2ra-1367/23 — Încasarea datoriei și a dobinzii de intirziere

La 09 aprilie 2021, Aliona Bundiuc, reprezentată de avocatul Andrei Beruceașvili, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valeri Zabolotnîi, privind încasarea datoriei, a dobânzilor de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 12 mai 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, s-a admis integral cerere de chemare în judecată depusă de Aliona Bundiuc. S-a încasat de la Valeri Zabolotnîi în beneficiul Alionei Bundiuc suma de 35000 euro, cu titlul de datorie, convertită în valută națională conform ratei oficiale de schimb la data executării hotărîrii. S-a încasat de la Valeri Zabolotnîi în beneficiul Alionei Bundiuc dobânda de întârziere în mărime de 1517,58 euro, convertită în valuta națională, conform ratei oficiale de schimb la data executării hotărîrii. S-a încasat de la Valeri Zabolotnîi în beneficiul Alionei Bundiuc cheltuielile de judecată, ce constituie taxa de stat în mărime de 23203 lei și cheltuielile de asistență juridică, în mărime de 5000 lei.

La 10 iunie 2022, Valeri Zabolotnîi a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 12 mai 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender, solicitând casarea integrală a hotărârii contestate și emiterea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată sau trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin decizia din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea de apel depusă de Valeri Zabolotnîi și s-a menținut hotărârea din 12 mai 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul Bender.

La 30 august 2023, Valeri Zabolotnîi a declarat recurs împotriva deciziei din 17 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii sau trimiterea cauzei spre rejudecare.

Conform fișei de repartizare, cauza civilă a fost repartizată în mod automat aleatoriu, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a 1 Dosarelor, pentru examinare în ordine de recurs, judecătorului Mariana Ursachi.

Examinarea admisibilității recursului depus de Valeri Zabolotnîi a fost numită pentru data de 18 septembrie 2024.

Prin încheierea din 12 septembrie 2024 a Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție, pentru ședințele de judecată din 16-20 septembrie 2024, au fost schimbați membrii completului de judecată pentru examinarea recursurilor declarate împotriva încheierilor judecătorești, deciderea asupra inadmisibilității și examinarea recursurilor declarate împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel și în vederea soluționării cererilor de strămutare, în cauzele civile și de insolvabilitate, după cum urmează: Ion Malanciuc (președinte), Oxana Parfeni și Mariana Ursachi (judecători).

La 17 septembrie 2024, Valeri Zabolotnîi a înaintat recuzare judecătorului Curții Supreme de Justiție Ion Malanciuc, în temeiul dispozițiilor art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă.

În susținerea cererii de recuzare a invocat că judecătorul nu a asigurat respectarea principiului imparțialității și a dat nașterea la îndoieli cu privire la respectarea de către acesta a standardelor etice, ceea ce dus la subminarea încrederii publice în sistemul judiciar

Art. art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă reglementează că: „ Dacă există temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul, grefierul sânt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către instanță”.

Art. 52 alin. (5) din Codul de procedură civilă prevede că: „nu se admite recuzarea judecătorului din suspiciune în imparțialitatea lui dacă nu sunt cunoscute temeiurile de drept și de fapt pentru înaintarea recuzării.”

Analizând memoriul expus în cererea de recuzare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție observă că Valeri Zabolotnîi s-a limitat la transpunerea normelor de drept ce guvernează instituția recuzării judecătorilor, a normelor cu privire la etica judecătorilor, fără a prezentat argumente și probe în susținerea temeiurilor ce ar pune la îndoială obiectivitatea și nepărtinirea judecătorului recuzat.

Temeiurile de recuzare a judecătorului nu pot fi lărgite la inițiativa participanților, precum și nu pot fi tălmăcite de către aceștia, or, limitele impuse de lege au drept scop contracararea abuzurile justițiabililor și să creeze un echilibru necesar pentru înfăptuirea efectivă a justiției.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că argumentul invocat de Valeri Zabolotnîi în susținerea cererii de recuzare nu indică la existența unor prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a afecta imparțialitatea subiectivă a acestuia, în sensul definit de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.

În acest context, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului statuează că în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește imparțialitatea acestuia (cauza Wettstein c. Elveției, hotărârea din 21 decembrie 2000, definitivă din 21 martie 2001).

Imparțialitatea trebuie evaluată (Micallef împotriva Maltei (GC), pct. 93) potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză, potrivit unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

Delimitarea între imparțialitatea subiectivă și imparțialitatea obiectivă nu este totuși ermetică, deoarece nu doar comportamentul unui judecător poate, din punctul de vedere al unui observator extern, să genereze îndoieli obiectiv justificate cu privire la imparțialitatea sa (demers obiectiv), dar poate viza și chestiunea opiniei sale personale (demers subiectiv). Astfel, în cazurile în care poate fi dificil să se aducă dovezi pentru a contrazice prezumția de imparțialitate subiectivă a judecătorului, cerința de imparțialitate obiectivă acordă o garanție mult mai importantă (a se vedea Micallef împotriva Maltei (MC), pct. 95 și 10).

De asemenea, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în jurisprudența sa reliefă că imparțialitatea obiectivă a judecătorilor ține de evaluarea aparențelor necesare excluderii unei bănuieli rezonabile privind imparțialitatea judecătorului în temeiul anumitor fapte verificabile. 3

Potrivit criteriilor enunțate de apreciere a imparțialității obiective a judecătorului recuzat, precum și circumstanțele invocate în cererea de recuzare,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că nu există circumstanțe care ar pune la îndoială rezonabilă imparțialitatea magistratului, Ion Malanciuc la examinarea admisibilității recursului depus de Valeri Zabolotnîi împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 50-53, art. 270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătorului Curții Supreme de Justiție, Ion Malanciuc de la examinarea admisibilității recursului depus de Valeri Zabolotnîi împotriva deciziei din 06 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 4