2ra-1278/23 — cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contraventionale si repararea prejudiciului moral

La 08 decembrie 2022, Mihail Novițchi a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei contravenționale și repararea prejudiciului moral (f. d. 2-8 ).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamantul Mihail Novițchi a indicat că în fapt, de către organul de urmărire penală, Mihail Poalelungi se învinuiește de faptul că, la data de 11 decembrie 2011, în jurul orelor 14.30-15.00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu Sergiu Poalelungi, aflându-se pe traseul Chișinău- Ghidighici, la 150 metri de la stația de alimentare „PETROM”, amplasată pe șos. Balcani 3/3, mun. Chișinău, au sustras în mod deschis de la Mihail Novițchi, cu aplicarea violenței, bani în sumă de 3 000 de euro, telefonul mobil de model „Nokia E 52”, cu nr.IMEI XXXXX, în valoare de 3 599 de lei, în care se afla cartela SIM cu nr.XXXXX, cheile și actele pe automobilul de model „Volkswagen Caddy”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, cauzându-i astfel ca parte vătămată un prejudiciu material în sumă de 3 000 de euro, cu cauzarea unei pagube considerabile în sumă totală de 50 866,4 de lei.

A menționat că prin acțiunile sale intenționate, Mihail Poalelungi a comis jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane după indicii calificativi: cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, de două persoane și cu cauzarea de daune în proporții mari - infracțiune prevăzută la art. 187 alin.(4) din Codul penal.

Prin ordonanța procurorului în Procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru de modificare a învinuirii în ședința de judecată din 14 iunie 2019, avînd în vedere modificările operate prin Legea pentru modificarea unor acte legislative nr. 207 din 29 iulie 2016, a fost dispusă modificarea învinuirii inculpatului Mihail Poalelungi, după cum urmează: Mihail Poalelungi, 1 urmărind scopul sustragerii deschise a bunurilor cet. Mihail Novițchi, în rezultatul unei înțelegeri prealabile cu Sergiu Poalelungi, la 11 decembrie 2011, în perioada de timp de la ora 14.30 până la ora 15.00, în timp ce se afla împreună cu Sergiu Poalelungi la o distanță de circa 150 metri de la stația de alimentare „Petrom”, amplasată pe șosea Balcani 3/3, mun. Chișinău situată pe traseul Chișinău- Ghidighici, conștientizând ilegalitatea acțiunilor și dorind survenirea urmărilor, cu aplicarea violenței față de Mihail Novițchi, au sustras de la ultimul în mod deschis bani în sumă de 3 000 de euro, care conform cursului oficial al BNM la 11 decembrie 2011 a constituit 47 250 de lei, un telefon mobil de model „Nokia E42” cu numărul de IMEI XXXXX în valoare de 3599 de lei, în care era activată cartela SIM cu nr. XXXXX pe care partea vătămată îl avea asupra sa, la fel au sustras în mod deschis cheile și actele pe automobilul de model „Volkswagen Caddy”, cu numărul de înmatriculare XXXXX, care la fel îi aparțineau părții vătămate Mihail Novițchi, după care Mihail Poalelungi împreună cu Sergiu Poalelungi au părăsit locul comiterii infracțiunii, în rezultatul cărui fapt părții vătămate Mihail Novițchi i-a fost cauzat un prejudiciu material în proporții considerabile în valoare totală de 50 849 de lei.

A precizat că prin acțiunile sale intenționate Mihail Poalelungi, a săvârșit infracțiunea de jaf prevăzută de art. 187 alin.(2) lit. d), e) și f) din Codul penal, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane săvârșită de două persoane, cu aplicarea violenței nepericuloase pentru sănătatea. persoanei și cu cauzare de daune în proporții considerabile.

Conform ordonanței de punere sub învinuire emisă de procurorul în Procuratura sect. Centru, mun. Chișinău din 27 aprilie 2012 și a rechizitoriului, confirmat de procurorul, adjunct al Procuraturii sectorului Centru, mun. Chișinău din 24 mai 2012, inculpatul Sergiu Poalelungi a comis fapta prejudiciabilă, prevăzută de legea penală, ca infracțiune și pasibilă de pedeapsa penală, în următoarele circumstanțe: Astfel acesta, la data de 11 decembrie 2011, în jurul orelor 14.30-15.00, împreună și prin înțelegere prealabilă cu cet. Mihail Poalelungi, aflându-se în regiunea stației de alimentare „PETROM”, amplasată pe șos. Balcani 3/3, mun. Chișinău, aplicând violență față de cet. Mihail Novițchi, a sustras în mod deschis bani în sumă de 3 000 de euro, conform ratei oficiale de schimb valutar la data de 11 decembrie 2011 constituia suma 47 267,4 de lei, telefonul mobil de model „Nokia E 52”, la prețul de 3 599 de lei și cheile de la automobilul de model „Volkswagen Caddy”, după care a plecat într-o direcției necunoscută de la 2 locul comiterii crimei, cauzându-i astfel cet. Mihail Novițchi o pagubă considerabilă în sumă totală de 50866,4 de lei.

A susținut că prin acțiunile sale intenționate, Sergiu Poalelungi a comis jaf, adică sustragerea deschisă a bunurilor altei persoane după indicii calificativi: cu aplicarea violenței nepericuloase pentru viața și sănătatea persoanei, de două persoane și cu cauzarea de daune în proporții mari - infracțiune prevăzută la art. 187 alin.(4) din Codul penal.

Prin sentința din 12 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, Mihail Poalelungi și Sergiu Poalelungi, învinuiți în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. d), e) și f) din Codul penal, au fost achitați din motiv că fapta lor nu întrunește elementele infracțiunii.

Reclamantul a specificat că instanța nu s-a pronunțat referitor la acțiunea civilă înaintată de Mihail Novițchi, în baza art.387 din Codul de procedură penală, iar sentința a fost contestată cu apel.

Prin decizia din 15 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de procurorul în Procuratura mun. Chișinău, Oficiul Centru și apelul declarat de Mihail Novițchi, casată integral sentința, rejudecând cauza și pronunțând o nouă hotărâre potrivit modului stabilit pentru prima instanță prin care: Mihail Poalelungi a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) din Codul penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa în formă de închisoare pe un termen 4 ani cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 de lei, cu executarea pedepsei cu închisoare în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei cu închisoarea de Mihail Poalelungi se va calcula din momentul reținerii acestuia de către organele competente. Se include în termenul executării pedepsei cu închisoarea de Mihail Poalelungi durata reținerii și aflării în stare de arest preventiv de la 11 decembrie 2011 până la 22 decembrie 2011. Sergiu Poalelungi a fost recunoscut vinovat în săvîrșirea infracțiunii prevăzute de art. 187 alin. (2) lit. b), e) și f) din Codul penal și în baza acestei Legi i s-a stabilit pedeapsa în formă de închisoare pe un termen 4 ani cu amendă în mărime de 500 unități convenționale, echivalentul a 10 000 de lei, cu executarea pedepsei cu închisoarea în penitenciar de tip semiînchis. Termenul executării pedepsei cu închisoarea de Sergiu Poalelungi se va calcula din momentul reținerii acestuia de către organele competente. S-a încasat în mod solidar de la Mihail Poalelungi și Sergiu Poalelungi în 3 beneficiul părții vătămate Mihail Novițchi suma de 3 000 de Euro cu titlu de prejudiciu material cauzat prin infracțiune, convertiți în lei moldovenești conform cursului stabilit de BNM la data executării hotărârii.

La fel, a indicat că decizia instanței de apel a fost contestată cu recurs, iar prin încheierea din 08 iunie 2022 a Curții Supreme de Justiție a fost respins ca inadmisibil.

A susținut că termenul de examinare a cauzei: Prima instanță: 10 iunie 2012 - 12 decembrie 2019. Instanța de apel: 10 ianuarie 2020 - 15 septembrie 2021. Instanța de recurs: 08 februarie 2022 - 08 iunie 2022.

Relevantă speței este și Recomandarea nr. 6 al Curții Supreme de Justiție privind satisfacția echitabilă, care oferă explicații referitor la aplicarea Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011. În primul rând, observă că reclamantul Mihai Novițchi are calitate de partea vătămată în cauza penală de învinuirea lui Mihai Poalelungi și Sergiu Poalelungi.

Totodată reclamantul a reținut că, conform Recomandării CSJ nr. 6, citate supra, s-a stabilit că se va lua în considerație că în materia pretinselor violări a duratei procedurilor penale, victimele, persoanele care au înaintat o sesizare, martorii, alte persoane participante în proces, în afară de acuzat (bănuit, învinuit, inculpat), nu pot pretinde încălcarea dreptului la durata nerezonabilă a procedurilor penale, însă tot această recomandare prevede o excepție în situația când victima unei infracțiuni pretinde durata nerezonabilă a procedurilor penale în legătură cu imposibilitatea soluționării aspectului civil, și anume, examinarea excesiv de lungă a acțiunii sale civile în cadrul procedurilor penale. In această situație poate fi apreciată și durata procedurilor penale, dar începînd cu momentul înaintării acțiunii civile, și doar luîndu-se în considerație criteriile aplicabile procedurilor civile. Prin urmare, este evidentă întrunirea condițiilor specificate supra pentru reclamantul Mihail Novițchi, ultimul fiind recunoscut în calitate de parte civilă prin ordonanța procurorului din 11 decembrie 2011.

În speță, în viziunea reclamantului este cert faptul încălcării acelui termen rezonabil la examinarea cauzei penale, iar la caz fiind încălcat dreptul reclamantului la judecarea în termen rezonabil al acțiunii sale civile. În asemenea împrejurări, a considerat că examinarea cauzei a fost tergiversată, or instanțele au rolul diriguitor și urmează să asigure crearea condițiilor necesare pentru examinarea rapidă și eficientă a cauzei, iar la examinarea 4 dosarului penal din 11 decembrie 2011 până la o soluție finală pe caz au trecut mai mult de 11 ani. Astfel, este evidentă durată excesivă și încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei date.

A menționat că, în special, miza procesului pentru reclamant și faptul că o perioadă de 11 ani nu a avut o certitudine privitor la cerințele sale de revendicare a sumelor pretinse conform acțiunii civile, care a fost depusă în dosarul penal, fiind solicitată repararea prejudiciului în sumă de 3 000 de dolari SUA.

Reclamantul a indicat că, a avut de suferit o demoralizare profundă, fiindu-i subminată încrederea, atât în sine, cât și în organele statului.

La fel, ținând cont de caracterul cauzei în care s-a constatat încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei penale (11 decembrie 2011 - până în prezent 08 iunie 2022) și miza acesteia pentru reclamant, a conchis că, pretenția acestuia cu privire la repararea prejudiciului moral urmează a fi admisă integral și încasat de la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Justiției al Republicii Moldova în beneficiul lui Mihail Novițchi suma de 200 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, ca fiind proporțională principiilor compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral.

În drept, reclamantul Mihail Novițchi și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Reclamantul a solicitat constatarea încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei penale, repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiate concluziile primei instanțe cu privire la constatarea încălcării dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei penale, reieșind din faptul că, cauza penală s-a aflat pe rolul instanței de judecată o perioadă de aproximativ 10 ani, iar pârâtul, contrar sarcinii pozitive de probațiune, nu a demonstrat că motivele ce au dus la examinarea atât de îndelungată a cauzei îi sunt imputabile reclamantului Mihail Novițchi.

Instanța de apel a reținut ca fiind corectă concluzia primei instanțe cu referire la dreptul reclamantului de a înainta prezenta acțiune în baza Legii nr.87 din 21 aprilie 2011, având calitatea de parte vătămată în cauza penală, inclusiv parte civilă care a înaintat acțiune civilă în această cauză penală, or, victima unei infracțiuni poate pretinde durata nerezonabilă a procedurilor penale în legătură cu imposibilitatea soluționării aspectului civil din cauza examinării excesiv de lungi a acțiunii sale civile în cadrul procedurilor penale.

La fel, instanța de apel a precizat că, durata de examinare a cauzei penale, cuprinsă în perioada de timp din 10 iunie 2012 și până la 08 iunie 2022, adică 10 ani, face imposibilă pentru reclamantul Mihail Novițchi soluționarea aspectului civil, din cauza examinării excesiv de lungi a acțiunii civile înaintată în cadrul procedurii penale. 6

Mai mult, cu referire la criteriul comportamental al părților, și în special al reclamantului Mihail Novițchi în cauză, din analiza circumstanțelor de fapt relevate prin prisma raportului motivat privind modul de respectare a termenului rezonabil în examinarea cauzei penale respective, instanța de apel nu a reținut o tergiversare din partea reclamantului intimat Mihail Novițchi.

Instanța de apel a accentuat și faptul că, miza reclamantului Mihail Novițchi în examinarea și soluționarea cât mai rapidă a cauzei penale este una considerabilă, deoarece conform acțiunii civile, care a fost depusă în dosarul penal, acesta a solicitat repararea prejudiciului în sumă de 3 000 de euro, iar instanța de fond, judecând cauza penală nu a soluționat problema acțiunii civile depusă de reclamantul Mihail Novițchi, această chestiune fiind soluționată la etapa judecării cauzei penale în apel.

La fel, instanța de apel a constatat că suma de 30 000 lei, cu titlu de prejudiciului moral cauzat prin încălcarea termenului rezonabil de examinare a cauzei penale, constituie o satisfacție echitabilă a despăgubirilor și ar atinge scopul și finalitatea prevăzută de lege, având în vedere că la aprecierea cuantumului solicitat de reclamant, instanța de judecată a ținut cont de perioada aflării pe rolul instanței judecătorești a cauzei penale nr. 41-1-8884- 23102012, raportată la perioada de timp din 10 iunie 2012 și până la 08 iunie 2022 (10 ani) și că durata examinării cauzei ar putea afecta sentimentul de dreptate pentru reclamant.

La 13 iulie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, a declarat recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu pronunțarea unei decizii de respingere integrală a acțiunii, ca fiind neîntemeiată (f. d. 168-171).

Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată la adresa electronică a recurentului, la 01 august 2023, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică (f. d. 162).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 13 iulie 2023 (f. d. 168-171), în termenul legal.

La 26 decembrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Mihail Novicov copia recursului declarat de către Ministerului Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu înștiințarea intimatului despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței (f. d. 178).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Mihail Novicov nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 432 alin. (2), (3), (4) din Codul de procedură civilă (în redacția până la 01 septembrie 2023): „(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: 8 a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare din 01 septembrie 2023): „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor. 9

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)- (4) din Codul de procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 23 din prezenta încheiere.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu cad sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2)-(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum 10 și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 11