2rac-211/23 — încasarea datoriei

La 22 august 2022, Societatea cu Răspundere Limitată „Translink Expedition” (în continuare SRL„Translink Expedition”) a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” Societate pe Acțiuni (Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA) cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, 09 iunie 2022 conform contractului de comandă nr. 0906/02/22 tr, SRL„Translink Expedition” și-a asumat obligația de a transporta marfă din Federația Rusă (Cerpoveț) în Republica Moldova (mun. Chișinău).

Reclamantul a notat că la data de 18 iunie 2022, autocamionul cu n/î DES 108 - semiremorca S970JG, condus de șoferul Cîrlig Constantin, a fost încărcat cu prelata de 86 m/3 și anume SÎRMĂ (material din metal).

Totodată a indicat că la 18 iunie 2022, Uzina de Țevi din Moldova „Protos” SA a primit marfa indicată în contractul-comandă, fapt confirmat prin scrisoarea de transport CMR seria AC 001690.

Astfel, administratorul SRL „Translink Expedition”, Gubceac Alexandr , a comunicat Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA, printr-un masaj și telefonic despre datoriile acumulate față de SRL „Translink Expedition” în rezultatul prestării serviciilor de transport conform contractului-comanda nr. 0906/06/22 tr din 09 iunie 2022, comunicând că până în prezent obligațiunile contractuale nu au fost îndeplinite.

A indicat reclamantul că la 18 iunie 2022, în adresa Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA a fost expediată factura fiscală nr. AAO2135561 din 18 iunie 2022, în sumă totală de 139 778, 80 de lei, pentru a fi executată și semnată, însă administrația companiei a refuzat executarea obligației de a achita integral datoria.

A notat reclamantul că, faptul prestării serviciilor se confirmă prin actul de confirmare a executării lucrărilor și serviciilor din 18 iunie 2022 și 1 factura fiscală seria AAO 2135561 din 18 iunie 2022 semnată de SRL „Translink Expedition”.

A menționat reclamantul că, la 02 iunie 2022 prin intermediul adresei de e-mail ce aparține pârâtei „orvento@orvento.com”, a fost acceptată/stabilită de către părți suma contractului- comandă nr. 0906/06/22 tr din 09 iunie 2022, fiind de 7 000 de3 euro, la cursul oficial BNM (data de 18 iunie 2022(19,96)), ceea de constituie suma de 139 778,80 de lei, pentru cursa Federația Rusă (Cerepoveț) - Republica Moldova (mun. Chișinău).

În acest sens a relevat reclamantul că Uzina de Țevi din Moldova „Protos” SA, a acumulat datorii pentru serviciile de transport, astfel conform actului de verificare a decontărilor între întreprinderi pentru perioada 01 ianuarie 2022-16 august 2022, Uzina de Țevi din Moldova „Protos” SA are față de SRL „Translink Expedition” o datorie în mărime de 139 778, 80 de lei.

Totodată pentru perioada 01.07.2022-15.08.2022 acesta atestă și acumularea dobânzii de întârziere în sumă de 2 052, 25 de lei.

A notat reclamantul că, prin reclamația din 07 iulie 2022, recepționată de către Uzina de Țevi din Moldova „Protos” SA la 16 iulie 2022 și totodată prin nenumărate apeluri telefonice, reclamanta a solicitat de la pârâta achitarea datoriei, însă datoria nu a fost achitată până în prezent.

Urmare a imposibilității soluționării litigiului pe cale amiabilă în instanța de judecată.

Având ca temei cele menționate mai sus și imposibilitatea soluționării pretențiilor pe cale amiabilă, consideră necesară soluționarea cazului prin intermediul instanței de judecată.

Reieșind din cele expuse, SRL„Translink Expedition” a solicitat admiterea acțiunii și încasarea din contul Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA a datoriei în sumă de 139 778,80 de lei, dobînzii de întîrziere în mărime de 2 052 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Florești, s-a admis acțiunea depusă de către SRL„Translink Expedition” împotriva Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA cu privire la încasarea datoriei, dobînzii de întîrziere și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA în beneficiul SRL„Translink Expedition” datoria aferentă contractului – comandă nr. 0906/06/22 din 09 iunie 2022 în mărime de 139 778, 8 lei și dobânda de întârziere în mărime de 2 052, 25 de lei, iar în total suma de 141 831, 05 lei. S-a încasat din contul Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA în beneficiul SRL„Translink Expedition” suma de de 4 254, 93 de lei cu titlu de taxă de stat și suma de 6 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. 2

Prin decizia din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost respins din lipsă de temei apelul declarat de Uzina de Țevi din Moldova „Protos” SA, fiind menținută hotărârea din 30 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Florești.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că, nu urmează a reține argumentele Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA, dat fiind faptul că acestea au un caracter formal, care nu generează opozabilitate instanței atât timp cât aceste argumente nu au fost confirmate prin alte probe relevante și admisibile, iar prin urmare soluția primei instanțe este una justă, cu aprecierea corectă a circumstanțelor cauzei și probelor prezentate.

La 27 iulie 2023, administratorul Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA, Crapivca Igor, a depus recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărîri privind respingerea cererii de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată. În motivarea cererii de recurs au fost aduse argumente similare celor din cererea de apel.

La 30 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs participanților la proces (f.d. 108).

Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă prevede că: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

Art. 432 din Codul de procedură civilă (până la modificările operate prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023) reglementează că: (1)„Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.” (2)Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului. 3 (3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de administratorul Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA, Crapivca Igor, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a drepturilor recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu 4 indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

De asemenea, completul de judecată accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul de judecată ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul înaintate de administratorul Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” SA, Crapivca Igor. 5

În conformitate cu art. 432, art. 433, art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul înaintat de administratorul Uzinei de Țevi din Moldova „Protos” Societate pe Acțiuni, Crapivca Igor. Încheierea este irevocabilă. Președinte Ion Malamnciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 6