

La 13 mai 2019, prin intermediul oficiului poștal, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Ion Căpățînă, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, persoană terță Ala Popa, cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ, constatarea faptului de încălcare a Codului deontologic al avocatului în comportamentul avocatului Ala Popa, cu dispunerea intentării procedurii disciplinare și repararea prejudiciului moral (f. d. 3-5, vol. I).

În susținerea acțiunii, a indicat că la 17 decembrie 2018, a depus o plângere către Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin care a solicitat intentarea procedurii disciplinare, cu aplicarea sancțiunii disciplinare în privința avocatei Ala Popa, și anume retragerea licenței de activitate.

În argumentarea plângerii sale, a menționat că, la 11 decembrie 2018, ora 12:14, a ieșit din ședința desfășurată la Judecătoria Chișinău, sediul Central, str. N. Zelinski 13, unde a participat în calitate de petiționar, într-o acțiune cu privire la refuzul poliției de a atrage la răspundere contravențională SRL „Capitoles Park” pentru faptul tulburării liniștii publice produs pe timp de noapte. În cadrul aceluiași proces, s-a alăturat și SRL „Capitoles Park”, în calitate de parte interesată.

Agentul economic a fost reprezentat de către avocata Ala Popa, care în cadrul ședinței a furnizat informații false, contrare stării de fapt și, în esență, jignitoare, lezându-i în fața judecătorului onoarea și demnitatea, inducând în eroare instanța, or, aceste alegații nu prezentau nicio relevanță.

A precizat că avocata Ala Popa, în repetate rânduri, l-a acuzat că ar persecuta încontinuu SRL „Capitoles Park” și, în special, pe administratorul 1 Nadejda Herța, fără să indice o dovadă de constatare și confirmare a acestor acuzații.

Fiind indignat de abordările părții oponente, pe holul judecătoriei, cu înregistrarea video pornită pentru a proba propriile acțiuni în caz de eventual dubiu și/sau interpretări, într-un ton diplomatic și reținut, i-a comunicat avocatei Ala Popa despre inadmisibilitatea practicării metodelor ce vin să lezeze drepturile sale și a avertizat-o că ar denatura grav circumstanțele speței abordate.

A mai notat că avocata Ala Popa s-a arătat deranjată de faptul că ar fi filmată și insista să fie oprită înregistrarea, fără însă a invoca o normă legală în acest sens, insinuând că ar fi lezat dreptul său la viață privată și declarând că nu ar fi persoană publică, deși se afla în incinta unei instituții publice, în calitate de avocat.

Din cauza faptului că nu a oprit înregistrarea, avocata Ala Popa l-a insultat, prin ce l-a înjosit în loc public, lezându-i onoarea și demnitatea, iar ulterior s-a îndreptat spre dânsul și l-a lovit din forță cu mapele pline cu documentele pe care le avea în mână, iar după ce acestea au căzut, l-a bruscat și a încercat insistent să-i smulgă din mână telefonul mobil cu care filma incidentul, însă nu i-a reușit din cauza că dânsul a luat o poziție de apărare, fără însă să-i riposteze.

A relatat că, la un moment dat, avocata Ala Popa a încetat să-l bruscheze și l-a acuzat că ar fi lovit-o peste față și peste mână, insistând asupra statutului său de avocat. Aceasta a folosit o intonație expresivă, vorbea cu voce ridicată, încercând să provoace atenția celor din jur.

În opinia reclamantului, avocata Ala Popa, înțelegând că a fost filmată și că din înregistrarea video ar putea fi vizibil cine și în direcția cui a aplicat forța fizică, a deturnat situația, plasându-se în rolul de victimă, acuzându-l că dânsul ar fi persoana care a aplicat forța fizică.

La scurt timp, de ei s-a apropiat paznicul instituției și doi angajați în uniforma organelor de poliție, care nu s-au implicat în conflict, adoptând o poziție neutră, fapt vizibil, iar spre sfârșitul incidentului, avocata Ala Popa l- a acuzat că „nu este bărbat” și nu a ezitat să mai repete în voce tare insulte la adresa sa, după care a ieșit din incinta instituției, apelând pe cineva la telefon.

A explicat că s-a îndreptat spre cancelarie, unde dorea să ia cunoștință de materialele dosarului și, ulterior, ieșind din cancelarie, în holul instituției a văzut-o pe Ala Popa împreună cu un agent de poliție și alte persoane, care probabil au asistat la conflictul produs. Astfel, a înțeles că Ala Popa ar fi chemat poliția pentru a depune plângere împotriva reclamantului. 2

A susținut că agentul de poliție a intervenit cu intenția de a depune explicații pe faptul celor întâmplate.

Toate acțiunile avocatei Ala Popa, dar și acțiunile sale au fost surprinse în înregistrare și s-au petrecut sub privirea martorilor (angajați ai instituției, justițiabili, angajații escortei), într-un loc unde există camere de monitorizare, iar înregistrarea realizată de dânsul a fost făcută publică pe rețelele de socializare, unde în mod unanim utilizatorii au condamnat comportamentul arogant, brutal și huliganic al avocatului, remarcându-se că Ala Popa a recurs la minciună și denaturare a faptelor.

A comunicat că avocata Ala Popa și în zilele următoare a continuat să prezinte presei relatări false asupra incidentului, învinuindu-l de cele întâmplate.

Prin răspunsul nr. CED 80/19 din 05 aprilie 2019, Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova l-a informat că acțiunile avocatei Ala Popa nu întrunesc elementele unei abateri prevăzute de Legea nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic, care ar servi temei de intentare a procedurii disciplinare.

Reclamantul a obiectat că plângerea adresată la 17 decembrie 2018 nu a fost examinată corespunzător, obiectiv și transparent, or, pârâta nu a dat un răspuns complet, limitându-se doar la referința și plângerea depusă de avocat, fără a examina minuțios înregistrările video la care face trimitere petiționarul în plângerea depusă și fără a elibera petiționarului motivele de fapt și de drept, prin care Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova a ajuns la concluzia că în acțiunile avocatului Ala Popa lipsește temei de inițiere a procedurii disciplinare.

În drept, reclamantul Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Ion Căpățînă, și-a întemeiat pretențiile în baza art. 166, 167, 277, 278 din Codul de procedură civilă, Legii contenciosului administrativ nr. 793 din 10 februarie 2000 și Legii cu privire la petiționare nr. 116 din 19 iulie 2018.

Reclamantul Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Ion Căpățînă, a solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) constatarea faptului de nesoluționare corespunzătoare a plângerii din 17 decembrie 2018 în adresa Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova privind atragerea la răspundere disciplinară a avocatei Ala Popa, cu emiterea unei decizii privind aplicarea unei sancțiuni disciplinare prevăzute de Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002; 3) constatarea faptului încălcării Codului deontologic al avocatului în comportamentul avocatei Ala 3 Popa, cu dispunerea intentării procedurii disciplinare în privința acesteia; 4) repararea prejudiciului moral cauzat, din contul pârâtei, prin nesoluționarea corepunzătoare, în termenii stabiliți, a plângerii depuse la data de 17 decembrie 2018, în mărime de 1 000 de lei.

Potrivit procesului-verbal al ședinței de judecată, la 24 februarie 2020, reclamantul Alexei Dimitrov a renunțat la pretențiile 3) și 4) din acțiune, și anume pretenția cu privire la constatarea faptului încălcării Codului deontologic al avocatului în comportamentul avocatei Ala Popa, cu dispunerea intentării procedurii disciplinare în privința acesteia și, respectiv, repararea prejudiciului moral cauzat, din contul pârâtei, prin nesoluționarea corepunzătoare, în termenii stabiliți, a plângerii depuse la data de 17 decembrie 2018, în mărime de 1 000 de lei (f. d. 170 verso, vol. I).

În cadrul ședinței de judecată din 24 februarie 2020, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, a depus cerere de concretizare a pretențiilor, solicitând: 1) anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 01 aprilie 2019, prin care s-a decis asupra lipsei de încălcări în acțiunile avocatei Ala Popa; 2) obligarea Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova de a adopta în privința avocatei Ala Popa o decizie de sancționare disciplinară, în corespundere cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal nr. 6 din 01 aprilie 2019 (f. d. 170 verso, vol. I).

În argumentarea soluției adoptate, prima instanță a reținut că, potrivit extrasului din procesul-verbal nr. 6 al ședinței Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 01 aprilie 2019, unde s-a examinat plângerea nr. 2814/18 din 17 decembrie 2018, depusă de către Alexei Dimitrov împotriva acțiunilor avocatei Ala Popa, în favoarea propunerii de a intenta procedura disciplinară în privința avocatei Ala Popa 4 au votat 6 membri, împotriva intentării procedurii disciplinare au votat 4 membri, iar un membru al Comisiei s-a abținut de la vot.

În rezultatul votului, prin scrisoarea nr. CED/80/19 din 05 aprilie 2019, Comisia pentru etică și disciplină l-a informat pe Alexei Dimitrov că acțiunile avocatei Ala Popa nu întrunesc elementele unei abateri disciplinare prevăzute de Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 09 iulie 2002, Statutul profesiei de avocat și Codul deontologic, care ar fi temei de intentare a procedurii disciplinare.

Prin urmare, luând în considerare faptul că majoritatea absolută a membrilor comisiei au votat pentru sancționarea disciplinară a avocatului și nu pentru lipsa încălcărilor în acțiunile avocatului, instanța de fond a concluzionat că decizia înscrisă în procesul-verbal nr. 6 din 01 aprilie 2019 este una contrară votului obținut în cadrul ședinței Comisiei.

Astfel fiind, prima instanță a conchis că decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 01 aprilie 2019, prin care s-a decis lipsa încălcărilor în acțiunile avocatei Ala Popa, este nulă, iar Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova urmează să adopte în privința avocatului Ala Popa decizie de sancționare disciplinară în corespundere cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal nr. 6 din 01 aprilie 2019.

La 08 iulie 2020, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Mihail Gafton, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, iar la 06 august 2020, a fost prezentată motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia și casarea hotărârii primei instanțe (f. d. 188-189, 201-202, vol. I).

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile depuse de către Ala Popa și de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, casată hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă hotărâre, sub formă de încheiere, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea (f. d. 227, 228-234, vol. I). 5

La 09 ianuarie 2021, prin intermediul poștei electronice, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate, cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată (f. d. 241-243, vol. I).

Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, casată decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f. d. 26-36, vol. II).

Prin decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, au fost admise apelurile depuse de Ala Popa și de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, casată hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o nouă decizie, prin care s-a declarat inadmisibilă acțiunea (f. d. 63, 64-74, vol. II).

La 06 iulie 2021, Alexei Dimitrov a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar la 24 noiembrie 2021, Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, a prezentat motivarea recursului, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, într-un alt complet de judecată (f. d. 78, 84-88, vol. II).

Prin decizia din 22 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul depus de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, casată decizia din 06 iulie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată (f. d. 126-138, vol. II).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, deși potrivit procesului-verbal nr. 6 al ședinței Comisiei pentru etică și disciplină din 01 aprilie 2019, prin votul majorității membrilor comisiei, s-a votat în favoarea intentării procedurii disciplinare în privința avocatei Ala Popa, contrar votului obținut, s-a decis asupra lipsei încălcărilor în acțiunile avocatei Ala Popa.

Din aceste considerente, instanța de apel a statuat că în cadrul conținutului actului administrativ contestat, persistă un viciu evident de procedură or, concluzia expusă în partea dispozitivă a actului contestat nu corespunde cu acea concluzie pentru care s-au expus prin vot majoritatea membrilor Comisiei și, prin urmare, actul administrativ adoptat este lovit de nulitate absolută.

În acest context, instanța de apel a concluzionat că urmează a fi reexaminată petiția nr. 2814/18 din 17 decembrie 2018, depusă de Alexei Dimitrov împotriva acțiunilor avocatei Ala Popa, în urma căreia, în baza dreptului discreționar al autorității și în rezultatul votului colegial, se va decide asupra cererii, or, instanța de judecată nu poate obliga autoritatea de a emite o decizie de sancționare a avocatei Ala Popa.

La 17 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Mihail Gafton, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f. d. 178-178 verso, vol. II). 7 SOLICITAREA RECURENTULUI ALEXEI DIMITROV,

A precizat că la 06 martie 2020, dânsul a depus cerere de concretizare a pretențiilor, prin care a solicitat anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 01 aprilie 2019, prin care s-a decis asupra lipsei de încălcări în acțiunile avocatei Ala Popa și obligarea Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova de a adopta în privința avocatei Ala Popa o decizie de sancționare disciplinară, în corespundere cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal nr. 6 din 01 aprilie 2019.

Recurentul a ținut să precizeze că anume aceste pretenții au fost admise prin hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În opinia recurentului, decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova este nulă, întrucât nu corespunde rezultatelor votării, prin urmare, Comisia pentru etică și disciplină urmează să adopte în privința avocatei Ala Popa decizia de sancționare disciplinară, în conformitate cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal nr. 6 din 01 aprilie 2019.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursurilor, în adresa Curții Supreme de Justiție referințe nu au parvenit.

Art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023: „(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.”

Din sensul normei de drept enunțate, rezultă că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În conjunctura enunțată, se deduce că admisibilitatea recursurilor depuse de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman și de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Mihail Gafton, împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.”

Art. 245 alin. (1), (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursurilor): „(1) Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. (2) Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.”

Art. 246 alin. (1), (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursurilor): „(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. (2) Recursul se declară inadmisibil în special când: a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; 9 b) recursul este depus în mod repetat; c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită; d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2); f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ: „(1) Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună- credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”

Art. 47 alin. (3) din Codul administrativ: „(3) Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat.”

Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată constată că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat, în ședință publică, la 28 februarie 2023 (f. d. 170, vol. II) și notificat recurentului și reprezentantului său, avocatul Alexandru Terziman, prin intermediul poștei electronice, la 10 martie 2023 (f. d. 175, vol. II), iar recursul nemotivat a fost depus la 02 martie 2023 (f. d. 176, vol. II).

Totodată, potrivit materialelor cauzei, decizia motivată din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului și reprezentantului său, avocatul Alexandru Terziman, prin intermediul poștei electronice, la 21 iunie 2023 (f. d. 180, vol. II), motivarea recursului fiind prezentată la 19 iulie 2023 (f. d. 186, vol. II).

Prin urmare, recurentul s-a conformat prevederilor legale prevăzute la art. 245 alin. (1), (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului) și a declarat atât recursul nemotivat, cât și motivarea recursului, în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, în raport cu materialele cauzei, 10 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

Din analiza acestor prevederilor enunțate la pct. 53 din prezenta încheiere, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și, în același timp, oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care, pe cale de consecință, nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise 11 (Golder v. Regatul Unit, § 38; Stanev v. Bulgaria (MC), § 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo v. Italia, § 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services v. Franța, § 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norvegia, 1996, § 39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers v. Suedia, 1991, § 31).

În circumstanțele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de către Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, ca fiind inadmisibil. (ii) Cu referire la recursul depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Mihail Gafton

Examinând admisibilitatea recursului depus de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Mihail Gafton, împotriva hotărârii din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din motivele ce succed.

La 17 martie 2023, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului), prin intermediul poștei electronice, Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Mihail Gafton, a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 178-178 verso, vol. II).

Actele cauzei confirmă și faptul că decizia motivată din 17 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată la adresa electronică a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, uniunea.avocatilor.rm@gmail.com, la data de 21 iunie 2023, potrivit extrasului din poșta electronică (f. d. 180, vol. II). 12

Mai mult, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că decizia motivată din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa recurentei Uniunea Avocaților din Republica Moldova la aceeași adresă electronică, indicată în mai multe documente oficiale și înscrisuri emise de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, anexate la lucrările dosarului, fapt ce prezumă autenticitatea acesteia și disponibilitatea organului respectiv de a fi utilizată pentru corespondență (f. d. 118, 120, 122, 124, 143-145, vol. I).

La fel, materialele cauzei atestă și faptul că această adresă electronică a mai fost utilizată, pe parcursul examinării cauzei, pentru corespondența dintre Curtea de Apel Chișinău și Uniunea Avocaților din Republica Moldova, inclusiv pentru expedierea citațiilor și a informațiilor relevante despre dinamica procesului (f. d. 203, vol. I; f. d. 165, vol. II), precum și pentru notificarea actelor judecătorești de dispoziție (f. d. 236, vol. I; f. d. 175, vol. II).

Având în vedere cele constatate, este cert că termenul de 30 de zile, prevăzut la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare la data depunerii recursului), pentru prezentarea recursului motivat a început să curgă din data de 22 iunie 2023, ziua imediat următoare celei în care recurentei Uniunea Avocaților i-a fost notificată copia deciziei motivate din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău și a expirat la 21 iulie 2023.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurenta Uniunea Avocaților din Republica Moldova nu a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău în interiorul termenului legal și nici până în prezent, motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost depusă.

Suplimentar, Completul de judecată notează că însăși recurenta, reprezentată de avocatul Mihail Gafton, în textul cererii de recurs nemotivate a indicat că motivarea recursului va fi depusă după comunicarea deciziei integrale (f. d. 178 verso, vol. II).

Prin prisma respectării dreptului de acces liber la justiție, garantat de art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, art. 20 din Constituția Republicii Moldova și art. 5 din Codul de procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, precum și a dreptului la un recurs efectiv garantat de art. 13 din Convenție, circumstanțele relatate denotă că recurenta a neglijat dreptul de valorificare 13 a drepturilor procedurale în sensul și termenul stabilit de către instanța de judecată.

Față de toate aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera inadmisibil recursul depus de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Mihail Gafton, împotriva deciziei din 28 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 246 alin. (1), (2) lit. e) din Codul administrativ, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibile recursurile depuse de Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman și de Uniunea Avocaților din Republica Moldova, reprezentată de avocatul Mihail Gafton. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 14