3ra-313/24 — anularea răspunsului, constatrea dreptului la indexarea pensiei, obligarea indexării s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea răspunsului, constatrea dreptului la indexarea pensiei, obligarea indexării s.a.
- Temei legal
- Admisibilitatea recursului, temeiurile declarării recursului
3ra-313/24 — anularea răspunsului, constatrea dreptului la indexarea pensiei, obligarea indexării s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vasile Stăvilă,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Vasile Stăvilă împotriva Casei Naționale de Asigurări
Sociale Soroca cu privire la anularea răspunsului, constatarea dreptului la
indexarea pensiei, obligarea indexării și achitarea diferențelor datorate,
împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-313/24
NR. PIGD 2-22122630-01-3ra-03042024)
Admisibilitatea recursului; Art.246 Cod administrativ
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. G. Cazacu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. G. Mîra, V. Sîrbu, A. Bostan,
25 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de Vasile
Stăvilă
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 18 august 2022, Stăvilă Vasile a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat:
- anularea răspunsului nr. S-1392/22 din 18.07.2022; - constatarea existenței
dreptului la indexarea pensiei; - obligarea indexării pensiei și achitarea
diferenței sumei ce urmează a fi achitată în rezultatul indexării pensiei din
01.12.2018 pentru fiecare an și pentru toată perioada de pensionare, conform
Hotărârilor Guvernului Republicii Moldova nr. 186 din 15.03.2019, nr. 165
din 11.03.2020, nr. 660 din 03.09.2020, conform Legii nr. 22 din 12.03.2021,
conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 162 din 08.09.2021,
precum și conform Hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 197 din
23.03.2022, începând cu 01.04.2022. În motivarea acțiunii a invocat că a
activat în organele Procuraturii Republicii Moldova în diferite funcții din
anul 1994 până în anul 2015, având o vechime în muncă de procuror de peste
20 de ani. Susține că începând cu 15.02. 2007, în conformitate cu Legea cu
privire la Procuratură în vigoare la acel moment, i-a fost stabilită pensia
pentru vechime în muncă.
Reclamantul a menționat că, conform Hotărârilor de Guvern nr. 186
din 15.03.2019, nr. 165 din 11.03.2020. nr. 660 din 03.09.2020, Legii nr. 22
din 12.03.2021, Hotărârile de Guvern nr. 162 din 08.09.2021 și nr. 197 din
23.03.2022, CNAS urma să indexeze toate tipurile de pensii, stabilite și
recalculate în temeiul Legii privind sistemul public de pensii nr. 156/1998,
nr. 437/1990 și nr. 443/1995.
Astfel, la 26 mai 2022, a adresat o cerere prealabilă către CNAS pentru
restabilirea dreptului la indexare, dar răspunsul a fost că cererea nu contestă
un act administrativ. A urmat recomandarea de a depune o nouă cerere, pe
care a trimis-o la 23.06.2022. Aceasta a fost respinsă prin răspunsul nr. S-
1392/22, care nu a oferit justificări legale pentru refuz.
A invocat că în răspunsul său nr. S-1392/22 din 18.07.2022, CNAS nu
a făcut trimitere la nici la o lege sau alt act normativ în care s-ar fi stipulat
1
faptul că el și alți colegi procurori și judecători nu au dreptul legitim ca
pensia să fie indexată.
A menționat că potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, un drept
social poate fi obiectul protecției constituționale garantate de art. 46 și
respectiv, art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană numai în cazul
când dreptul social respectiv este dobândit și are o valoare economică, or un
asemenea drept social, Stăvilă Vasile l-a dobândit licit, odată cu acordarea
pensiei pentru vechime în muncă la 17.02.2007.
Din răspunsul CNAS, în deosebi cu poziția în parte ce ține de: „în acest
context, prin hotărârea (și nu decizia) Judecătoriei Chișinău (sediul Centru)
din 23.01.2018, menținută de instanțele ierarhic superioare, respectiv
indexările ulterioare nu se aplică pentru pensiile procurorilor recalculate
după modificarea art. 73 din Legea nr. 294/2008 cu privire la Procuratură
categoric nu este de acord pe motiv că este absolut nelegitimă.
A reținut că prin hotărârile judecătorești: hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 23.01.2018, decizia Curții de Apel Chișinău din
16.05.2018, menținută prin încheierea Curții Supreme de Justiție, Stăvilă
Vasile a fost repus în dreptul de recalculare a pensiei, fiind obligat CNAS la
achitarea si recalculare pensiei pe toată perioada de pensionare.
Prin aceste hotărâri judecătorești, nu a fost schimbat dreptul la
indexarea pensiei cu dreptul la recalculare a pensiei, instanțele judecătorești
în general nu au decis referitor la privarea dreptului de indexare a pensiei,
partea dispozitivă a hotărârilor judecătorești acest lucru demonstrează.
Consideră că argumentele aduse în acest aliniat combat pe deplin
alegația CNAS și în partea ce ține de: „respectiv indexările ulterioare nu se
aplică pensiilor procurorilor recalculate după modificarea art. 73 din Legea
nr. 294/2008 cu privire la Procuratură”, aceste alegații nu au suport juridic,
nici faptic, nici probator.
Stăvilă Vasile susține că până la 15.02.2007, a achitat primele pentru
asigurarea socială, astfel la data indicată mai sus, a obținut dreptul atât la
pensie, cât și dreptul la indexare a pensiei, din data respectivă se impune
obligațiunea pro activă a instituțiilor statului, cărora le revine obligația de a
executa cerințele legii.
Conform art. 30 alin. (2) Cod administrativ, autoritățile publice nu pot
întreprinde măsuri care să afecteze situațiile definitive sau drepturile
obținute.
2
Normele legale impun indexarea pensiei și în privința sa, pe când la
moment, el urmează să cerșească acest drept legal dobândit, garantat de
norma legală, situație inadmisibilă într-un stat de drept - de iure art. 1 alin.
(3) Constituția R. Moldova, mai mult, până în 2018 acest drept a fost
recunoscut de CNAS și indexarea se efectua, așadar, dreptul la pensie nu
poate fi îngrădit nici sub o formă, fiind garantat prin lege, însă până la
moment, CNAS neglijează acest fapt, prin ce se încalcă dreptul fundamental
al lui Vasile Stăvilă.
Reclamantul a indicat că, Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 4
din 27.01.2000, privind controlul constituționalității unor prevederi din
legile care reglementează asigurarea cu pensii a judecătorilor, procurorilor,
anchetatorilor Procuraturii, funcționarilor publici, a decis că: stipulările legii
privind stabilirea unor garanții materiale ale independenței procurorilor,
judecătorilor trebuie să corespundă înaltului statut de persoane cu demnitate
publică, iar în aceeași Hotărâre, Curtea a menționat, că pensiile pentru
vechime în muncă ale judecătorilor și procurorilor au fost obținute prin
munca prestată de aceștia, prin exercitarea unor funcții speciale, de
importanță majoră pentru societate. Curtea mai menționează că necesitatea
instituirii unui nivel sporit de asigurare materială și socială, instituirea
pensiei speciale (de funcție) pentru procurori, la fel ca și pentru judecători,
nu reprezintă un privilegiu, aceasta fiind justificată în mod obiectiv ca o
compensație parțială a inconvenientelor ce rezultă din rigorile statutul
special, cărora trebuie să se supună procurorii, statut sever și restrictiv,
stabilit prin lege de Parlament.
Conform art. 140 din Constituție și Legea cu privire la Curtea
Constituțională stabilesc imperativ că: “hotărârile organului de jurisdicție
constituțională sunt acte oficiale și executorii pentru toate autoritățile
publice, persoane fizice și juridice inclusiv și pentru Casa Națională de
Asigurări Sociale. Declară că circumstanțele speței denotă faptul că Stăvilă
Vasile este discriminat în coraport cu restul pensionarilor, a căror pensie se
indexează, fapt ce contravine prevederilor art. 23 Cod administrativ.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a admisă parțial acțiunea. S-a anulat răspunsul Casei Naționale de
Asigurări Sociale nr. S-1392/22 din 18.07.2022, asupra cererii prealabile. S-
a constat dreptul reclamantului Stăvilă Vasile la indexarea pensiei pentru
vechime în muncă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de a
indexa pensia pentru vechime în muncă în privința reclamantului Stăvilă
3
Vasile, precum și achitarea diferenței sumei în rezultatul indexării pensiei
pentru toată perioada de pensionare conform prevederilor legislației în
vigoare de la momentul apariției dreptului de indexare a pensiei. În rest,
pretențiile s-au respins ca fiind neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 aprilie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat
apel împotriva hotărârii din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
casat hotărârea din 06 aprilie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și
s-a emis o decizie nouă potrivit căreia: Acțiunea în contencios administrativ
depusă de Stăvilă Vasile împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu
privire la anularea răspunsului, constatarea dreptului la indexarea pensiei,
obligarea indexării și achitarea diferențelor datorate, s-a respins.
În motivarea soluției, instanța de apel a concluzionat că, CNAS nu era
obligată să indexeze pensia reclamantului pentru perioada de pensionare, iar
dreptul la recalcularea pensiei fusese deja aplicat conform Legii nr. 294/2008
Curtea de Apel Chișinău a considerat că instanța de fond a aplicat
eronat legea în privința mecanismelor de actualizare a pensiilor.
Recalcularea pensiilor procurorilor, în baza art. 73 din Legea nr. 294/2008,
permite actualizarea pensiei în funcție de majorarea salariilor procurorilor în
activitate. Acest mecanism era specific pentru procurori înainte de abrogarea
Legii nr. 294/2008. Vasile Stăvilă beneficia deja de recalcularea pensiei
conform acestei legi.
Instanța de apel a subliniat că nu există un cadru legal care să permită
dubla actualizare a pensiilor, adică atât prin recalculare, cât și prin indexare.
Conform art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii,
acestea se indexează anual, însă acest mecanism se aplică numai pentru
pensiile calculate conform acestei legi. În cazul reclamantului Vasile Stăvilă,
recalcularea pensiei conform art. 73 din Legea nr. 294/2008 deja a avut loc,
iar instanța a concluzionat că o indexare suplimentară conform Legii nr.
156/1998 nu este aplicabilă.
Legea nr. 294/2008, care reglementa recalcularea pensiilor
procurorilor în funcție de majorarea salariilor, a fost abrogată la 01 iulie
2011, iar prevederile sale nu mai sunt în vigoare. Instanța de apel a subliniat
4
că, odată cu abrogarea acestei legi, drepturile legate de recalcularea pensiilor
pentru procurori nu mai sunt reglementate explicit. Deși Vasile Stăvilă a
beneficiat de recalcularea pensiei conform legii în vigoare la momentul
pensionării, el nu poate beneficia simultan de mecanismele de indexare
prevăzute de alte legi (Legea nr. 156/1998).
Instanța a remarcat că nu există un cadru legal care să prevadă atât
recalcularea pensiilor procurorilor în funcție de majorarea salariilor, cât și
indexarea anuală a acestora. În lipsa unui temei legal explicit pentru dubla
actualizare, instanța de apel a concluzionat că, CNAS a acționat corect prin
refuzul de a indexa pensia lui.
Curtea de Apel a analizat în detaliu motivele instanței de fond și a
constatat că aceasta a aplicat greșit normele de drept material, ceea ce a dus
la concluzia că hotărârea din 06 aprilie 2023 nu poate fi menținută. În
particular, a accentuat că instanța de fond nu a ținut cont de faptul că Vasile
Stăvilă beneficia deja de un mecanism de actualizare a pensiei și nu avea
dreptul la o actualizare suplimentară prin indexare.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 25 martie 2024, Vasile Stăvilă a declarat recurs împotriva deciziei
din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea
deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului recurentul invocă faptul că decizia instanței
de apel este neîntemeiată și urmează a fi casată, pe când, instanța de fond a
aplicat corect legislația națională și internațională, elucidând toate
circumstanțele cauzei.
Vasile Stăvilă consideră că dreptul său la indexarea pensiei este
protejat de legislația națională și de Hotărârile Guvernului, care impun
indexarea pensiilor, inclusiv a celor pentru procurori, drept recunoscut
anterior de instanțele de judecată.
De asemenea, afirmă că argumentele prezentate de CNAS nu au temei
juridic, iar refuzul indexării pensiei constituie o încălcare a dreptului la
proprietate, protejat de Constituția Republicii Moldova și Convenția
Europeană a Drepturilor Omului. Refuzul de a indexa pensia constituie o
încălcare gravă a acestui drept, similar cu situația recunoscută de CtEDO în
cauza Furtună vs. R. Moldova.
5
CNAS a aplicat incorect dispozițiile privind indexarea pensiilor,
invocând motive nelegitime pentru refuzul indexării pensiei recurentului.
Instanța de apel nu a înțeles corect solicitările recurentului, ajungând
la o concluzie eronată.
Instanțele naționale, prin hotărâri anterioare (de exemplu, cazul
Golubciuc Valentin), au confirmat dreptul la indexarea pensiilor
procurorilor. Aceste precedente confirmă că refuzul CNAS este nejustificat
și contravine jurisprudenței stabilite.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de
apel pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă
au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie
pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d)
sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la
rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare
6
pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost
reclamate de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
Art. 246 alin. (1) și (2) Codul administrativ prevede că:
(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1) că, recursul se declară
inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.245¹.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia motivată a instanței de apel a
fost notificată recurentului la 31 ianuarie 2024, prin intermediul poștei
electronice (f.d.116). Cererea de recurs a fost depusă la data de 25 martie
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, consideră
că recursul este depus cu respectarea prevederilor art. 245 din Codul
administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui
control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,
hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond
și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
7
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs de
Vasile Stăvilă, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția
pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea
contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material sau
procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Vasile Stăvilă, conține obiecții de fapt și de drept similare
celor expuse în cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către
Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate în mod corespunzător. În
consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima
instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala
cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
8
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2)
lit.a1) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Vasile Stăvilă.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9