2ra-1367/23 — incasarea datoriei si a dobinzii de intirziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei si a dobinzii de intirziere
- Temei legal
- lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului, art. 50 alin. 1 lit. e CPC
2ra-1367/23 — incasarea datoriei si a dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
ÎNCHEIERE
cu privire la respingerea cererii depuse de Valeri Zabolotnîi,
în cauza civilă intentată la cererea depusă de Aliona Bundiuc
împotriva lui Valeri Zabolotnîi, privind încasarea datoriei și dobânzii
de întârziere,
împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-1367/23
NR. PIGD 2-21052759-01-2ra-30082023)
Lipsa temeiurilor de recuzare a judecătorului, invocarea neîntemeiată a
prevederilor art. 50 alin. 1, lit. e) din Codul de procedură civilă
27 septembrie 2024
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Valeri Zabolotnîi, cu privire
la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 09 aprilie 2021, Aliona Bundiuc, reprezentată de avocatul Andrei
Beruceașvili, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valeri
Zabolotnîi, privind încasarea datoriei, a dobânzilor de întârziere și a
cheltuielilor de judecată.
Prin hotărârea din 12 mai 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul
Bender, s-a admis integral cerere de chemare în judecată depusă de Aliona
Bundiuc. S-a încasat de la Valeri Zabolotnîi în beneficiul Alionei Bundiuc
suma de 35000 euro, cu titlul de datorie, convertită în valută națională
conform ratei oficiale de schimb la data executării hotărîrii. S-a încasat de la
Valeri Zabolotnîi în beneficiul Alionei Bundiuc dobânda de întârziere în
mărime de 1517,58 euro, convertită în valuta națională, conform ratei oficiale
de schimb la data executării hotărîrii. S-a încasat de la Valeri Zabolotnîi în
beneficiul Alionei Bundiuc cheltuielile de judecată, ce constituie taxa de stat
în mărime de 23203 lei și cheltuielile de asistență juridică, în mărime de 5000
lei.
La 10 iunie 2022, Valeri Zabolotnîi a depus cerere de apel împotriva
hotărârii din 12 mai 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, solicitând
casarea integrală a hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind
respingerea cererii de chemare în judecată sau trimiterea cauzei spre
rejudecare.
Prin decizia din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
cererea de apel depusă de Valeri Zabolotnîi și s-a menținut hotărârea din 12
mai 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender.
La 30 august 2023, Valeri Zabolotnîi a declarat recurs împotriva
deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea
acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu
emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii sau trimiterea cauzei spre
rejudecare.
Conform fișei de repartizare, cauza civilă a fost repartizată în mod
automat aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a
1
Dosarelor, pentru examinare în ordine de recurs, judecătorului Mariana
Ursachi.
Examinarea admisibilității recursului depus de Valeri Zabolotnîi a fost
numită pentru data de 18 septembrie 2024.
Prin încheierea din 12 septembrie 2024 a Președintelui interimar al
Curții Supreme de Justiție, pentru ședințele de judecată din 16-20 septembrie
2024, au fost schimbați membrii completului de judecată pentru examinarea
recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra
inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare,
în cauzele civile și de insolvabilitate, după cum urmează: Ion Malanciuc
(președinte), Oxana Parfeni și Mariana Ursachi (judecători).
La 17 septembrie 2024, Valeri Zabolotnîi a înaintat recuzare
judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Malanciuc, în temeiul
dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.
În susținerea cererii de recuzare a invocat că judecătorul nu a asigurat
respectarea principiului imparțialității și a dat nașterea la îndoieli cu privire la
respectarea de către acesta a standardelor etice, ceea ce dus la subminarea
încrederii publice în sistemul judiciar
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„ Judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,
direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea lui”.
Art. art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„ Dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul,
interpretul, grefierul sânt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea
poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță”.
Art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă prevede că:
„nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu
sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Raportând dispozițiile legale la materialele cauzei, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentul invocat în
2
cererea de recuzare nu se încadrează în prevederile art. 50, alin. (1), e) din
Codul de procedură civilă.
Analizând memoriul expus în cererea de recuzare, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție observă că Valeri Zabolotnîi s-a limitat
la transpunerea normelor de drept ce guvernează instituția recuzării
judecătorilor, a normelor cu privire la etica judecătorilor, fără a prezentat
argumente și probe în susținerea temeiurilor ce ar pune la îndoială
obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului recuzat.
Temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa
participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, or, limitele
impuse de lege au drept scop contracararea abuzurile justițiabililor și să creeze
un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră
că argumentul invocat de Valeri Zabolotnîi în susținerea cererii de recuzare
nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului
recuzat, susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă a acestuia, în sensul
definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului
statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei
personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în
ceea ce privește imparțialitatea acestuia (cauza Wettstein c. Elveției, hotărârea
din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).
Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct.
93) potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală
și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau
prejudecăți personale în cauză, potrivit unui demers obiectiv, care constă în a
stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții
pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.
Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă
nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător
poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli
obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate
viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile
în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de
imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă
acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei
(MC), pct. 95 și 10).
De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în
jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de
evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind
imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile.
3
Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a
judecătorului recuzat, precum și circumstanțele invocate în cererea de
recuzare,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că nu
există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea
magistratului, Ion Malanciuc la examinarea admisibilității recursului depus de
Valeri Zabolotnîi împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de Apel
Chișinău.
În conformitate cu art. 50-53, art. 270 din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătorului Curții
Supreme de Justiție, Ion Malanciuc de la examinarea admisibilității recursului
depus de Valeri Zabolotnîi împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de
Apel Chișinău.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Diana Stănilă
4