2rac-289/22 — încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere

2rac-289/22 — încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2rac-289/22

2-20163515-01-2rac-21122022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Mardari)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău)

DECIZIE

21 iunie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Mariana Pitic

examinând recursurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată

„Spectehcom” și Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu

Răspundere Limitată „Spectehcom” împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din

Moldova”, intervenient accesoriu SRL „Transfer-SV” cu privire la încasarea datoriei și

a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” și a fost

modificată hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 24 decembrie 2020, SRL „Spectehcom” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎS „Calea Ferată din Moldova” cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că ÎS „Calea Ferată din Moldova”

înregistrează o datorie față de SRL „Spectehcom” în mărime de 2 651 392,45 de lei.

Existența datoriei este confirmată prin actul de verificare a decontărilor reciproce dintre

companii, semnat de ambele părți.

A menționat că datoria s-a format în baza contractelor de vânzare - cumpărare

încheiate între părți și anume: contractul nr. 2398/IV/2018 din 06 februarie 2018,

contractul nr. 2413/IV/2018 din 02 martie 2018, contractul nr. 2456/IV/2018 din

26 aprilie 2018, contractul nr. 2468/IV/2018 din 16 mai 2018, contractul nr. 25

1

82/1V/2018 din 03 septembrie 2018, contractul nr. 2594/IV/2018 din 07 septembrie

2018, contractul nr. 2826/IV/2019 din 18 februarie 2019, contractul nr. 2880/IV/2019

din 14 martie 2019, contractul nr. 2962/IV/2019 din 25 aprilie 2019, contractul nr.

3002/IV/2019 din 06 iunie 2019.

La fel, temei pentru apariția datoriei au servit facturile fiscale emise de

reclamantă în baza contractelor de vânzare-cumpărare menționate, care nu au fost

achitate de către pârâtă până în prezent, după cum urmează: nr. IV2854422 din

05 octombrie 2018, nr. IV2854426 din 21 noiembrie 2018, nr. IV2854427 din

21 noiembrie 2018, nr. IV2854429 din 18 decembrie 2018, nr. IV2854430 din

18 decembrie 2018, nr. IV2854433 din 01 aprilie 2019, nr. IV2854434 din 01 aprilie

2019, nr. IV2854435 din 02 aprilie 2019, nr. IV2854436 din 02 aprilie 2019, nr.

IV2854439 din 06 iunie 2019, nr. EAA000481099 din 08 iulie 2019 și nr.

EAA000481100 din 08 iulie 2019.

Reclamanta a susținut că pârâta, deși a primit toate mărfurile livrate, a semnat

facturile fiscale și actul de verificare a decontărilor reciproce, totuși, refuză să-și

onoreze benevol obligațiile contractuale. La data de 19 noiembrie 2020 și 07 decembrie

2020 a expediat în adresa ÎS „Calea Ferată din Moldova” două notificări, prin care a

solicitat achitarea datoriei formate, însă, notificările au fost lăsate fără răspuns.

A solicitat încasarea din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” a datoriei în sumă

de 2 651 392,45 de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 1 314 043,46 de lei, calculată

pentru perioada 02 ianuarie 2018 – 16 decembrie 2020 și a taxei de stat în mărime de

50 000 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei, reclamanta a depus cereri de micșorare a

cuantumului pretențiilor și a solicitat încasarea din contul ÎS „Calea Ferată din

Moldova” a datoriei în sumă de 651 392,45 de lei și a dobânzii de întârziere în sumă de

1 083 885, 22 de lei (perioada 19 ianuarie 2018 – 13 octombrie 2021), precum și a taxei

de stat.

A indicat suplimentar că la 23 decembrie 2020 și 22 martie 2021 au fost încheiate

două contracte de cesiune de creanță a câte 1 000 000 de lei, reducându-se astfel datoria

pârâtei cu 2 000 000 de lei.

Prin hotărârea din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a

fost admisă acțiunea depusă de SRL „Spectehcom” și s-a încasat de la ÎS „Calea Ferată

din Moldova” în beneficiul SRL „Spectehcom” suma datoriei contractuale de

651 392, 45 de lei, dobânda de întârziere de 1 083 885, 22 de lei și taxa de stat de

50 000 de lei.

La data de 25 octombrie 2021 directorul general al ÎS „Calea Ferată din

Moldova”, Oleg Tofilat, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă

integral ca neîntemeiată.

La data de 17 iunie 2022, SRL „Spectehcom” a solicitat, în conformitate cu art.

372 alin. (3) din Codul de procedură civilă, încasarea de la ÎS „Calea Ferată din

Moldova” a dobânzii de întârziere pentru perioada 21 octombrie 2021 – 29 iunie 2022,

2

în mărime de 99 384, 93 de lei.

Prin decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de ÎS „Calea Ferată din Moldova” și a fost modificată hotărârea din

21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin micșorarea dobânzii de

întârziere de la suma de 1 083 885 de lei până la suma de 651 932 de lei. În rest,

hotărârea primei instanțe a fost menținută. Totodată, a fost respinsă cererea depusă de

SRL „Spectehcom” în temeiul art. 372 alin. (3) din Codul de procedură civilă, ca

neîntemeiată.

La data de 22 noiembrie 2022 administratorul SRL „Spectehcom”, Vladimir

Prohorov a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea

recursului, casarea deciziei instanței de apel în partea modificării hotărârii instanței de

fond și menținerea hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel neîntemeiat a micșorat

suma dobânzii de întârziere, or, faptul că datoria inițială s-a diminuat pe parcursul

examinării cauzei, nu poate duce automat și la micșorarea prejudiciului deja cauzat

creditorului, întrucât dobânda de întârziere este calculată pentru perioada de întârziere

a debitorului, începând cu momentul întârzierii primei plăți.

A subliniat că în cadrul judecării cauzei, a fost ajustat calculul dobânzii de

întârziere conform art. 619 din Codul civil, în redacția până la 01 martie 2019 și conform

art. 942 din Codul civil, în redacția nouă, dobânda de întârziere în astfel de circumstanțe

constituind suma de 1 083 885, 22 de lei.

Recurentul a menționat că ÎS „Calea Ferată din Moldova” nici până în prezent nu

a stins datoria, fiind în întârziere începând cu 01 ianuarie 2018 și până în momentul de

față.

A remarcat că dobânda de întârziere este plata pentru folosirea surselor financiare

străine, iar creditorul obligației pecuniare nu trebuie să dovedească dauna cauzată prin

întârzierea executării, deoarece stabilirea acestor daune se face anticipat, în baza art.

619 din Codul civil, în redacția până la 01 martie 2019 și art. 942 din Codul civil, în

redacția nouă, dacă o lege specială sau contractul nu prevăd altă mărime a dobânzii.

Astfel, recurentul consideră că instanța de apel eronat a constatat că mărimea

prejudiciului cauzat este constituit din suma de 651 392 de lei, iar mărimea dobânzii de

întârziere nu trebuie să depășească mărimea datoriei curente pe care o are ÎS „Calea

Ferată din Moldova”. Nu poate fi vorba nici de o asigurare a exercitării cu bună-credință

a drepturilor și obligațiilor civile, din moment ce intimatul cu rea-credință nu-și execută

obligațiile contractuale și în continuare refuză să achite datoria formată.

Ulterior, la 16 februarie 2023 administratorul SRL „Spectehcom”, Vladimir

Prohorov a depus recurs suplimentar, solicitând admiterea recursului, casarea integrală

a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 21 octombrie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu admiterea cererii privind ajustarea dobânzii de întârziere

pentru perioada 21 octombrie 2021 – 29 iunie 2022 în mărime de 99 384,93 de lei,

depusă în cadrul examinării cauzei la Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 372 alin.

(3) din Codul de procedură civilă.

3

La data de 22 decembrie 2022 directorul general al ÎS „Calea Ferată din

Moldova”, Oleg Tofilat, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, iar la

15 iunie 2023 a depus recurs suplimentar, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei hotărâri noi,

prin care acțiunea să fie respinsă ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a invocat că instanțele ierarhic inferioare au adoptat o

soluție greșită, aplicând eronat normele de drept material.

Recurentul a indicat că pe parcursul examinării cauzei, a demonstrat că a achitat

SRL „Spectehcom” pentru bunurile livrate în baza contractelor din litigiu mai mult de

10 000 000 de lei, ultimul transfer fiind efectuat la data de 22 martie 2021, în sumă de

1 000 000 de lei, în baza contractului de cesiune a creanței nr. 4500/II/2021, fapt care

atestă inexistența comportamentului de eschivare sau rea-credință a ÎS „Calea Ferată

din Moldova” de la executarea obligațiilor contractuale.

A susținut că a justificat motivul neexecutării obligațiilor contractuale, care a

survenit în rezultatul împrejurărilor imprevizibile, legate de situația epidemiologică prin

infecția cu COVID-19, care a afectat considerabil situația financiară a întreprinderii de

stat, care până în prezent se confruntă cu mari greutăți financiare, inclusiv din motivul

scăderii considerabile a transportului de mărfuri, a datoriilor atât pe termen lung cât și

curente. Pe conturile și bunurile întreprinderii au fost și în prezent sunt aplicate

sechestre de către executorii judecătorești, care creează impedimente de achitare a

salariilor angajaților întreprinderii, precum și executarea obligațiilor pecuniare rezultate

din contracte.

A notat că art. 904 alin. (1) din Codul civil prevede expres că neexecutarea

obligației debitorului este justificată dacă ea se datorează unui impediment în afara

controlului debitorului si dacă debitorului nu i se putea cere în mod rezonabil să evite

sau să depășească impedimentul ori consecințele acestuia. Or, acest impact a fost în

afara controlului întreprinderii și în mod rezonabil a fost imposibil de a fi evitat, inclusiv

consecințele acestuia.

Recurentul a mai indicat că instanța de apel nu a determinat în mod concret dacă

suma solicitată de SRL „Spectehcom” pentru perioada de întârziere, reprezintă o

dobândă de întârziere legală sau o penalitate contractuală, potrivit pct. 9.6 din

contractele de vânzare-cumpărare. Or, admiterea pretenției de încasare a dobânzii de

întârziere solicitată de intimată, a fost motivată de către instanța de judecată conform

pct. 9.6 din contracte, ce reglementează și prevede modalitatea de calcul a penalității

contractuale, pe când calculul anexat la dosar a fost efectuat potrivit regulilor de

calculare a unei dobânzi de întâziere, potrivit art. 942 din Codul civil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29 septembrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

în adresa participanților la proces la data de 02 noiembrie 2022, potrivit scrisorii de

4

însoțire nr. 8504 (f.d. 195, volumul II), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea

acesteia.

Astfel, recursurile, declarate la data de 22 noiembrie 2022 de către SRL

„Spectehcom” și la 22 decembrie 2022 de către ÎS „Calea Ferată din Moldova”, sunt în

termen.

Copia recursurilor a fost expediată în adresa părților (f.d. 205-206, volumul II,

73-75, 83-84, volumul III), cu înștiințarea despre depunerea referinței.

Prin referința depusă la 23 martie 2023, ÎS „Calea Ferată din Moldova” a solicitat

respingerea recursului declarat de SRL „Spectehcom” și admiterea recursului declarat

de ÎS „Calea Ferată din Moldova” împotriva deciziei din 29 septembrie 2022 a Curții

de Apel Chișinău (f.d. 86-94, volumul III).

SRL „Spectehcom” nu a depus referință.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 22 februarie 2023 a considerat recursurile admisibile și

a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursurile se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursurile

declarate și obiecțiile expuse în referință, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursurile urmează a fi admise, cu casarea integrală a deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la baza raportului

juridic obligațional al părților litigante se află contractele de vânzare-cumpărare a

bunurilor indicate expres în specificațiile fiecărui contract și anume: contractul nr.

2398/IV/2018 din 06 februarie 2018, contractul nr. 2413/IV/2018 din 02 martie 2018,

contractul nr. 2456/IV/2018 din 26 aprilie 2018, contractul nr. 2468/IV/2018 din 16 mai

2018, contractul nr. 2582/1V/2018 din 03 septembrie 2018, contractul nr. 2594/IV/2018

din 07 septembrie 2018, contractul nr. 2826/IV/2019 din 18 februarie 2019, contractul

nr. 2880/IV/2019 din 14 martie 2019, contractul nr. 2962/IV/2019 din 25 aprilie 2019,

contractul nr. 3002/IV/2019 din 06 iunie 2019, prin care SRL „Spectehcom” în calitate

de vânzător a vândut bunurile prevăzute în specificația din anexa nr. 1 a fiecărui contract

în termen de 30 de zile calendaristice, iar ÎS „Calea Ferată din Moldova” în calitate de

5

cumpărător a garantat rambursarea prețului bunurilor livrate în termen de până la 60 de

zile calendaristice după semnarea facturilor fiscale și a actelor de recepție a bunurilor

(f.d. 7-57, volumul I).

În scopul executării obligațiilor vânzătorului conform contractelor încheiate,

SRL „Spectehcom” a livrat ÎS „Calea Ferată din Moldova” bunurile conform

specificației fiecărui contract, iar ultima a recepționat acestea bunuri, fapte confirmate

prin facturile fiscale: nr. nr. IV2854422 din 05 octombrie 2018, nr. IV2854426 din

21 noiembrie 2018, nr. IV2854427 din 21 noiembrie 2018, nr. IV2854429 din

18 decembrie 2018, nr. IV2854430 din 18 decembrie 2018, nr. IV2854433 din 01 aprilie

2019, nr. IV2854434 din 01 aprilie 2019, nr. IV2854435 din 02 aprilie 2019, nr.

IV2854436 din 02 aprilie 2019, nr. IV2854439 din 06 iunie 2019, nr. EAA000481099

din 08 iulie 2019 și nr. EAA000481100 din 08 iulie 2019 (f.d. 58-69, volumul I).

Potrivit actului de verificare a decontărilor reciproce la situația din 17 decembrie

2020, datoria ÎS ”Calea Ferată din Moldova” constituia 2 651 392, 45 de lei (f.d. 70-71,

volumul I).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată la 24 decembrie 2020, SRL

„Spectehcom” a solicitat încasarea din contul ÎS „Calea Ferată din Moldova” a datoriei

în sumă de 2 651 392,45 de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 1 314 043,46 de lei,

calculată pentru perioada 02 ianuarie 2018 – 16 decembrie 2020 și a taxei de stat în

mărime de 50 000 de lei.

Pe parcursul examinării cauzei, SRL „Spectehcom” a depus cereri de micșorare

a cuantumului pretențiilor și a solicitat încasarea din contul ÎS „Calea Ferată din

Moldova” a datoriei în sumă de 651 392,45 de lei și a dobânzii de întârziere în sumă de

1 083 885, 22 de lei (perioada 19 ianuarie 2018 – 13 octombrie 2021), precum și a taxei

de stat.

La 23 decembrie 2020 și 22 martie 2021 au fost încheiate contractele de cesiune

a creanței nr. 4354/II/2020 și nr. 4500/II/2021, conform cărora SRL „Spectehcom”, în

calitate de cedent a transmis, iar cesionarul SRL „Transfer-SV” SRL a preluat dreptul

de a cere creanța, ce rezultă din contractele de vânzare-cumpărare nr. 2456/IV/2018 din

26 aprilie 2018, nr. 2468/IV/2018 din 16 mai 2018, nr. 2582/1V/2018 din 13 septembrie

2018, nr. 2826/IV/2019 din 18 februarie 2019 și devine creditor în fața debitorului ÎS

„Calea Ferată din Moldova”, în sumă de 2 000 000 de lei (f.d. 156-161, volumul I).

Prima instanță, fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei integrale a acțiunii și a încasat de la ÎS „Calea Ferată din Moldova” în

beneficiul SRL „Spectehcom” suma datoriei contractuale de 651 392, 45 de lei, dobânda

de întârziere de 1 083 885, 22 de lei și taxa de stat de 50 000 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de ÎS

„Calea Ferată din Moldova”, a ajuns la concluzia temeiniciei acestuia și a modificat

hotărârea primei instanțe, micșorând dobânda de întârziere de la suma de 1 083 885 de

lei până la suma de 651 932 de lei, în rest hotărârea fiind menținută. Totodată, instanța

de apel a respins cererea depusă de SRL „Spectehcom” în temeiul art. 372 alin. (3) din

Codul de procedură civilă.

6

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că potrivit prevederilor pct. 9.6 al

fiecărui contract încheiat între părți cu privire la vânzare-cumpărare a bunurilor, părțile

au prevăzut că pentru achitarea cu întârziere a bunurilor sau a serviciilor, cumpărătorul

poartă răspundere materială în valoare de 0,1% din suma bunurilor neachitate, pentru

fiecare zi de întârziere.

În baza calculului efectuat de SRL „Spectehcom”, potrivit sumei datoriei inițiale

stabilite conform contractelor de vânzare-cumpărare prin diminuarea cuantumului

acesteia în baza achitărilor efectuate parțial de către ÎS „Calea Ferată din Moldova” și

datoriilor trecute parțial la altă persoană conform contractelor de cesiune a datoriei,

dobânda de întârziere constituie 1 083 885,22 de lei.

Instanța de apel a menționat că solicitarea dobânzii de întârziere constituie o

formă de materializare a prejudiciului cauzat prin neexecutare a obligațiilor de către ÎS

„Calea Ferată din Moldova”. La caz, se atestă că mărimea prejudiciului este constituit

din suma de 651 392 de lei, iar mărimea dobânzii de întârziere la suma de 1 083 885,22

de lei, prin urmare, în conjunctura descrisă supra, instanței îi revine obligația aprecierii

proporționalității dobânzii de întârziere solicitate spre adjudecare prin analiza

circumstanțelor specifice litigiului dedus judecății, inclusiv: durata neexecutării

obligației, întinderea prejudiciilor suportate de către creditor, comportamentul părților

contractuale.

Astfel, apreciind coraportul dintre mărimea dobânzii stabilite și mărimea

prejudiciului real suportat, instanța de apel a dispus modificarea soluției instanței de

fond prin micșorarea sumei dobânzii de întârziere, or, suma acesteia este una vădit

disproporțională, creând un dezechilibru semnificativ între drepturile și obligațiile

părților contractante, dezechilibru creat în detrimentul părții pârâte. Deci, în scopul

asigurării exercitării cu bună-credință a drepturilor și obligațiilor civile, se impune

micșorarea sumei dobânzii de întârziere încasate de către instanța de fond, în mărime

de 1 083 885,22 de lei la suma de 651 392 lei, care constituie prejudiciu cauzat efectiv

reclamantei.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele

anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul litigios,

consideră că instanța de apel nu a elucidat toate circumstanțele importante pentru

soluționarea justă a cauzei.

În conformitate cu art. 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute

de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea

acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns

afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

7

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Potrivit art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare se indică:

circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile

ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea

unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de

apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea

și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel. Hotărârea este

întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au importanță la

soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată multilateral, complet

și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui

proces echitabil, pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are

obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să

nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară

(Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că la examinarea pretenției

cu privire la încasarea dobânzii de întâziere, instanța de apel a emis o soluție nemotivată

și contradictorie, or, instanța de judecată nu a determinat în mod exact dacă suma

solicitată pentru perioada de întârziere, acceptată parțial de instanță, reprezintă de fapt

o dobândă de întârziere legală sau aceasta reprezintă o penalitate contractuală, potrivit

pct. 9.6. din contractele de vânzare-cumpărare nr. 2398/IV/2018 din 06 februarie 2018,

nr. 2413/IV/2018 din 02 martie 2018, nr. 2456/IV/2018 din 26 aprilie 2018, nr.

2468/IV/2018 din 16 mai 2018, nr. 2582/1V/2018 din 03 septembrie 2018, nr.

2594/IV/2018 din 07 septembrie 2018, nr. 2826/IV/2019 din 18 februarie 2019, nr.

2880/IV/2019 din 14 martie 2019, nr. 2962/IV/2019 din 25 aprilie 2019, nr.

3002/IV/2019 din 06 iunie 2019.

În decizia contestată, soluția de admitere a pretenției de încasare a dobânzii de

întârziere solicitate, a fost motivată de instanța de apel atât prin prisma prevederilor pct.

9.6. din contractele de vânzare-cumpărare menționate, ce reglementează modalitatea de

8

calcul a unei penalități contractuale, cât și prin prisma prevederilor art. 942 alin. (1) și

(2) din Codul civil, în redacția în vigoare din 01 martie 2019.

De asemenea, se constă că, în situația în care suma încasată reprezintă dobânzi de

întârziere, instanța nu a aplicat corespunzător prevederile legale ce reglementează

modalitatea de calculare a dobânzii de întârziere și anume, a omis să aplice prevederile

art. 619 din Codul civil în redacția în vigoare până la 01 martie 2019 sau, corespunzător,

prevederile art. 942 și 874 din Codul civil în redacția în vigoare din 01 martie 2019

pentru contractele încheiate după această dată.

Or, art. 7 alin. (1) din Codul civil stipulează că legea civilă nu are caracter

retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații

juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse

anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja produse

ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare.

Mai mult ca atât, prin prezenta acțiune se solicită încasarea datoriei și a dobânzii

de întârziere în baza contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în perioada

06 februarie 2018 - 06 iunie 2019, însă, în calculul prezentat de SRL „Spectehcom” se

solicită încasarea dobânzii de întârziere începând cu data de 19 ianuarie 2018, dată la

care încă nu era încheiat primul contract din 06 februarie 2018, circumstanță

neclarificată de către instanța de apel.

Totodată, instanța de apel nu a verificat din ce sumă a fost calculată dobânda de

întârziere, ținând cont de contractele de cesiune a creanței nr. 4354/II/2020 din 23

decembrie 2020 și nr. 4500/II/2021 din 22 martie 2021.

Astfel, reieșind din cele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este nemotivată

și contradictorie, aspect ce denotă o examinare superficială a cauzei.

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile

și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind

principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată

la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei). Dreptul la un

proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor

omului și a libertăților fundamentale, prezumă dreptul la о hotărâre și decizie motivate.

Motivarea este о parte a hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își

expune concluziile formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie

una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau

respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală

de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare

judiciară.

9

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia pronunțată nu

satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc,

omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea cauzei în

ordine de recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a admite recursurile, a casa integral decizia instanței de apel și a trimite

cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de Societatea cu Răspundere Limitată

„Spectehcom” și Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova”.

Se casează integral decizia din 29 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere

Limitată „Spectehcom” împotriva Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova”,

intervenient accesoriu SRL „Transfer-SV” cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva

Judecători Aliona Miron

Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

Mariana Pitic

10