3ra-326/21 — cu privire la contestarea actului administrativ

3ra-326/21 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-326/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – T. Avasiloaie

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – E. Palanciuc, V. Negru, A. Minciuna

DECIZIE

14 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Nicolae Craiu

judecătorii Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursul declarat de către Alexei Dimitrov, reprezentat de

avocatul Alexandru Terziman,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Alexei

Dimitrov împotriva Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, persoană terță avocatul Ala Popa cu privire la contestarea

actului administrativ,

împotriva deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au admis apelurile declarate de către Ala Popa, Uniunea Avocaților din

Republica Moldova, s-a casat hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care s-a

declarat inadmisibilă acțiunea depusă de către Alexei Dimitrov,

constată:

La data de 15 mai 2019 Alexei Dimitrov a depus acțiune în procedura

contenciosului administrativ împotriva Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, persoană terță avocatul Ala Popa, prin care a

solicitat constatarea faptului nesoluționării corespunzătoare a plângerii din 17

decembrie 2018, constatarea încălcării Codului deontologic al avocatului prin

comportamentul avocatului Ala Popa cu dispunerea intentării procedurii

disciplinare în privința ei și repararea prejudiciului moral cauzat prin

nesoluționarea corespunzătoare în termenul stabilit a cererii în mărime de 1000 lei.

În motivarea acțiunii reclamantul Alexei Dimitrov a indicat că la data de 17

decembrie 2018 a depus о plângere către Comisia pentru etică și disciplină a

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, prin care a solicitat intentarea

1

procedurii disciplinare cu aplicarea sancțiunii displinare în privința avocatului Ala

Popa, și anume, retragerea Licenței de activitate.

În plângere, a menționat că la data de 11 decembrie 2018, ora 12:14, a ieșit

din ședința desfășurată la Judecătoria Chișinău, sediul Central, str. N. Zelinski, nr.

13, unde a participat în calitate de petiționar, nemulțumit de refuzul poliției de a

atrage la răspundere contravențională SRL „Capitoles Park” pentru faptul tulburării

liniștii publice produs pe timp de noapte, fapt de pe urma căruia suferă în mod

regulat. În proces s-a alăturat și SRL „Capitoles Park”, în calitate de parte

interesată.

Agentul economic a fost reprezentat de către avocata Ala Popa, care în

cadrul ședinței a furnizat informații false, contrare stării de fapt și în esență

jignitoare, lezându-i în fața judecătorului onoarea și demnitatea, inducând în eroare

instanța, ori acestea nu aveau nici o relevanță la caz.

Avocata Ala Popa în repetate rânduri l-a acuzat că ar persecuta în continuu

SRL „Capitoles Park” și în special pe patroana, afacerista Nadejda Herța, fără să

indice vreo dovadă de constatare și confirmare a acestor acuzații.

Fiind indignat de abordările părții oponente, în coridorul instituției cu

înregistrarea video pornită (pentru a proba propriile acțiuni în caz de eventual

dubiu și/sau interpretări), într-un ton diplomatic și reținut i-a comunicat avocatei

Ala Popa despre inadmisibilitatea practicării metodelor ce vin să lezeze drepturile

lui și a avertizat-o că ar denatura grav circumstanțele speței abordate.

A notat că avocata Ala Popa s-a arătat deranjată că ar fi filmată și insista să

oprească înregistrarea, fără însă a aduce și о normă legală în acest sens, insinuând

că ar fi lezat dreptul ei la viață privată și declarând că nu ar fi persoană publică,

deși se afla în sediul unei instituții publice, în calitate de avocat.

Deoarece nu a oprit filmarea, avocata Ala Popa l-a insultat, fapt prin ce l-a

înjosit în loc public, lezându-i onoarea și demnitatea, iar ulterior s-a îndreptat spre

dânsul și l-a lovit cu forță cu mapele pline cu documente pe care le avea în mână,

iar după ce acestea au căzut jos, 1-a tras de haine și a încercat insistent să-i smulgă

din mână telefonul mobil cu care filma incidentul, însă nu i-a reușit din cauza că

reclamantul a luat о poziție de apărare, fără însă să-i riposteze.

A menționat că la un anumit moment aceasta s-a oprit de a-l mai brusca și l-

a acuzat că ar fi lovit-o pe față și pe mână, insistând asupra statutului său de

avocat. Aceasta a folosit о intonație expresivă, vorbea cu voce ridicată încercând să

provoace atenția celor din jur.

Consideră că Ala Popa, înțelegând că a fost filmată și că în video ar putea fi

vizibil cine și în direcția cui a aplicat forța fizică, a deturnat situația, plasându-se în

rolul de victimă, acuzându-l că Alexei Dimitrov ar fi persoana care a aplicat forța

fizică.

În scurt timp, de ei s-a apropiat paznicul instituției și doi angajați în

uniforma organelor de poliție, care nu s-au implicat în conflict, adoptând poziție

neutră, fapt vizibil, iar spre sfârșitul incidentului Ala Popa l-a acuzat că „nu este

bărbat” și nu a ezitat să mai repete în voce tare insulte în adresa sa, apoi a ieșit

afară, unde a observat că apela pe cineva la telefon.

Reclamantul a menționat că s-a îndreptat spre cancelarie unde dorea să facă

cunoștință cu dosarul, ulterior, ieșind din cancelarie, în holul instituției a văzut-o

2

pe Ala Popa, împreună cu un agent de poliție și alte persoane, care probabil asistau

la conflictul produs. Astfel, a înțeles că Ala Popa ar fi chemat poliția să scrie

plângere împotriva lui.

A susținut că agentul de poliție a intervenit cu intenția să depună explicație

pe faptul celor întâmplate, fapt care și l-a realizat.

Toate acțiunile avocatei Ala Popa dar și acțiunile lui au fost surprinse în

înregistrare, s-au petrecut sub privirea martorilor (angajați ai instituției, justițiabili,

angajații escortei) într-un loc unde există camerele de monitorizare, iar

înregistrarea realizată de dânsul a fost făcută publică pe rețelele de socializare,

unde în mod unanim în miile de comentarii plasate utilizatorii au condamnat

comportamentul arogant, brutal și huliganic al avocatei, remarcându-se că Ala

Popa ar face uz de minciună și de denaturare a faptelor.

Ala Popa și în zilele următoare a continuat să prezinte presei relatări false

asupra incidentului, învinuindu-l de cele întâmplate.

Prin răspunsul nr. CED 80/19 din 05 aprilie 2019, Comisia pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova l-a informat că acțiunile

avocatului Ala Popa nu întrunesc elementele unei abateri prevăzute de Legea nr.

1260-XV din 19.07.2002 cu privire la avocatură, Statutul profesiei de avocat și

Codul deontologic, care ar servi temei de intentare a procedurii disciplinare.

Reclamantul a considerat că plângerea adresată la data de 17 decembrie

2018 nu a fost examinată corespunzător, obiectiv și transparent. Pârâtul nu a dat un

răspuns complet, limitându-se doar la referința depusă de avocat și plângerea

depusă, fără a examina minuțios înregistrările video la care face referire

petiționarul în plângerea depusă și fără a elibera petiționarului motivele de fapt și

de drept, prin care Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova a ajuns la concluzia că în acțiunile avocatului Ala Popa

lipsește temei de inițiere a procedurii disciplinare.

Reclamantul Alexei Dimitrov, la data de 06 martie 2020 și-a concretizat

pretențiile, solicitând anularea deciziei Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova din 01 aprilie 2019, prin care s-a decis lipsa

încălcărilor în acțiunile avocatului Ala Popa, obligarea Comisiei pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova de a adopta în privința

avocatului Ala Popa decizie de sancționare disciplinară în corespundere cu

rezultatul votului consemnat în procesul-verbal nr. 6 din 01 aprilie 2019.

Prin hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis acțiunea depusă de către Alexei Dimitrov. S-a anulat decizia Comisiei

pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 01

aprilie 2019, prin care s-a decis lipsa încălcărilor în acțiunile avocatului Ala Popa

și s-a obligat Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova de a adopta în privința avocatului Ala Popa decizia de sancționare

disciplinară în corespundere cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal nr.

6 din 01 aprilie 2019. (f.d. 173, 183-186)

Instanța de fond în motivarea soluției sale a reținut că conform extrasului din

procesul-verbal nr. 6 al ședinței Comisiei pentru etică și disciplină din 01 aprilie

2019, unde s-a examinat plângerea nr. 2814/18 din 17 decembrie 2018 depusă de

către Alexei Dimitrov împotriva acțiunilor avocatului Ala Popa, pentru propunerea

3

de a intenta procedura disciplinară în privința avocatului Ala Popa au votat 6

membri, împotriva intentării procedurii disciplinare au votat 4 membri, un membru

al Comisiei s-a abținut de la vot.

Ca rezultat al votului, prin scrisoarea nr. CED/80/19 din 05 aprilie 2019

Comisia pentru etică și disciplină l-a informat pe Alexei Dimitrov că acțiunile

avocatului Ala Popa nu întrunesc elementele unei abateri disciplinare prevăzute de

Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 09.07.2002, Statutul profesiei de avocat

și Codul deontologic, care ar fi temei de intentare a procedurii disciplinare.

Instanța de fond, analizând starea de fapt, luând în considerație că

majoritatea absolută a membrilor comisiei au votat pentru sancționarea disciplinară

a avocatului și nu pentru lipsa încălcărilor în acțiunile avocatului, a ajuns la

concluzia că decizia înscrisă în procesul-verbal nr. 6 din 01 aprilie 2019 este una

contrară votului obținut în cadrul ședinței Comisiei.

Din aceste considerente, instanța de fond a ajuns la concluzia că decizia

Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova din

01 aprilie 2019, prin care s-a decis lipsa încălcărilor în acțiunile avocatului Ala

Popa, este nulă, iar Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova urmează să adopte în privința avocatului Ala Popa decizie de

sancționare disciplinară în corespundere cu rezultatul votului consemnat în

procesul-verbal nr. 6 din 01 aprilie 2019.

La data de 26 iunie 2020 și la 08 iulie 2020 Ala Popa și Uniunea Avocaților

din Republica Moldova au depus apel nemotivat asupra hotărârii din 09 iunie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. Ulterior, la data de 09 iulie 2020 și la data

de 28 iulie 2020 Ala Popa și Uniunea Avocaților din Republica Moldova au

recepționat hotărârea motivată a instanței de apel, iar la data de 31 iulie 2020 și la

06 august 2020 au depus apeluri motivate. Astfel, apelanții s-au conformat

prevederilor legale și au depus cereri de apel în termen.

Prin decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-au admis

apelurile declarate de către Ala Popa și Uniunea Avocaților din Republica

Moldova. S-a casat hotărârea din 09 iunie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani și s-a emis o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care s-a declarat

inadmisibilă acțiunea depusă de către Alexei Dimitrov. (f.d. 227, 228-234)

Instanța de apel în motivarea soluției sale a reținut că din textul acțiunii nu

rezultă că prin actul contestat de către Alexei Dimitrov s-ar fi lezat careva drepturi

și interese legitime, ori nu a prezentat argumente ce țin de încălcarea drepturilor

sale personale. Ca urmare, sesizând instanța de judecată cu acțiunea în cauză,

Alexei Dimitrov nu a invocat și nu a motivat care drept al său recunoscut de lege i-

a fost încălcat prin activitatea administrativă a Comisiei pentru etică și disciplină a

Uniunii Avocaților din Republica Moldova, ori legea expres prevede regula

sesizării instanței de către orice persoană, care revendică încălcarea unui drept al

său prin activitatea administrativă a unei autorități publice, iar dreptul vătămat

reprezintă orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce

atingere prin activitatea administrativă.

Totodată, instanța de apel a reținut că condițiile pentru existența unei

stabilități și a corectitudinii formulării cererilor de chemare în judecată sunt: actul

emis trebuie să parvină de la o autoritate administrativă; condiția existenței

4

vătămării unui drept recunoscut de lege reclamantului; existența capacității de

exercițiu și a celei procesuale; vătămarea dreptului să fie cauzată printr-un act

administrativ sau prin refuzul autorității administrative de a soluționa în termenul

legal cererea; obligarea îndeplinirii procedurii administrative prealabile. La caz, nu

s-a constatat existența unui act/acțiuni administrative, prin care s-ar fi lezat careva

drepturi și interese legitime ale lui Alexei Dimitrov.

Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, Alexei Dimitrov, reprezentat

de avocatul Alexandru Terziman, a depus recurs motivat, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

restituirea cauzei în instanța de apel pentru judecarea fondului în alt complet de

judecată. (f.d. 241-243)

În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că concluzia

instanței de apel este eronată și nefondată din punct de vedere al legalității. Potrivit

art. 9 alin. (1) din Codul administrativ, prin petiție, în sensul prezentului cod, se

înțelege orice cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice de

către o persoană fizică sau juridică, iar potrivit art. 17 din Codul administrativ

dreptul vătămat este orice drept sau liberate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i

se aduce atingere prin activitatea administrativă.

A menționat că obiectul acțiunii în contenciosul administrativ l-a constituit o

acțiune în obligare, cum este definită la art. 224 din Codul administrativ, și anume,

obligarea Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova de a adopta decizia privind sancționarea avocatului Ala Popa în

corespundere cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal nr. 6 din

01.04.2019.

Cu referire la termenul de depunere a recursului se reține că conform art.

245, alin. (1) din Codul administrativ recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Conform art. 245, alin. (2) din Codul administrativ motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Instanța de apel a pronunțat decizia la data de 11 noiembrie 2020.

Din conținutul extrasului din poșta electronică cu adresa căsuței poștale

„alexandrina.rotaru@justice.md” rezultă că la 11 decembrie 2020, ora 13:38,

Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa lui Alexei Dimitrov, Uniunii

Avocaților din Republica Moldova, avocaților Alexandru Terziman, Mihail Gafton

și Alei Popa la adresa de e-mail „transcemania@bk.ru,

avocat.terziman@gmail.com, uniunea.avocatilor.rm@gmail.com,

mihailgafton@rambler.ru, caalapopa@gmail.com, alapopa@mail.md”, pentru

notificare, decizia motivată din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

(f.d. 235)

Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, a depus recurs

motivat la data de 09 ianuarie 2021, la Curtea de Apel Chișinău prin poșta

5

electronică cu adresa căsuței poștale „cac@justice.md”. Astfel, obligația de

contestare în termen a fost îndeplinită. (f.d. 240-243)

La 03 februarie 2021 și la 22 februarie 2021, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova și avocatului Ala Popa copia recursului declarat de către

Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman. (f.d. 244, 250, 251)

La data de 05 martie 2021 Ala Popa a depus referință, solicitând respingerea

recursului declarat de către Alexei Dimitrov ca fiind neîntemeiat, cu menținerea

deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 24 martie 2021 a Curții Supreme de Justiție recursul depus

de către Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru Terziman, împotriva

deciziei din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, s-a numit spre

examinare în fond, în complet de cinci judecători.

Conform articolului 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, completul

specializat nu a considerat oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece

criticele recurentului au fost expuse cu suficientă claritate, iar intimata Ala Popa

prin referință și-a exprimat opinia sa asupra temeiniciei recursului.

Verificând argumentele invocate în recurs și în referință pe baza materialelor

din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de a admite recursul înaintat și a

casa decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Articolul 248 din Codul administrativ stipulează la alin. (1), lit. d) că,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie, prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244, alin. (2) coroborat cu art. 231, alin. (2) din Codul

administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap.

III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219, alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

În conformitate cu prevederile art. 194 din Codul administrativ, (1) în

procedura în prima instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a

recursurilor împotriva încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu

probleme de fapt și de drept. (2) În procedura de examinare a cererilor de recurs,

hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței

greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

6

Prin prisma art. 17 din Codul administrativ drept vătămat este orice drept sau

libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate

administrativă.

Articolul 5 din Codul administrativ indică că activitatea administrativă

reprezintă totalitatea actelor administrative individuale și normative, a contractelor

administrative, a actelor reale, precum și a operațiunilor administrative realizate de

autoritățile publice în regim de putere publică, prin care se organizează aplicarea

legii și se aplică nemijlocit legea.

Conform art. 10 alin. (1) din Codul administrativ actul administrativ

individual este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială întreprinsă de

autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în domeniul dreptului

public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin nașterea, modificarea

sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

În speță, Alexei Dimitrov la data de 17 decembrie 2018 a înregistrat la

Comisia pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova

plângerea față de avocatul Ala Popa, solicitând retragerea licenței nr. 00289 a

avocatului Ala Popa pentru exercitarea profesiei de avocat în temeiul art. 25 alin.

(1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19 iulie 2002. (f.d. 6-7)

Din extrasul din procesul-verbal nr. 6 al ședinței Comisiei pentru etică și

disciplină și deciziei din 01 aprilie 2019, la care s-a examinat plângerea nr.

2814/18 din 17 decembrie 2018, depusă de către Alexei Dimitrov împotriva

acțiunilor avocatului Ala Popa, rezultă că în cadrul ședinței membrii prezenți ai

Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova,

Vitalie Tăbîrță, Ruslan Ahmedov, Anatolie Barbacar, Petru Bobu, Mihai Gafton,

Ion Grecu, Diaconu Dorian, Zinaida Lupașcu, Valeriu Scutelnic, Ion Malanciuc,

Ion Țurcanu și secretarul comisiei Victoria Devițcaia, în urma deliberării au supus

votului propunerea „A intenta procedura disciplinară în privința avocatului Ala

Popa”, în urma căreia membrii comisiei au votat: pentru intentarea procedurii

disciplinare – 6 voturi, împotriva intentării procedurii disciplinare – 4 voturi, s-au

abținut – 1 vot. Membrii Comisiei au concluzionat că nu poate fi intentată

procedura disciplinară pe motiv că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi.

Astfel, Comisia a decis: Lipsa încălcărilor în acțiunile avocatului Ala Popa. (f.d.

122, 144)

Decizia Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din Republica

Moldova nr. 6 din 01 aprilie 2019 pe marginea examinării plângerii în privința

avocatului Ala Popa a fost contestată de Alexei Dimitrov, inițial cu cerere

prealabilă la Uniunea Avocaților din Republica Moldova la data de 13 mai 2019,

ulterior la data de 15 mai 2019 în instanța de contencios administrativ.

Alexei Dimitrov a solicitat instanței de contencios administrativ anularea

deciziei nr. 6 din 01 aprilie 2019 a Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii

Avocaților din Republica Moldova și obligarea Comisiei pentru etică și disciplină

să adopte în privința avocatului Ala Popa decizia de sancționare disciplinară în

corespundere cu rezultatul votului consemnat în procesul-verbal nr. 6 din 01 aprilie

2019.

Completul specializat reține că în calitatea sa de organ care asigură principiul

autoguvernării profesiei de avocat, Uniunea Avocaților din Republica Moldova

7

este o autoritate publică, în sensul art. 7 din Codul administrativ. Statutul profesiei

de avocat, aprobat de Uniunea Avocaților din Republica Moldova este reglementat

de Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din 19.07.2002 și îi conferă un regim de

putere publică în vederea realizării unui interes public (i.e. autoguvernarea

profesiei de avocat).

Conform art. 1 alin. (2) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260 din

19.07.2002 profesia de avocat este liberă și independentă, cu organizare și

funcționare autonomă, în condițiile prezentei legi și ale statutului profesiei de

avocat. Activitatea avocatului nu este activitate de întreprinzător.

Articolul 4 din Legea menționată supra indică că cadrul juridic al activității de

avocat se constituie din Constituția Republicii Moldova, prezenta lege, alte legi

care reglementează activitatea menționată din statutul profesiei de avocat, precum

și din tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.

În conformitate cu art. 11 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură profesia

de avocat este incompatibilă cu: a) oricare funcție retribuită, cu excepția funcțiilor

legate de activitatea științifică și didactică, precum și de activitatea în calitate de

arbitru al judecății arbitrale (arbitrajului); b) activitatea de întreprinzător; c)

activitatea de notar; d) alte activități ce lezează demnitatea și independența

profesiei de avocat sau bunele moravuri.

Potrivit art. 12 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură pentru desfășurarea

activității de avocat, solicitantul care a susținut examenul de calificare adresează o

cerere scrisă Ministrului Justiției privind eliberarea licenței pentru exercitarea

profesiei de avocat. (2) După primirea licenței, avocatul este în drept să desfășoare

activitatea de avocat doar după: a) depunerea jurământului.

Conform art. 22 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură licența pentru

exercitarea profesiei de avocat este unicul act care confirmă statutul avocatului. (3)

Licența pentru exercitarea profesiei de avocat se eliberează pe termen nelimitat și

este valabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. (4) Hotărârea privind refuzul

de eliberare a licenței pentru exercitarea profesiei de avocat poate fi atacată în

contencios administrativ.

Articolul 26 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură prevede că avocatul

depune următorul jurământ: „Eu, avocatul (numele, prenumele), jur să-mi aduc

aportul la apărarea drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale omului, să-mi

îndeplinesc conștiincios și onest îndatoririle de avocat, să păstrez secretul

profesional și, prin comportamentul meu, să nu compromit onoarea profesională a

avocatului.”

Codul deontologic al avocaților din Republica Moldova adoptat de Congresul

Avocaților din 20 decembrie 2002, cu modificările și completările adoptate de

Congresul Avocaților la 23 martie 2007 și la 01 iulie 2016 indică în cap. I art. 1

alin. (2) că avocatul trebuie să evite orice prejudiciere a independenței sale și să

vegheze la respectarea eticii profesionale. În cap. VII alin. (1) stabilește că

avocatul va avea un comportament demn care să nu prejudicieze imaginea

profesiei în societate.

Conform art. 35 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură Uniunea

Avocaților este organul de autoadministrare al avocaților, din care fac parte toți

membrii barourilor din țară. (2) Uniunea Avocaților este persoană juridică, are

8

patrimoniu și buget propriu. (6) lit. b) În cadrul Uniunii Avocaților se constituie și

funcționează Comisia pentru etică și disciplină.

Potrivit articolului 44 alin. (1) din aceiași lege Comisia pentru etică și

disciplină este compusă din 11 avocați, dintre care 6 sunt aleși de Congres dintre

avocați cu o vechime în profesie de cel puțin 5 ani, iar 5 sunt delegați de barouri.

(2) Comisia pentru etică și disciplină: a) examinează plângerile privind acțiunile

avocaților și avocaților stagiari; b) analizează cazurile de încălcare de către avocați

și avocații stagiari a disciplinei și a normelor de etică profesională; c) intentează

proceduri disciplinare în privința avocaților și avocaților stagiari; d) adoptă decizii

corespunzătoare în procedura disciplinară; e) aprobă modelul declarației sub

jurământ și al chestionarului de evaluare a bunei reputații.

Articolul 56 alin. (2) din Legea nr. 1260 din 19.07.2002 indică că petițiile

referitoare la acțiunile avocaților, precum și informația cu privire la abaterile

disciplinare comise de avocat în timpul exercitării atribuțiilor profesionale, se

examinează de către Comisia pentru etică și disciplină. În cazul existenței unor

temeiuri suficiente, comisia dispune efectuarea unui control. Controlul se

efectuează de către membrii comisiei sau se pune în sarcina baroului.

Totodată art. 57 alin. (3) din legea menționată supra indică că decizia

Comisiei pentru etică și disciplină privind aplicarea sancțiunii disciplinare poate fi

contestată în contencios administrativ.

Această prevedere se regăsește și în pct. 13 al art. 48 din Regulamentul de

organizare și funcționare al Uniunii Avocaților din Republica Moldova, aprobat

prin hotărârea Consiliului Uniunii Avocaților din 27 mai 2016, cu modificările

ulterioare, care a stipulat expres „ Deciziile Comisiei pentru etică și disciplină pot

fi contestate în contencios administrativ”. Deciziile Comisiei pentru etică și

disciplină se publică pe pagina oficială de internet a U.A.R.M. și în revista de

specialitate”.

Conform art. 9 alin. (1) din Codul administrativ prin petiție se înțelege orice

cerere, sesizare sau propunere adresată unei autorități publice de către o persoană

fizică sau juridică.

Articolul 69 alin. (2) din Codul administrativ prevede că în cazul depunerii

unei petiții, autoritatea publică este obligată să inițieze o procedură administrativă.

În conformitate cu art. 44 alin. (1) din Codul administrativ participanți la

procedura administrativă sunt: autoritatea publică, orice persoană fizică și juridică

care a solicitat inițierea procedurii sau în privința căreia procedura a fost inițiată,

precum și orice altă persoană atrasă de autoritatea publică în procedura

administrativă.

Conform art. 78 alin. (1) din Codul administrativ procedura administrativă se

finalizează prin efectuarea unei operațiuni administrative sau prin emiterea unui act

administrativ individual, respectiv încheierea unui contract administrativ.

Din analiza prevederilor legale expuse rezultă că Alexei Dimitrov a avut

dreptul să depună o petiție cu privire la comportamentul avocatului Ala Popa în

raport cu sine și să solicite sancționarea acesteia.

Petiția lui Alexei Dimitrov a fost recepționată de către Comisia pentru etică și

disciplină a Uniunii Avocaților din Republica Moldova, examinată și respinsă prin

decizia nr. 6 din 01 aprilie 2019.

9

În cadrul examinării petiției Alexei Dimitrov a avut calitate de participant la

procedura administrativă.

Astfel, decizia, prin care s-a respins petiția lui Alexei Dimitrov constituie un

act administrativ defavorabil acestuia și potrivit Legii cu privire la avocatură nr.

1260 din 19.07.2002, Regulamentului de organizare și funcționare al Uniunii

Avocaților din Republica Moldova aprobat prin hotărârea Consiliului Uniunii

Avocaților din 27 mai 2016, dar și în conformitate cu art. 189 alin. (1) din Codul

administrativ poate fi contestat în instanța de contencios administrativ.

Ținând cont de împrejurările menționate în coraport cu normele enumerate,

se conchide că, la caz, instanța de apel eronat a declarat acțiunea lui Alexei

Dimitrov ca fiind inadmisibilă, invocându-se că, reclamantul nu poate revendica

încălcarea prin activitatea administrativă a unui drept în sensul art. 17, or,

concluziile instanței de apel contravin rigorilor instituite de cadrul normativ

suscitat și îngrădesc dreptul lui Alexei Dimitrov la instanță garantat de art. 6 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale.

Ca consecință, această circumstanță este apreciată de către completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

drept o eroare judiciară, care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, ori

declarând acțiunea inadmisibilă, instanța de apel nu a examinat fondul cauzei.

Instanța de recurs ține să menționeze că dreptul la un proces echitabil

garantat de art. 6 § 1 CEDO impune existența unei căi judiciare efective care să

permită revendicarea drepturilor civile [Běleš și alții împotriva Republicii Cehe,

pct. 49; NaïtLiman împotriva Elveției (MC), pct. 112].

Fiecare justițiabil are dreptul să prezinte în fața unei instanțe orice

contestație referitoare la „drepturile și obligațiile sale cu caracter civil”. Astfel, art.

6 § 1 CEDO consacră „dreptul la instanță”, pentru care „dreptul de acces”, și

anume dreptul de a sesiza instanța în materie civilă, constituie un aspect [Golder

împotriva Regatului Unit, pct. 36; Naït-Liman împotriva Elveției (MC), pct. 113].

Art. 6 § 1 CEDO poate fi invocat de orice persoană care, considerând nelegală

ingerința în exercitarea unuia dintre drepturile sale cu caracter civil, se plânge că

nu a avut posibilitatea să se adreseze în privința unei asemenea încălcări unei

instanțe ce corespunde cerințelor art. 6 § 1. Atunci când există, cu privire la

legalitatea unei astfel de ingerințe, o încălcare reală și serioasă referitoare fie la

existența, fie la întinderea dreptului invocat, justițiabilul are dreptul, în temeiul art.

6 § 1 CEDO, ca „o instanță să soluționeze această chestiune de drept intern” (Z și

alții împotriva Regatului Unit (MC), pct. 92; Markovic și alții împotriva Italiei

(MC), pct. 98]. Refuzul unei instanțe de a examina acuzațiile justițiabililor privind

compatibilitatea unei proceduri cu garanțiile fundamentale ale unui proces echitabil

le limitează acestora dreptul de acces la o instanță [Al-Dulimi și Montana

Management Inc. împotriva Elveției (MC), pct. 131].

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii

instanței de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, nefiind

examinat fondul litigiului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

10

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul depus de către Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul Alexandru

Terziman, de a casa decizia din 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și de

a restitui cauza pentru rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

În conformitate cu art. 247, art. 248, alin. (1), lit. d) și alin. (2) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Alexei Dimitrov, reprezentat de avocatul

Alexandru Terziman.

Se casează decizia din data de 11 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de către Alexei

Dimitrov împotriva Comisiei pentru etică și disciplină a Uniunii Avocaților din

Republica Moldova, persoană terță avocatul Ala Popa cu privire la contestarea

actului administrativ, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău,

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca- Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

Victor Burduh

Maria Ghervas

11