3ra-400/24 — anularea refuzului si obligarea eliberarii informatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea refuzului si obligarea eliberarii informatiei
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
3ra-400/24 — anularea refuzului si obligarea eliberarii informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Galina Popovici, reprezentată
de avocatul Valentin Caisîn,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Galina Popovici împotriva Centrului Național de Expertize Judiciare cu
privire la anularea refuzului și obligarea eliberării informației,
împotriva deciziei din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-400/24
NR. PIGD 2-21081227-01-3ra-14052024)
Recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451 din Codul administrativ.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani – jud. V. Dodon
Curtea de Apel Chișinău - jud. V. Sîrbu, A. Braga, V. Negru
02 octombrie 2024
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Galina
Popovici, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La data de 31 mai 2021 Galina Popovici a depus acțiune în procedura
contenciosului administrativ împotriva Centrului Național de Expertize Judiciare
privind anularea refuzului și obligarea la eliberarea informației.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, se află într-un litigiu civil privind
stabilirea modului de folosință a terenului situat pe strada E. Teodorovici, 2 din
municipiul Chișinău, aflat pe rolul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În cadrul
acelui litigiu de către Centru Național de Expertize Judiciare au fost efectuate două
expertize expuse în Raportul nr. 2096 din 05 septembrie 2013 și în Raportul nr. 210-
211 din 06 februarie 2019. În ambele rapoarte expertul a indicat literatura de
specialitate utilizată.
La 19 martie 2021 reclamanta s-a adresat către Centrul Național de Expertize
Judiciare cu cerere prin care a solicitat eliberarea copiilor următoarelor documente:
metodelor și metodologia efectuării expertizei, instrucțiunilor și documentelor
normative folosite la obținerea rezultatelor cercetării.
La 23 aprilie 2021 a primit răspunsul nr. 18 P/C din 21 aprilie 2021 prin care
i s-a refuzat eliberarea acestor acte pe motiv că ele sunt de uz intern și nu se prezintă
părților implicate în litigiu.
Reclamanta consideră că prezentul răspuns este neîntemeiat și ilegal, prin care
se limitează dreptul la accesul liber la informație, cât și dreptul la apărare. Mai mult
decât atât, prin răspunsul în cauză nu se face referire nici la un act normativ,
nomenclator, prin care actele solicitate ar fi fost stabilite ca fiind de uz intern.
Astfel, la data 14 mai 2021 reclamanta a depus cerere prealabilă la Centrul
Național de Expertize Judiciare prin care a solicitat eliberarea metodelor și
metodologia efectuării expertizei, instrucțiunilor și documentelor normative folosite
la obținerea rezultatelor cercetării din ambele rapoarte de expertiză
Totodată, ca fiind organ ierarhic superior, la data de 14 mai 2021 a depus
cerere prealabilă similară și la Ministerul Justiției al R.M.
Până la data depunerii cererii de chemare în judecată nu a primit răspuns la
cererile depuse.
Solicită reclamanta Galina Popovici constatarea ca fiind ilegal răspunsul
Centrul Național de Expertize Judiciare nr. 18 P/C din 21 aprilie 2021 și încălcarea
accesului la informații admis de Centrul Național de Expertize Judiciare în privința
ei cu obligarea Centrului Național de Expertize Judiciare să-i elibereze metodele și
metodologia efectuării expertizei, instrucțiunile și documentele normative folosite
la obținerea rezultatelor cercetării din Raportul de expertiză nr. 2096 din 05
septembrie 2013 și Raportul de expertiză nr. 210-211 din 06 februarie 2019.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 20 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,
s-a respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea înaintată de Galina Popovici.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La data de 21 noiembrie 2022, în termenul prevăzut de lege, Galina Popovici
a declarat apel împotriva hotărârii instanței de fond, iar la 16 mai 2023 a prezentat
motivarea apelului, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii,
cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost respins
apelul declarat de Galina Popovici și menținută hotărârea primei instanțe.
Instanța de apel a conchis că cererea apelantei nu corespunde prevederile art.
12 alin.(2) lit.a) Legea privind accesul la informație, și anume că, cererea trebuie să
conțină detalii suficiente și concludente pentru identificarea informației solicitate (a
unei părți sau unor părți ale acesteia), însă la caz cererea reclamantei privind acces
la informație este una generală, fără a fi indicate care acte sunt solicitate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
Nefiind de acord cu decizia instanței de apel, la 14 martie 2024, Galina
Popovici, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn, a depus recurs, solicitând
admiterea lui, casarea deciziei din 28 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
pronunțarea unei noi decizii de admitere a acțiunii.
Recurenta a invocat că nu au fost constatate și apreciate pe deplin
circumstanțele cauzei, precum și interpretarea eronată a normelor de drept material
și procedural.
Decizia motivată a instanței de apel la data de 03 mai 2024 a fost notificată
reprezentantului apelantei, avocatului Valentin Caisîn prin intermediul poștei
electronice (f.d. 125) indicată în mandatul avocațional.
La 14 mai 2024 Curtea Supremă de Justiție a notificat Centrului Național de
Expertize Juridice copia recursului.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la pronunțarea
hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestată la 28
februarie 2024 și a notificat decizia motivată recurentei la 03 mai 2024, iar cererea
de recurs a fost depusă la 14 martie 2024. În condițiile enunțate, instanța de recurs
conchide că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din
Codul administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme
de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru instanța
de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin. (1) lit. d) sau a cazului în care
Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea
recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă
acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar
prezentului cod.”
20.Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă
recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul
inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică
părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. a1) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când nu se încadrează în temeiurile prevăzute la
art. 2451.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor art. 2451 – 246 din Codul administrativ, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să însușească în
condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate,
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă
o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de casare,
invocate în recursul depus de Galina Popovici, reprezentată de avocatul Valentin
Caisîn, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul administrativ,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către Curtea
de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural sau că aceasta ar fi arbitrară sau că s-ar
baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Galina Popovici, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn, nu
conține obiecții de fapt. Or, recurenta a omis să depună motivarea recursului,
formulând doar solicitările sale în cadrul unui recurs nemotivat.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul
administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie
pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare
a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel
Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea
probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui asemenea pretins
argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui
autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva
Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa
necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o
anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de
admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages
Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de
aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,
Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu
privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Galina
Popovici, reprezentată de avocatul Valentin Caisîn.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. a1) din
Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Galina Popovici, reprezentată de
avocatul Valentin Caisîn.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă