2ra-1278/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contraventionale si repararea prejudiciului moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contraventionale si repararea prejudiciului moral
- Temei legal
- Recurs declarat pina la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadreaza în art. 432 alin.1-4 din CPC
2ra-1278/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contraventionale si repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției
al Republicii Moldova,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Mihail Novițchi împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu
privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a
cauzei contravenționale și repararea prejudiciului moral,
împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-1278/23
NR. PIGD 2-22180954-01-2ra-05092023)
Recurs declarat până la 01 septembrie 2023, temeiurile nu se încadrează în
art. 432 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă. Recursul exercitat
conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de
drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu
și temeinicia ei în fapt.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru – jud. D. Sușchevici
Curtea de Apel Chișinău – jud. A. Panov, V. Cotorobai, M. Anton
02 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 08 decembrie 2022, Mihail Novițchi a depus cerere de
chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova
cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil
a cauzei contravenționale și repararea prejudiciului moral (f. d. 2-8 ).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Mihail
Novițchi a indicat că în fapt, de către organul de urmărire penală, Mihail
Poalelungi se învinuiește de faptul că, la data de 11 decembrie 2011, în jurul
orelor 14.30-15.00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Sergiu
Poalelungi, aflându-se pe traseul Chișinău- Ghidighici, la 150 metri de la
stația de alimentare „PETROM”, amplasată pe șos. Balcani 3/3, mun.
Chișinău, au sustras în mod deschis de la Mihail Novițchi, cu aplicarea
violenței, bani în sumă de 3 000 de euro, telefonul mobil de model „Nokia E
52”, cu nr.IMEI XXXXX, în valoare de 3 599 de lei, în care se afla cartela
SIM cu nr.XXXXX, cheile și actele pe automobilul de model „Volkswagen
Caddy”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, cauzându-i astfel ca parte
vătămată un prejudiciu material în sumă de 3 000 de euro, cu cauzarea unei
pagube considerabile în sumă totală de 50 866,4 de lei.
A menționat că prin acțiunile sale intenționate, Mihail Poalelungi a
comis jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane după indicii
calificativi: cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea
persoanei, de două persoane și cu cauzarea de daune în proporții mari -
infracțiune prevăzută la art. 187 alin.(4) din Codul penal.
Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul
Centru de modificare a învinuirii în ședința de judecată din 14 iunie 2019,
avînd în vedere modificările operate prin Legea pentru modificarea unor acte
legislative nr. 207 din 29 iulie 2016, a fost dispusă modificarea învinuirii
inculpatului Mihail Poalelungi, după cum urmează: Mihail Poalelungi,
1
urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor cet. Mihail Novițchi, în
rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Sergiu Poalelungi, la 11 decembrie
2011, în perioada de timp de la ora 14.30 până la ora 15.00, în timp ce se afla
împreună cu Sergiu Poalelungi la o distanță de circa 150 metri de la stația de
alimentare „Petrom”, amplasată pe șosea Balcani 3/3, mun. Chișinău situată
pe traseul Chișinău- Ghidighici, conștientizând ilegalitatea acțiunilor și
dorind survenirea urmărilor, cu aplicarea violenței față de Mihail Novițchi,
au sustras de la ultimul în mod deschis bani în sumă de 3 000 de euro, care
conform cursului oficial al BNM la 11 decembrie 2011 a constituit 47 250
de lei, un telefon mobil de model „Nokia E42” cu numărul de IMEI XXXXX
în valoare de 3599 de lei, în care era activată cartela SIM cu nr. XXXXX pe
care partea vătămată îl avea asupra sa, la fel au sustras în mod deschis cheile
și actele pe automobilul de model „Volkswagen Caddy”, cu numărul de
înmatriculare XXXXX, care la fel îi aparțineau părții vătămate Mihail
Novițchi, după care Mihail Poalelungi împreună cu Sergiu Poalelungi au
părăsit locul comiterii infracțiunii, în rezultatul cărui fapt părții vătămate
Mihail Novițchi i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții
considerabile în valoare totală de 50 849 de lei.
A precizat că prin acțiunile sale intenționate Mihail Poalelungi, a
săvârșit infracțiunea de jaf prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. d), e) și f) din
Codul penal, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșită
de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru sănătatea.
persoanei și cu cauzare de daune în proporții considerabile.
Conform ordonanței de punere sub învinuire emisă de procurorul în
Procuratura sect. Centru, mun. Chișinău din 27 aprilie 2012 și a
rechizitoriului, confirmat de procurorul, adjunct al Procuraturii sectorului
Centru, mun. Chișinău din 24 mai 2012, inculpatul Sergiu Poalelungi a comis
fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, ca infracțiune și pasibilă de
pedeapsa penală, în următoarele circumstanțe: Astfel acesta, la data de 11
decembrie 2011, în jurul orelor 14.30-15.00, împreună și prin înțelegere
prealabilă cu cet. Mihail Poalelungi, aflându-se în regiunea stației de
alimentare „PETROM”, amplasată pe șos. Balcani 3/3, mun. Chișinău,
aplicând violență față de cet. Mihail Novițchi, a sustras în mod deschis bani
în sumă de 3 000 de euro, conform ratei oficiale de schimb valutar la data de
11 decembrie 2011 constituia suma 47 267,4 de lei, telefonul mobil de model
„Nokia E 52”, la prețul de 3 599 de lei și cheile de la automobilul de model
„Volkswagen Caddy”, după care a plecat într-o direcției necunoscută de la
2
locul comiterii crimei, cauzându-i astfel cet. Mihail Novițchi o pagubă
considerabilă în sumă totală de 50866,4 de lei.
A susținut că prin acțiunile sale intenționate, Sergiu Poalelungi a
comis jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane după indicii
calificativi: cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea
persoanei, de două persoane și cu cauzarea de daune în proporții mari -
infracțiune prevăzută la art. 187 alin.(4) din Codul penal.
Prin sentința din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, Mihail Poalelungi și Sergiu Poalelungi, învinuiți în comiterea
infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d), e) și f) din Codul penal, au
fost achitați din motiv că fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii.
Reclamantul a specificat că instanța nu s-a pronunțat referitor la acțiunea
civilă înaintată de Mihail Novițchi, în baza art.387 din Codul de procedură
penală, iar sentința a fost contestată cu apel.
Prin decizia din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost
admis apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul
Centru și apelul declarat de Mihail Novițchi, casată integral sentința,
rejudecând cauza și pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit
pentru prima instanță prin care: Mihail Poalelungi a fost recunoscut vinovat
în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) din
Codul penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa în formă de
închisoare pe un termen 4 ani cu amendă în mărime de 500 unități
convenționale, echivalentul a 10 000 de lei, cu executarea pedepsei cu
închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei cu
închisoarea de Mihail Poalelungi se va calcula din momentul reținerii
acestuia de către organele competente. Se include în termenul executării
pedepsei cu închisoarea de Mihail Poalelungi durata reținerii și aflării în stare
de arest preventiv de la 11 decembrie 2011 până la 22 decembrie 2011.
Sergiu Poalelungi a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii
prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) din Codul penal și în baza acestei
Legi i s-a stabilit pedeapsa în formă de închisoare pe un termen 4 ani cu
amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 de
lei, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip semiînchis.
Termenul executării pedepsei cu închisoarea de Sergiu Poalelungi se va
calcula din momentul reținerii acestuia de către organele competente. S-a
încasat în mod solidar de la Mihail Poalelungi și Sergiu Poalelungi în
3
beneficiul părții vătămate Mihail Novițchi suma de 3 000 de Euro cu titlu de
prejudiciu material cauzat prin infracțiune, convertiți în lei moldovenești
conform cursului stabilit de BNM la data executării hotărârii.
La fel, a indicat că decizia instanței de apel a fost contestată cu
recurs, iar prin încheierea din 08 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție a
fost respins ca inadmisibil.
A susținut că termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 10 iunie
2012 - 12 decembrie 2019. Instanța de apel: 10 ianuarie 2020 - 15 septembrie
Instanța de recurs: 08 februarie 2022 - 08 iunie 2022.
Relevantă speței este și Recomandarea nr. 6 al Curții Supreme de
Justiție privind satisfacția echitabilă, care oferă explicații referitor la
aplicarea Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. În primul rând, observă că
reclamantul Mihai Novițchi are calitate de partea vătămată în cauza penală
de învinuirea lui Mihai Poalelungi și Sergiu Poalelungi.
Totodată reclamantul a reținut că, conform Recomandării CSJ nr. 6,
citate supra, s-a stabilit că se va lua în considerație că în materia pretinselor
violări a duratei procedurilor penale, victimele, persoanele care au înaintat o
sesizare, martorii, alte persoane participante în proces, în afară de acuzat
(bănuit, învinuit, inculpat), nu pot pretinde încălcarea dreptului la durata
nerezonabilă a procedurilor penale, însă tot această recomandare prevede o
excepție în situația când victima unei infracțiuni pretinde durata nerezonabilă
a procedurilor penale în legătură cu imposibilitatea soluționării aspectului
civil, și anume, examinarea excesiv de lungă a acțiunii sale civile în cadrul
procedurilor penale. In această situație poate fi apreciată și durata
procedurilor penale, dar începînd cu momentul înaintării acțiunii civile, și
doar luîndu-se în considerație criteriile aplicabile procedurilor civile. Prin
urmare, este evidentă întrunirea condițiilor specificate supra pentru
reclamantul Mihail Novițchi, ultimul fiind recunoscut în calitate de parte
civilă prin ordonanța procurorului din 11 decembrie 2011.
În speță, în viziunea reclamantului este cert faptul încălcării acelui
termen rezonabil la examinarea cauzei penale, iar la caz fiind încălcat dreptul
reclamantului la judecarea în termen rezonabil al acțiunii sale civile. În
asemenea împrejurări, a considerat că examinarea cauzei a fost tergiversată,
or instanțele au rolul diriguitor și urmează să asigure crearea condițiilor
necesare pentru examinarea rapidă și eficientă a cauzei, iar la examinarea
4
dosarului penal din 11 decembrie 2011 până la o soluție finală pe caz au
trecut mai mult de 11 ani. Astfel, este evidentă durată excesivă și încălcarea
termenului rezonabil de examinare a cauzei date.
A menționat că, în special, miza procesului pentru reclamant și faptul
că o perioadă de 11 ani nu a avut o certitudine privitor la cerințele sale de
revendicare a sumelor pretinse conform acțiunii civile, care a fost depusă în
dosarul penal, fiind solicitată repararea prejudiciului în sumă de 3 000 de
dolari SUA.
Reclamantul a indicat că, a avut de suferit o demoralizare profundă,
fiindu-i subminată încrederea, atât în sine, cât și în organele statului.
La fel, ținând cont de caracterul cauzei în care s-a constatat încălcarea
termenului rezonabil de examinare a cauzei penale (11 decembrie 2011 -
până în prezent 08 iunie 2022) și miza acesteia pentru reclamant, a conchis
că, pretenția acestuia cu privire la repararea prejudiciului moral urmează a fi
admisă integral și încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului
Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Mihail Novițchi suma de
200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, ca fiind proporțională principiilor
compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral.
În drept, reclamantul Mihail Novițchi și-a întemeiat pretențiile în
temeiul dispozițiilor din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea
de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a
hotărârii judecătorești.
Reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în
termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral în mărime de
200 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 16 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, acțiunea a fost admisă parțial. S-a constatat încălcarea dreptului lui
Mihail Novițchi la judecare în termen rezonabil a cauzei penale. S-a încasat
de la stat, prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova, în
beneficiul lui Mihail Novițchi suma prejudiciului moral de 30 000 de lei (f.
d. 97, 102-115).
5
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 februarie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a
declarat apel nemotivat, împotriva hotărârii din 16 februarie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 99), iar la 28 martie 2023, a
prezentat apelul motivat, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de respingere integrală a
acțiunii, ca fiind neîntemeiată (f. d. 125-129).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută
hotărârea din 16 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d.
151, 152-161).
Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat ca fiind
întemeiate concluziile primei instanțe cu privire la constatarea încălcării
dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale, reieșind din
faptul că, cauza penală s-a aflat pe rolul instanței de judecată o perioadă de
aproximativ 10 ani, iar pârâtul, contrar sarcinii pozitive de probațiune, nu a
demonstrat că motivele ce au dus la examinarea atât de îndelungată a cauzei
îi sunt imputabile reclamantului Mihail Novițchi.
Instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe cu
referire la dreptul reclamantului de a înainta prezenta acțiune în baza Legii
nr.87 din 21 aprilie 2011, având calitatea de parte vătămată în cauza penală,
inclusiv parte civilă care a înaintat acțiune civilă în această cauză penală, or,
victima unei infracțiuni poate pretinde durata nerezonabilă a procedurilor
penale în legătură cu imposibilitatea soluționării aspectului civil din cauza
examinării excesiv de lungi a acțiunii sale civile în cadrul procedurilor
penale.
La fel, instanța de apel a precizat că, durata de examinare a cauzei
penale, cuprinsă în perioada de timp din 10 iunie 2012 și până la 08 iunie
2022, adică 10 ani, face imposibilă pentru reclamantul Mihail Novițchi
soluționarea aspectului civil, din cauza examinării excesiv de lungi a acțiunii
civile înaintată în cadrul procedurii penale.
6
Mai mult, cu referire la criteriul comportamental al părților, și în special
al reclamantului Mihail Novițchi în cauză, din analiza circumstanțelor de
fapt relevate prin prisma raportului motivat privind modul de respectare a
termenului rezonabil în examinarea cauzei penale respective, instanța de apel
nu a reținut o tergiversare din partea reclamantului intimat Mihail Novițchi.
Instanța de apel a accentuat și faptul că, miza reclamantului Mihail
Novițchi în examinarea și soluționarea cât mai rapidă a cauzei penale este
una considerabilă, deoarece conform acțiunii civile, care a fost depusă în
dosarul penal, acesta a solicitat repararea prejudiciului în sumă de 3 000 de
euro, iar instanța de fond, judecând cauza penală nu a soluționat problema
acțiunii civile depusă de reclamantul Mihail Novițchi, această chestiune fiind
soluționată la etapa judecării cauzei penale în apel.
La fel, instanța de apel a constatat că suma de 30 000 lei, cu titlu de
prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de examinare
a cauzei penale, constituie o satisfacție echitabilă a despăgubirilor și ar atinge
scopul și finalitatea prevăzută de lege, având în vedere că la aprecierea
cuantumului solicitat de reclamant, instanța de judecată a ținut cont de
perioada aflării pe rolul instanței judecătorești a cauzei penale nr. 41-1-8884-
23102012, raportată la perioada de timp din 10 iunie 2012 și până la 08 iunie
2022 (10 ani) și că durata examinării cauzei ar putea afecta sentimentul de
dreptate pentru reclamant.
La 13 iulie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat
recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii de respingere integrală a
acțiunii, ca fiind neîntemeiată (f. d. 168-171).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Ministerul Justiției al Republicii
Moldova a invocat prevederile art.432 alin. (1), (2) lit.c), alin. (4) din Codul
de procedură civilă (în vigoare până la 01 septembrie 2023), și anume
încălcarea nomelor de drept material sau aplicarea eronată a acestora, în
cazul în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea, sau a
dat o apreciere arbitrară a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
7
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 22
iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată la adresa electronică a
recurentului, la 01 august 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta
electronică (f. d. 162).
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 13 iulie 2023 (f. d. 168-171), în termenul legal.
La 26 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa
lui Mihail Novicov copia recursului declarat de către Ministerului Justiției al
Republicii Moldova, împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel
Chișinău, cu înștiințarea intimatului despre necesitatea depunerii obligatorii
a referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței (f. d. 178).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Mihail Novicov nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01
septembrie 2023):
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).”
Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția
până la 01 septembrie 2023):
„(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
8
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea
ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate
în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01
septembrie 2023):
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V
pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel.
Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte
normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de
Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de
Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în
baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.
9
În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului
declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din
22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor
stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până
la 01 septembrie 2023.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-
(4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii
cererii de recurs), enunțate la pct. 23 din prezenta încheiere.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art.
432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu
relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să
posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, conține
obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării
cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate
corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei
în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla
expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
10
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Ministerul
Justiției al Republicii Moldova, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii
Moldova, împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
11